Capitolul iv - Pensii - Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
M.Of. 140
Ieşit din vigoare Versiune de la: 20 Noiembrie 2010
CAPITOLUL IV:Pensii
Art. 40
În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:
a)pensia pentru limită de vârstă;
b)pensia anticipată;
c)pensia anticipată parţială;
d)pensia de invaliditate;
e)pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1:Pensia pentru limită de vârstă
Art. 41
(5)Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, în condiţiile legii.
(6)În situaţia asiguraţilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a calităţii de membru cooperator, după caz, în vederea pensionării, decât după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare.
(1)Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
(2)Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare,pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(3)Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(4)Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(5)Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, în condiţiile legii.
(6)În situaţia asiguraţilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a calităţii de membru cooperator, după caz, în vederea pensionării, decât după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare.Art. 42
(1)Asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.
TABELUL Nr. 1

(2)Vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi.
Art. 43
(1)Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.
(2)Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. c) şi d) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.
(3)Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.
(4)Criteriile de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în urma consultării Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(1)Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.
(2)Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. c) şi d) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.
(3)Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.
(4)Criteriile de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în urma consultării Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 44
Asiguraţii prevăzuţi la art. 20 lit. a), c) şi d), care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) ale art. 43, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporţională a vârstelor standard de pensionare, în condiţiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 şi 5.
Asiguraţii prevăzuţi la art. 20 lit. a), c) şi d), care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) ale art. 43, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporţională a vârstelor standard de pensionare, în condiţiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 şi 5.Art. 45
Personalul navigant din aviaţia civilă beneficiază de prevederile art. 43 alin. (2) şi ale art. 44, în condiţiile realizării unui număr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, a Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Personalul navigant din aviaţia civilă beneficiază de prevederile art. 43 alin. (2) şi ale art. 44, în condiţiile realizării unui număr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, a Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 46
Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în condiţii speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca această reducere să depăşească 12 ani.
Art. 47
(1)Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel:
a)cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
b)cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
c)cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
(2)Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
Art. 48
Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat asiguraţii cu stagiul complet de cotizare, cărora li s-au stabilit drepturi privind vechimea în muncă în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.
Art. 481
(1)Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: în condiţii de muncă speciale, în condiţii de muncă deosebite, în condiţiile prevăzute la art. 47 şi 48, precum şi în condiţiile prevăzute de legi speciale, beneficiază cumulativ de reducerea vârstei standard de pensionare.
(2)Vârsta de pensionare redusă conform alin. (1) nu poate fi mai mică decât vârstele prevăzute la art. 42, art. 43 alin. (1) sau decât vârsta rezultată ca urmare a aplicării reducerii maxime prevăzute la art. 43 alin. (2), art. 46 şi art. 47 alin. (1), respectiv decât a reducerilor maxime de 10 ani prevăzute în anexele nr. 4 şi 5, după caz.
(3)Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare în condiţii normale de muncă, precum şi în condiţiile prevăzute de legi speciale sau, după caz, în condiţiile prevăzute la art. 48 beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare până la 50 de ani pentru femei, respectiv până la 55 de ani pentru bărbaţi.
Art. 482
(1)Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare după cum urmează:
a)cu un an - pentru 3 copii;
b)cu doi ani - pentru 4 sau mai mulţi copii.
(2)Reducerea vârstei prevăzute la alin. (1) nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de legile speciale. Vârsta de pensionare redusă conform alin. (1) nu poate fi mai mică de 55 de ani.SECŢIUNEA 2:Pensia anticipată
Art. 49
(1)Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.
(2)La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
(3)Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
(4)Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.
(1)Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.
(2)La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
(3)Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
(4)Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.*) - Art. II din Legea nr. 273/2009:
"Până la data de 1 ianuarie 2011, recalcularea pensiilor prevăzute la art. 49 alin. (4) şi la art. 52 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face potrivit prevederilor existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv prevederile art. 49 alin. (4) şi ale art. 52, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale."
SECŢIUNEA 3:Pensia anticipată parţială
Art. 50
(11)La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
(1)Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
(11)La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.(2)Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.
TABELUL Nr. 2

Art. 51
(1)Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncă, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare pe această bază, pot beneficia de prevederile art. 50. În aceste cazuri reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) diminuarea prevăzută la art. 50 alin. (2) nu se aplică pentru numărul de luni cu care se reduce vârsta standard de pensionare datorită activităţii desfăşurate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi persoanelor care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare conform art. 48, precum şi de cele prevăzute de legi speciale.
(1)Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncă, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare pe această bază, pot beneficia de prevederile art. 50. În aceste cazuri reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) diminuarea prevăzută la art. 50 alin. (2) nu se aplică pentru numărul de luni cu care se reduce vârsta standard de pensionare datorită activităţii desfăşurate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi persoanelor care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare conform art. 48, precum şi de cele prevăzute de legi speciale.
Art. 52
Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 50 alin. (2) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.
*) - Art. II din Legea nr. 273/2009:"Până la data de 1 ianuarie 2011, recalcularea pensiilor prevăzute la art. 49 alin. (4) şi la art. 52 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face potrivit prevederilor existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv prevederile art. 49 alin. (4) şi ale art. 52, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale."
SECŢIUNEA 4:Pensia de invaliditateArt. 53
(1)Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a)accidentelor de muncă, conform legii;
b)bolilor profesionale şi tuberculozei;
c)bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
(2)Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi asiguraţii care satisfac obligaţii militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c).
(3)Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
(4)Persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul şi la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea, stabilită în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Art. 54
În raport cu cerinţele locului de muncă şi cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a)de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de auto-conducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b)de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane;
c)de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.
Art. 55
Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei, la propunerea CNPAS, care va fi adoptată până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei, la propunerea CNPAS, care va fi adoptată până la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 56
(1)Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, însoţită de documentaţia necesară.
(3)La soluţionarea contestaţiei casa teritorială de pensii consultă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă este obligatoriu şi rămâne definitiv.
(4)Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(1)Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, însoţită de documentaţia necesară.(2)Împotriva deciziei emise în condiţiile alin. (1) se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3)La soluţionarea contestaţiei casa teritorială de pensii consultă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă este obligatoriu şi rămâne definitiv.
(4)Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5)Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
(6)Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
Art. 57
(1)Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.
TABELUL Nr. 3

(2)Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care, până la data ivirii invalidităţii, au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3.
(3)Asiguraţii prevăzuţi la art. 47 beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, în raport cu vârsta avută la data expertizării.
(4)Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care la data ivirii invalidităţii nu mai au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) sau(3).
Art. 58
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.Art. 59
(1)La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.
(2)În cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potenţial se determină ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar.
(3)Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) şi (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, vârstă la care, în condiţiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limită de vârstă.
(1)La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.
(2)În cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potenţial se determină ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar.
(3)Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) şi (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, vârstă la care, în condiţiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limită de vârstă.Art. 60
(1)Asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute la art. 47 şi stagiile de cotizare realizate efectiv.
(2)În cazul persoanelor prevăzute la art. 53 alin. (3), stagiul potenţial luat în calcul la stabilirea pensiei de invaliditate îl constituie stagiul complet de cotizare, conform prezentei legi.
Art. 61
(1)Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.
(2)Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.
(3)[textul din Art. 61, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 4 a fost abrogat la 22-sep-2008 de Art. I din Ordonanta urgenta 108/2008]
(4)Suma fixă pentru îngrijire, acordată în baza legislaţiei anterioare, devine, la data de 1 aprilie 2001, indemnizaţie pentru însoţitor în înţelesul prezentei legi
(1)Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.*) Cuantumul fix al indemnizaţiei pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate, drept ce se acordă potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în anul 2007 la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
(2)Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.
(3)[textul din Art. 61, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 4 a fost abrogat la 22-sep-2008 de Art. I din Ordonanta urgenta 108/2008]
(4)Suma fixă pentru îngrijire, acordată în baza legislaţiei anterioare, devine, la data de 1 aprilie 2001, indemnizaţie pentru însoţitor în înţelesul prezentei legiArt. 62
(1)Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
(2)După fiecare revizuire medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabileşte, după caz:
a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)încetarea calităţii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
(3)Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
(4)Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
(5)Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6)Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform art. 56 alin. (2)-(6).
(7)Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b)au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;
c)au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
Art. 63
(1)Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 62 alin. (7), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socioprofesionale în aceeaşi muncă sau în alta.
(2)Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3)Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 64
(1)La împlinirea vârstei standard sau a vârstei standard reduse conform legii pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.
(1)La împlinirea vârstei standard sau a vârstei standard reduse conform legii pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.(2)Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 se menţine indiferent de pensia pentru care se optează.
SECŢIUNEA 5:Pensia de urmaş
Art. 65
Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Art. 66
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a)până la vârsta de 16 ani;
b)dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 67
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2)În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 68
(2)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
(2)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).Art. 69
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 şi la art. 68 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 şi la art. 68 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).Art. 70
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin.(3).
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin.(3).Art. 71
(1)Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
a)pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b)pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;
c)pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul în condiţiile legii susţinătorul decedat, dacă aceasta este mai avantajoasă decât pensia pentru limită de vârstă.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în condiţiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a)pentru un singur urmaş - 50%;
b)pentru 2 urmaşi - 75%;
c)pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu.
(4)Partea din pensia de urmaş stabilită în condiţiile alin. (3), care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă din bugetul de stat.
(1)Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
a)pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b)pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;
c)pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul în condiţiile legii susţinătorul decedat, dacă aceasta este mai avantajoasă decât pensia pentru limită de vârstă.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în condiţiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a)pentru un singur urmaş - 50%;
b)pentru 2 urmaşi - 75%;
c)pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu.
(4)Partea din pensia de urmaş stabilită în condiţiile alin. (3), care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă din bugetul de stat.Art. 72
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Art. 73
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (2).
Art. 74
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 75
Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 66 lit. c) şi la art. 68 alin. (1) sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate.
SECŢIUNEA 6:Calculul pensiilor
Art. 76
(1)Începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
(2)Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii.
(3)La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. (1) şi (2) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor.Art. 77
(1)Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
(2)În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
(3)În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.
(4)La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.
(1)Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
(2)În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
(3)În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.
(4)La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.Art. 78
(1)Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(2)Pentru perioadele în care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(3)Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.
(4)Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) şi (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale.
(7)În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
(8)Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
(1)Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(2)Pentru perioadele în care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(3)Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.
(4)Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) şi (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale.(5)Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:
a)cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);
b)25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).
(6)Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:
a)0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;
b)0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;
c)0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.
(7)În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
(8)Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
Art. 781
(1)Numărul de puncte realizat de şomeri se calculează prin raportarea cuantumului drepturilor băneşti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(2)Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia din bugetul asigurărilor pentru şomaj. În aceste cazuri numărul de puncte se calculează prin raportarea sumei obţinute în urma aplicării coeficientului rezultat conform prevederilor art. 37 alin. (2) asupra drepturilor primite, la salariul mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna respectivă.
Art. 782
(1)Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor anuale, după cum urmează:
a)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă;
b)cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data naşterii, respectiv stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 1671.Art. 79
CNPAS comunică asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioada de cotizare, în condiţiile art. 39.
Art. 80
(1)Valoarea unui punct de pensie se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puţin rata inflaţiei, prognozată pentru anul bugetar următor de instituţia cu atribuţii în domeniu.
*) Valoarea punctului de pensie pentru anul 2008, este de 581,3 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei.
*) Începând cu data de 1 noiembrie 2008, valoarea punctului de pensie se majorează şi este de 697,5 lei.
*) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea punctului de pensie se majorează şi este de 697,5 lei.
*) Începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie este de 697,5 lei. Valoarea se va aplica până la data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.
*) Valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 şi de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei.
*) Prevederile art. 80 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu se aplică în anul 2010.
(2)În raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi cu resursele financiare, valoarea punctului de pensie, stabilită conform prevederilor alin. (1), poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3)Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu poate fi mai mică de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009.*) Prevederile art. 80 alin. (3) nu se aplică în anul 2009.
*) Prevederile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu se aplică în anul 2010.
*) Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010.
Art. 81
Punctajul mediu anual aferent pensiilor din sistemul public se majorează prin măsuri adoptate prin hotărâri ale Guvernului.SECŢIUNEA 7:Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 82
(2)Cererea de pensionare împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege se depun de solicitant sau, după caz, de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul solicitantului, cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, prevăzute de lege.
(1)Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
(2)Cererea de pensionare împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege se depun de solicitant sau, după caz, de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul solicitantului, cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, prevăzute de lege.Art. 83
(1)Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se cuvin şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, prevăzute de lege, dacă cererea a fost depusă cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii acestor condiţii.
(2)Se consideră depuse în termen cererile de pensionare înregistrate în intervalul cuprins între data îndeplinirii condiţiilor de pensionare şi cea de-a 30-a zi calendaristică anterioară acestei date.
(3)Drepturile de pensie anticipată sau de pensie anticipată parţială se cuvin şi se plătesc:
a)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III;
b)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi art. 5 alin. (2).
(4)În cazul persoanelor ale căror cereri de pensionare au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se cuvin şi se plătesc:
a)de la data depunerii cererii, în cazul pensiei pentru limită de vârstă;
b)de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţiale, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III;
c)de la data depunerii cererii, în cazul pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţiale, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi art. 5 alin. (2).
(1)Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se cuvin şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, prevăzute de lege, dacă cererea a fost depusă cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii acestor condiţii.
(2)Se consideră depuse în termen cererile de pensionare înregistrate în intervalul cuprins între data îndeplinirii condiţiilor de pensionare şi cea de-a 30-a zi calendaristică anterioară acestei date.
(3)Drepturile de pensie anticipată sau de pensie anticipată parţială se cuvin şi se plătesc:
a)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III;
b)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi art. 5 alin. (2).
(4)În cazul persoanelor ale căror cereri de pensionare au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se cuvin şi se plătesc:
a)de la data depunerii cererii, în cazul pensiei pentru limită de vârstă;
b)de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţiale, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III;
c)de la data depunerii cererii, în cazul pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţiale, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi art. 5 alin. (2).Art. 84
(2)Drepturile de pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc:
a)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;
b)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
c)de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2), ale căror cereri au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a);
d)de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de invaliditate nu mai au calitatea de asigurat.
(1)Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
(2)Drepturile de pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc:
a)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;
b)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
c)de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2), ale căror cereri au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a);
d)de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de invaliditate nu mai au calitatea de asigurat.Art. 85
(4)Dacă persoana care solicită pensie de urmaş se regăseşte în situaţia prevăzută la art. 5 alin. (2), drepturile de pensie se acordă conform prevederilor alin. (1)-(3), dar nu înaintea încetării calităţii de asigurat.
(1)Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:
a)începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
b)de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată; c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).
(2)În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.
(3)În situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.
(4)Dacă persoana care solicită pensie de urmaş se regăseşte în situaţia prevăzută la art. 5 alin. (2), drepturile de pensie se acordă conform prevederilor alin. (1)-(3), dar nu înaintea încetării calităţii de asigurat.Art. 86
(1)Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.
(2)Decizia casei teritoriale de pensii cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3)Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris atât persoanei care a solicitat pensionarea, cât şi angajatorului, în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
(1)Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.
(2)Decizia casei teritoriale de pensii cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3)Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris atât persoanei care a solicitat pensionarea, cât şi angajatorului, în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.Art. 87
Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
(2)Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi anulată, la cererea titularului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
(2)Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi anulată, la cererea titularului, în termen de 45 de zile de la comunicare.Art. 89
(1)În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.
(2)La sfârşitul fiecărui an calendaristic drepturile de pensie se revizuiesc din oficiu, dacă elementele avute în vedere la calculul iniţial al pensiei, pentru perioadele de stagiu ulterioare datei de 1 aprilie 2001, au suferit modificări înscrise şi confirmate în Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, depusă de angajator până la data de 31 decembrie a fiecărui an la casa teritorială de pensii.
(3)Drepturile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (2) se cuvin şi se acordă cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(1)În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.
(2)La sfârşitul fiecărui an calendaristic drepturile de pensie se revizuiesc din oficiu, dacă elementele avute în vedere la calculul iniţial al pensiei, pentru perioadele de stagiu ulterioare datei de 1 aprilie 2001, au suferit modificări înscrise şi confirmate în Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, depusă de angajator până la data de 31 decembrie a fiecărui an la casa teritorială de pensii.
(3)Drepturile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (2) se cuvin şi se acordă cu data de 1 ianuarie a anului următor.Art. 90
(1)Plata pensiei se face lunar.
(2)Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de opţiune, prin mandat poştal, cont curent sau cont de card, în condiţiile negociate prin convenţiile încheiate de CNPAS cu Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., respectiv cu bănci.
(3)Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul altor drepturi băneşti care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, potrivit legii.
(4)Casele teritoriale de pensii transmit lunar la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (2) şi (3), indiferent de modalitatea de plată pentru care s-a optat.
*) Pentru anul 2006, aplicarea prevederilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, nu majorează sumele reprezentând taxe poştale, stabilite sau, după caz, calculate conform dispoziţiilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr. 380/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările şi completările ulterioare. (n.n. - vezi art. II din actul modificator)
(5)Cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi cele pentru transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective.
(6)Cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi cele pentru transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
a)prin aplicarea unui coeficient negociabil, ce nu poate depăşi 1,3% din valoarea sumelor virate, în situaţia în care achitarea drepturilor se efectuează la domiciliul beneficiarilor;
b)prin plata unor sume care se negociază pe baza tarifelor poştale, în situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţilor în cont curent sau cont de card şi cărora li se transmite la domiciliu numai talonul de plată.
(7)În situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata drepturilor băneşti în cont curent sau cont de card, casele teritoriale de pensii efectuează plata acestor drepturi la banca pentru care s-a optat.
(8)În aplicarea prevederilor alin. (7) se poate achita un comision bancar, negociabil, ce nu poate depăşi 0,15% din sumele virate şi care se suportă din bugetul din care se finanţează drepturile respective.
(9)Beneficiarii drepturilor băneşti prevăzute la alin. (2) şi/sau la alin. (3), stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(10)Cheltuielile generate de transferul în străinătate al drepturilor băneşti prevăzute la alin. (2) şi/sau la alin. (3), inclusiv cele legate de schimbul valutar, se suportă de către beneficiari, cu excepţia situaţiilor în care prevederile instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte dispun altfel.
(11)Cheltuielile prevăzute la alin. (10) se deduc de către bănci din sumele cuvenite titularilor.
(12)Prevederile alin. (6) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007.
(13)Procedurile referitoare la efectuarea de către casele teritoriale de pensii a plăţii drepturilor băneşti se stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPAS.
(1)Plata pensiei se face lunar.
(2)Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de opţiune, prin mandat poştal, cont curent sau cont de card, în condiţiile negociate prin convenţiile încheiate de CNPAS cu Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., respectiv cu bănci.
(3)Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul altor drepturi băneşti care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, potrivit legii.
(4)Casele teritoriale de pensii transmit lunar la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (2) şi (3), indiferent de modalitatea de plată pentru care s-a optat.
*) Pentru anul 2006, aplicarea prevederilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, nu majorează sumele reprezentând taxe poştale, stabilite sau, după caz, calculate conform dispoziţiilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr. 380/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările şi completările ulterioare. (n.n. - vezi art. II din actul modificator)
(5)Cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi cele pentru transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective.
(6)Cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi cele pentru transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
a)prin aplicarea unui coeficient negociabil, ce nu poate depăşi 1,3% din valoarea sumelor virate, în situaţia în care achitarea drepturilor se efectuează la domiciliul beneficiarilor;
b)prin plata unor sume care se negociază pe baza tarifelor poştale, în situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţilor în cont curent sau cont de card şi cărora li se transmite la domiciliu numai talonul de plată.
(7)În situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata drepturilor băneşti în cont curent sau cont de card, casele teritoriale de pensii efectuează plata acestor drepturi la banca pentru care s-a optat.
(8)În aplicarea prevederilor alin. (7) se poate achita un comision bancar, negociabil, ce nu poate depăşi 0,15% din sumele virate şi care se suportă din bugetul din care se finanţează drepturile respective.
(9)Beneficiarii drepturilor băneşti prevăzute la alin. (2) şi/sau la alin. (3), stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(10)Cheltuielile generate de transferul în străinătate al drepturilor băneşti prevăzute la alin. (2) şi/sau la alin. (3), inclusiv cele legate de schimbul valutar, se suportă de către beneficiari, cu excepţia situaţiilor în care prevederile instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte dispun altfel.
(11)Cheltuielile prevăzute la alin. (10) se deduc de către bănci din sumele cuvenite titularilor.
(12)Prevederile alin. (6) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007.
(13)Procedurile referitoare la efectuarea de către casele teritoriale de pensii a plăţii drepturilor băneşti se stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPAS.Art. 91
(3)Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură a conduce la încetarea plăţii pensiilor conform alin. (1) lit. a), vor fi furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(1)Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
a)beneficiarul a decedat;
b)beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
(2)Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situaţie, în scris, CNPAS.
(3)Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură a conduce la încetarea plăţii pensiilor conform alin. (1) lit. a), vor fi furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
Art. 92 (1)Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
b)beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, cu excepţia persoanelor care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
d)beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3);
g)beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi IV lit. b)-f).
a)pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b)beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, cu excepţia persoanelor care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;c)beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d)beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3);e)copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 66 lit. b) şi c);
f)soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.
g)beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi IV lit. b)-f).(2)Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.
(3)Suspendarea plăţii pensiei sau a indemnizaţiei de însoţitor se poate efectua şi la cererea pensionarului, începând cu luna următoare înregistrării cererii.
Art. 921
[textul din Art. 92^1 din capitolul IV, sectiunea 7 a fost abrogat la 28-mar-2007 de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 19/2007]Art. 93
(4)Reluarea în plată a pensiei suspendate potrivit art. 92 alin. (3) se face şi la cerere, începând cu luna următoare înregistrării cererii.
(1)Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
(2)În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
(3)Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 66 lit. b) şi c) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
(4)Reluarea în plată a pensiei suspendate potrivit art. 92 alin. (3) se face şi la cerere, începând cu luna următoare înregistrării cererii.
Art. 931
[textul din Art. 93^1 din capitolul IV, sectiunea 7 a fost abrogat la 28-mar-2007 de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 19/2007]
Art. 932
[textul din Art. 93^2 din capitolul IV, sectiunea 7 a fost abrogat la 28-mar-2007 de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 19/2007]Art. 94
(1)Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a)copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b);
b)nevăzătorii;
c)pensionarii pentru limită de vârstă.
d)pensionarii de invaliditate de gradul III.
e)beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
f)pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean.
(2)Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin.(3).
(1)Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a)copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b);
b)nevăzătorii;
c)pensionarii pentru limită de vârstă.
d)pensionarii de invaliditate de gradul III.
e)beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
f)pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean.
(2)Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin.(3).Art. 95
(1)[textul din Art. 95, alin. (1) din capitolul IV, sectiunea 7 a fost abrogat la 11-iun-2007 de Actul din Decizia 264/2007]
(1)[textul din Art. 95, alin. (1) din capitolul IV, sectiunea 7 a fost abrogat la 11-iun-2007 de Actul din Decizia 264/2007](2)Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.
(3)Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
Art. 96
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind condiţiile de acordare şi de plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.
Art. 97
(1)Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »
Acte numărul de obiecte din listă: (3)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (3)
- Decizia 786/2012 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 6-a - ''Calculul pensiilor'' din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
- Procedura din 2010 de încadrare în grade de invaliditate în vederea înscrierii la pensia de invaliditate
- Procedura din 2010 de verificare a încadrării în grad de invaliditate