Capitolul iii - Autonomia universitară - Legea 199/2023 a învăţământului superior

M.Of. 614

În vigoare
Versiune de la: 1 August 2025
CAPITOLUL III:Autonomia universitară
Art. 11
(1)Autonomia universitară este garantată prin Constituţia României, republicată, şi se exercită cu condiţia asumării răspunderii publice şi în limitele legislaţiei naţionale în vigoare. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
(2)Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, precum şi gestionarea resurselor financiare, materiale şi umane, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3)Statul încurajează şi sprijină, prin pârghii financiare, diversificarea misiunilor instituţiilor de învăţământ superior, în funcţie de orientările proprii stabilite prin planurile strategice multianuale de dezvoltare instituţională, corelate cu nevoile societăţii.
(4)Prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de învăţământ superior de stat sunt autorizate, prin prezenta lege, să redistribuie creditele bugetare din soldul la finanţarea de bază, sumele rămase neconsumate şi reportate din anii precedenţi pentru obiective de investiţii noi, sumele rămase necheltuite din investiţii finalizate, pentru obiective de investiţii noi, pentru obiective de investiţii în continuare, precum şi alte cheltuieli de natura investiţiilor. Sumele rămase în sold, pentru facilităţi de transport pentru studenţi, subvenţii pentru cămine-cantine şi sumele pentru bursele studenţilor neridicate în termen pot fi utilizate în anii următori pentru acordarea de burse pentru studenţi, precum şi alte cheltuieli de natura investiţiilor pentru infrastructura de cămine, cantine, pentru susţinerea activităţilor centrelor pentru consiliere şi orientare în carieră.
(5)Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universitară, aprobată de senatul universitar şi avizată de Ministerul Educaţiei, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6)În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea academică. Aceasta implică dreptul tuturor membrilor comunităţii universitare de a se exprima liber, atât în mediul universitar, cât şi în afara acestuia, în raport cu activitatea didactică, de cercetare sau de creaţie intelectuală, precum şi cu orice alte activităţi vizând instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia activează, conform legii. În aceeaşi măsură, libertatea academică înseamnă libertatea de a învăţa, preda şi cerceta, fiecare dintre acestea presupunând libertatea de a gândi, de a pune sub semnul întrebării şi de a împărtăşi idei, în interiorul şi în afara instituţiei de învăţământ superior.
(7)Studenţilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a programelor de studii şi disciplinelor, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ.
(8)Structurile şi funcţiile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale, atribuţiile, modul de constituire, precum şi alte aspecte privind statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor şi cu aprobarea senatului universitar.
(9)Instituţiile de învăţământ superior îşi adaptează periodic oferta educaţională la cerinţele pieţei muncii.
Art. 12
(1)Răspunderea publică obligă fiecare instituţie de învăţământ superior, de stat, particulară sau confesională particulară:
a)să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior;
b)să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior;
c)să respecte politicile de etică şi deontologie universitară, cuprinse în Codul de etică şi deontologie universitară aprobat de senatul universitar;
d)să asigure eficienţa managerială şi eficienţa utilizării resurselor, în cazul instituţiilor de învăţământ superior de stat, şi a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituţional;
e)să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
f)să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile studenţilor.
(2)În cazul instituţiilor de învăţământ superior confesionale, răspunderea publică se extinde şi la respectarea statutului şi a prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv.
Art. 13
(1)Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, farmaciilor universitare umane şi veterinare, ambulatoriilor de specialitate, bibliotecilor, unităţilor de microproducţie, bazelor şi complexelor cultural-sportive, caselor de cultură ale studenţilor, bazelor de odihnă şi tratament, studiourilor/posturilor de radio-TV, sălilor de spectacole, concerte şi de cinema, studiourilor de cinematografie şi de înregistrări, atelierelor de fotografie şi caselor de creaţie, precum şi din alte spaţii dedicate proceselor de educaţie, formare profesională şi cercetare ştiinţifică şi dotările aferente, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze. Este considerat spaţiu universitar şi mediul online, constând în platformele sau grupurile utilizate pentru activităţile didactice şi extracurriculare şi de cercetare organizate în cadrul instituţiei de învăţământ superior.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii, ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior, spaţiile care aparţin cultelor în care se desfăşoară învăţământul confesional, spaţiile care aparţin Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate, şi casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", în care se desfăşoară activităţi specifice.
(3)Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege şi prin carta universitară.
(4)Instituţiile de învăţământ superior asigură, în spaţiul universitar, inclusiv în căminele studenţeşti, acces gratuit la internet wireless pentru toţi membrii comunităţii universitare. Caracteristicile tehnice ale reţelei de internet trebuie să permită accesul la activităţi didactice online, la conferinţe în format audio-video, precum şi la orice altă activitate specifică procesului educaţional.
(5)Instituţiile de învăţământ superior asigură accesul studenţilor şi profesorilor la cel puţin o bază de date ştiinţifică.
Art. 14
(1)Comunitatea universitară este constituită din studenţi, studenţi-doctoranzi, cursanţi, personal didactic şi de cercetare, personal didactic şi de cercetare auxiliar şi personal administrativ.
(2)Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii universitare, prin hotărâre a senatului universitar.
(3)Membrii comunităţii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin carta universitară.
Art. 15
(1)Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul universitar.
(2)Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la:
a)modalităţile de desemnare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere sau care fac parte din structurile de conducere ale instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b)Codul de etică şi deontologie universitară;
c)modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor instituţiei de învăţământ superior;
d)condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care sunt utilizate;
e)condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori economici, în vederea organizării unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare;
f)condiţiile în care instituţia de învăţământ superior se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior sau cu alte organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale;
g)modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei materiale a instituţiei de învăţământ superior, necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
h)modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale instituţiei de învăţământ superior, încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi internaţionale;
i)modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior şi sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi organizaţiile studenţeşti legal constituite;
j)modalitatea în care instituţia de învăţământ superior îşi îndeplineşte rolul de bază din perspectiva educaţiei la care poate adăuga, după caz, componenta de cercetare sau cercetare avansată;
k)orice alte aspecte considerate relevante de senatul universitar şi care corespund legislaţiei în vigoare.
(3)Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea în comunitatea universitară.
(4)Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare, acestea fiind nule de drept.
(5)Carta universitară se adoptă numai după acordarea de către Ministerul Educaţiei a avizului de legalitate asupra acesteia. Rezoluţia privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educaţiei în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituţiei de învăţământ superior.
(6)În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, carta universitară se consideră avizată potrivit procedurii aprobării tacite.
Art. 16
(1)Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, după caz, societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar, consorţii pentru învăţământ dual, spitale universitare, farmacii universitare, unităţi medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, şi cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiţia ca acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ şi cercetare. Obiectul de activitate al societăţilor, asociaţiilor şi/sau fundaţiilor trebuie să fie conex misiunii instituţiei de învăţământ superior.
(2)Instituţia de învăţământ superior poate înfiinţa, inclusiv în cadrul unor proiecte, pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, structuri de cercetare sau de spectacole distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli, care au autonomie şi statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot constitui consorţii, inclusiv cu organizaţii de cercetare, dezvoltare şi inovare şi cu instituţiile/unităţile de spectacole, în baza unui contract de parteneriat, încheiat în forma autentică în care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi, conform legislaţiei în vigoare.
(4)În cazul realizării unor investiţii comune în cadrul unui consorţiu universitar, contractele de parteneriat prevăd, pentru fiecare partener, cel puţin: contribuţia la realizarea investiţiei, drepturile de folosinţă, împărţirea timpului de acces, cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obţin din utilizarea investiţiei. Bunurile comune rezultate din activităţile desfăşurate în cadrul consorţiului universitar se află în indiviziune pe întreaga perioadă a existenţei consorţiului universitar, cu excepţia bunurilor proprietate publică pentru care se aplică regimul juridic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Instituţiile de învăţământ superior pot prelua, în coordonare ori prin fuziune, potrivit prevederilor Legii nr. 25/2023 privind integrarea voluntară a organizaţiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din România în Spaţiul European de Cercetare, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, organizaţii de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi instituţii organizatoare de spectacole, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea devenind ordonatori terţiari de credite.
(6)La constituirea societăţilor comerciale, a fundaţiilor sau a asociaţiilor, instituţia de învăţământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenţie şi alte drepturi de proprietate intelectuală. Instituţia de învăţământ superior poate acorda prin contract dreptul de administrare şi folosinţă asupra bunurilor societăţilor comerciale sau asociaţiilor, în care are calitatea de asociat sau acţionar, ori fundaţiilor, în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinţă şi de administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al instituţiei de învăţământ superior la capitalul social al unei societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii.
Art. 17
(1)Instituţiile de învăţământ superior de stat, respectiv particulare şi confesionale, pot înfiinţa, prin hotărârea senatului universitar, în urma evaluării externe, conform prevederilor legale privind asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv particulare şi confesionale, după cum urmează:
a)pentru învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, unităţi fără personalitate juridică, în structura instituţiilor de învăţământ superior;
b)pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, unităţi cu personalitate juridică, în subordinea instituţiilor de învăţământ superior;
c)pentru învăţământul postliceal, colegii terţiare nonuniversitare, fără personalitate juridică, în structura instituţiilor de învăţământ superior.
(2)Prin excepţie de la prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, unităţile de învăţământ preuniversitar, înfiinţate de instituţiile de învăţământ superior, sunt unităţi de învăţământ de stat, finanţate din bugetul de stat prin contractele instituţionale încheiate de instituţiile de învăţământ superior cu Ministerul Educaţiei, la nivelul standardelor de cost specifice pentru învăţământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3)Cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru învăţământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior de stat sunt componente organizatorice, fără personalitate juridică, care se includ, de drept, în reţeaua şcolară de la nivelul învăţământului preuniversitar, pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului educaţiei de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, comunicate autorităţilor administraţiei publice locale şi direcţiei judeţene de învăţământ preuniversitar ori a municipiului Bucureşti.
(41)Prin contractul complementar de finanţare se alocă din bugetul Ministerului Educaţiei fondurile aferente pentru plata finanţării de bază, pe baza costurilor standard stabilite de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, şi a burselor pentru elevii înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar din structura şi/sau subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat, în condiţiile legii.

(5)Instituţiile de învăţământ superior care înfiinţează componente organizatorice, de tipul unităţilor de învăţământ preuniversitar, au următoarele drepturi:
a)de a participa la asigurarea finanţării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcţionare şi de învăţământ;
b)de a asigura angajarea de personal didactic şi administrativ, instituţia de învăţământ superior având calitatea de angajator;
c)de a propune Ministerului Educaţiei cifre de şcolarizare aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar din structura acestora, în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de şcolarizare;
d)de a întocmi şi elibera acte de studii, conform prevederilor legale;
e)de a acorda un spor pentru personalul didactic şi administrativ, care desfăşoară activităţi de învăţământ preuniversitar, cu încadrarea în bugetul aprobat.
(6)Senatele instituţiilor de învăţământ superior aprobă regulamente proprii de organizare şi de funcţionare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, înfiinţate în structura acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(7)Prin derogare de la prevederile legale privind asigurarea calităţii educaţiei, după acreditare, unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, sub formă de componente organizatorice, nu dobândesc personalitate juridică.
(8)Instituţiile de învăţământ superior care au în subordine unităţi de învăţământ preuniversitar, cu personalitate juridică, au următoarele drepturi:
a)de a participa la asigurarea finanţării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcţionare şi de învăţământ;
b)de a acorda un spor pentru personalul didactic şi administrativ care desfăşoară activităţi de învăţământ preuniversitar, cu încadrarea în bugetul aprobat;
c)de a propune Ministerului Educaţiei cifre de şcolarizare aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar din coordonarea acestora, în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de şcolarizare.
(9)Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal organizat de către instituţii de învăţământ superior de stat, cu finanţare integrală asigurată de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, după caz, se aprobă prin hotărâri ale senatelor universitare şi se comunică Ministerului Educaţiei.
Art. 18
În concordanţă cu prevederile Codului-cadru de etică şi deontologie universitară aprobat prin hotărâre a Guvernului, instituţiile de învăţământ superior adoptă propriul cod de etică şi deontologie universitară, care face parte din carta universitară şi cuprinde, obligatoriu:
a)măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă, de masterat, de doctorat, a articolelor ştiinţifice, a proiectelor, producţiilor şi operelor de creaţie artistică, a proiectelor de cercetare, a invenţiilor şi brevetelor, articolelor, cărţilor şi a oricăror lucrări publicate de către editurile care funcţionează în structura/subordinea instituţiilor de învăţământ superior sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente;
b)stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi, în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) şi (5);
c)definirea a ceea ce constituie o conduită inacceptabilă a membrilor comunităţii universitare;
d)măsurile necesare pentru consolidarea sau, după caz, dezvoltarea unei culturi organizaţionale de natură morală, prin implicarea tuturor categoriilor de membri ai comunităţii universitare;
e)cadrul intern necesar pentru prevenirea abaterilor de la normele naţionale sau interne în ceea ce priveşte etica şi deontologia universitară;
f)îndrumări pentru solicitarea de consiliere şi/sau sesizare a unui comportament neetic, principii privind gestionarea riscurilor etice, respectiv metode de instruire şi ajutorare a membrilor comunităţii universitare;
g)stabilirea unor mecanisme de raportare şi de protecţie a victimelor.
Art. 19
(1)Rectorul instituţiei de învăţământ superior are obligaţia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea instituţiei de învăţământ superior. Raportul este dezbătut în senat şi este făcut public pe site-ul instituţiei de învăţământ superior şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest raport include cel puţin:
a)situaţia financiară a instituţiei de învăţământ superior, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli;
b)situaţia fiecărui program de studii;
c)situaţia personalului instituţiei de învăţământ superior;
d)rezultatele activităţilor de cercetare;
e)situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul instituţiei de învăţământ superior;
f)situaţia respectării eticii şi deontologiei universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
g)situaţia posturilor vacante;
h)situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente;
i)analiza implementării planului operaţional anual pentru anul calendaristic precedent.
(2)Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie pentru accesul la finanţările din bugetul public.