Capitolul iii - Acordarea de măsuri compensatorii - Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

M.Of. 278

În vigoare
Versiune de la: 8 Decembrie 2025
CAPITOLUL III:Acordarea de măsuri compensatorii
Art. 16
Cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură la nivelul entităţilor învestite de lege se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).
Art. 17
(1)În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Naţională, care funcţionează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru şi are, în principal, următoarele atribuţii:
a)validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. a) sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

b)dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor sau, după caz, a deciziilor de respingere, în cazul prevăzut la art. 431 alin. (2) teza a II-a;

c)[textul din Art. 17, alin. (1), litera C. din capitolul III a fost abrogat la 29-mai-2017 de Art. 1, punctul 4. din Legea 111/2017]
d)ia alte măsuri legale necesare aplicării prezentei legi.
(2)Comisia Naţională este formată din 11 membri şi are următoarea componenţă:
a)preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
b)vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
c)un reprezentant al Cancelariei Primului-Ministru;
d)preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului;
e)un reprezentant al Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
f)un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
g)2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei;
h)un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.
(3)Componenţa nominală a Comisiei Naţionale se stabileşte prin decizie a prim-ministrului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4)Lucrările Comisiei Naţionale sunt conduse de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale.

(5)Secretariatul Comisiei Naţionale preia toate atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi se asigură de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Art. 18
(1)Comisia Naţională funcţionează pe baza prevederilor prezentei legi şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. Regulamentul Comisiei Naţionale se aprobă prin decizie a prim-ministrului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia Naţională emite decizii sub semnătura preşedintelui acesteia. Comisia Naţională lucrează în şedinţă în prezenţa a minimum 7 membri şi decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
(3)Comisia Naţională preia atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi funcţionează până la finalizarea procesului de retrocedare.
Art. 19
În scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere a membrilor Comisiei Naţionale, în aplicarea prezentei legi se stabilesc următoarele măsuri:
a)numirea şi înlocuirea membrilor Comisiei Naţionale se fac prin decizie a prim-ministrului, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a), b) şi d), care devin membri, de drept, prin decizia sau, respectiv, ordinul de numire în funcţie;

b)membrii Comisiei Naţionale beneficiază de indemnizaţie lunară reprezentând 50% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Indemnizaţia se acordă în lunile în care Comisia Naţională desfăşoară cel puţin o şedinţă.
Art. 20
[textul din Art. 20 din capitolul III a fost abrogat la 29-mai-2017 de Art. 1, punctul 4. din Legea 111/2017]
Art. 21
(1)În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcţii demolate.
(2)Deciziile entităţilor învestite de lege vor fi însoţite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parţială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deţinute de entitatea învestită de lege.
(3)Dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naţionale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.
*) În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 21 alin. (3), entitatea notificată va înainta dispoziţia, la emiterea căreia a fost obligată de instanţă, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.

(4)Comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciara Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.
*) Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anca Marina Hanganu, Dan-Paul Sădeanu, Constanţa Sădeanu, Mihail Sădeanu, Marius Salvator Bratu şi Rodica Emilia Popa în Dosarul nr. 15.975/212/2015 al Judecătoriei Constanţa şi constată că sintagma "numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local" din cuprinsul art. 21 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România este constituţională în măsura în care nu se aplică în ipoteza existenţei unor hotărâri judecătoreşti definitive/irevocabile prin care instanţele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc.

(5)Secretariatul Comisiei Naţionale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naţionale poate solicita documente în completare entităţilor învestite de lege, titularilor dosarelor şi oricăror altor instituţii care ar putea deţine documente relevante.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (5) sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

(6)Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională prin raportare la zona şi categoria de imobil din localitatea respectivă şi cu aplicarea criteriilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Un punct are valoarea de un leu.

(61)În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notariali pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6).

(62)În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafaţa şi/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafaţă utilă de 21 mp. Evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.

(7)Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
(8)Ulterior verificării şi evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională validează sau invalidează decizia entităţii învestite de lege şi, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (8) sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

(9)În cazul validării deciziei entităţii învestite de lege, Comisia Naţională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
(10)Prin excepţie de la prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (5) şi (8), în cazul dosarelor ce conţin decizii ale entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri compensatorii, Comisia Naţională emite, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, decizia de compensare prin numărul de puncte stabilit potrivit alin. (7).

*) Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 99/86/2020, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, şi-au încetat efectele şi nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluţionate definitiv la data publicării deciziei instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial.

Art. 22
Prin excepţie de la procedura de evaluare prevăzută de art. 21 alin. (6) şi (7), Secretariatul Comisiei Naţionale analizează dosarele care conţin decizii emise în temeiul art. 6 alin. (4) şi art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi propune Comisiei Naţionale validarea sau invalidarea măsurilor reparatorii la nivelul stabilit prin decizia entităţii învestite de lege.
Art. 23
(1)Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, se convertesc prin decizia de compensare a Comisiei Naţionale, după parcurgerea procedurii prevăzute de art. 21 alin. (5).
(2)Comisia Naţională ia în discuţie dosarul transmis de entitatea învestită de lege numai după depunerea cererii de convertire şi a titlurilor de valoare nominală în original de către persoana îndreptăţită.
(3)În situaţia în care Comisia Naţională dispune invalidarea deciziei entităţii învestite de lege în baza căreia s-au emis titluri de valoare nominală, acestea se indisponibilizează la Secretariatul Comisiei Naţionale.
Art. 24
(1)Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.
(2)În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).
*) ICCJ a stabilit că în interpretarea dispoziţiilor art. 3 şi 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în coroborare cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:
În cazul în care, după încheierea unei convenţii prin care fostul proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia au înstrăinat dreptul la despăgubire unor terţe persoane, părţile convin desfiinţarea acestei convenţii şi repunerea lor în situaţia anterioară, dreptul la măsuri reparatorii al cesionarului nu subzistă. În acest caz, dreptul la măsuri reparatorii în echivalent revine în patrimoniul înstrăinătorului (înstrăinătorilor) plafonat potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) sau, după caz, alin. (4) din Legea nr. 165/2013.

(3)Numărul de puncte acordat în condiţiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).
(4)În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).
(5)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor care fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia.
(6)Documentele transmise după împlinirea termenului prevăzut la alin. (5) nu se iau în considerare de către Comisia Naţională la emiterea deciziei.
(7)Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor transmite Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în termen de 5 zile de la primire, o copie a documentelor prevăzute la alin. (5).
Art. 25
(1)Decizia de compensare emisă de Comisia Naţională se comunică persoanelor îndreptăţite, în termen de 45 de zile de la data emiterii.
(2)Decizia de invalidare emisă de Comisia Naţională se motivează şi se comunică atât titularilor, cât şi entităţilor învestite de lege, în termen de 60 de zile de la data emiterii.
Art. 26
Actele care au stat la baza deciziilor Comisiei Naţionale au regim de arhivare de 50 de ani şi se depun, la încetarea activităţii Comisiei Naţionale, la Cancelaria Primului-Ministru.
Art. 27
[textul din Art. 27 din capitolul III a fost abrogat la 29-mai-2017 de Art. 1, punctul 4. din Legea 111/2017]
Art. 28
[textul din Art. 28 din capitolul III a fost abrogat la 29-mai-2017 de Art. 1, punctul 4. din Legea 111/2017]
Art. 29
[textul din Art. 29 din capitolul III a fost abrogat la 29-mai-2017 de Art. 1, punctul 4. din Legea 111/2017]
Art. 30
[textul din Art. 30 din capitolul III a fost abrogat la 29-mai-2017 de Art. 1, punctul 4. din Legea 111/2017]
Art. 31
(1)În termen de 3 ani de la comunicarea deciziei de compensare, deţinătorul de puncte poate solicita valorificarea acestora în numerar.

(2)Cererea de valorificare se depune, personal/prin mandatar cu procură autentică, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sau se transmite prin servicii poştale şi de curierat, însoţită, după caz, de decizia de compensare sau certificatul de deţinător de puncte, în original. Certificatul de deţinător de puncte se emite de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în situaţia transmiterii drepturilor recunoscute prin decizia de compensare.
(21)În cazul transmiterii drepturilor recunoscute prin decizia de compensare, dobânditorul are dreptul la un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea punctelor şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea punctelor dobândite.
(22)În cazul în care preţul plătit nu poate fi determinat, dobânditorul are dreptul la 15% din valoarea punctelor dobândite.

(3)În baza cererii deţinătorului de puncte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite, pe parcursul a 7 ani consecutivi, titluri de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare.

(31)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în situaţia în care deţinătorul de puncte este persoană certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă, ca supravieţuitor al Holocaustului, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un singur titlu de plată.

(32)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), deţinătorul de puncte poate opta pentru valorificarea punctelor în numerar, într-o singură tranşă. În acest caz, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un singur titlu de plată pentru 40% din cuantumul punctelor stabilite prin decizia de compensare sau, după caz, din punctele rămase de valorificat.

(4)Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 lei, cu condiţia ca suma astfel acordată să nu depăşească totalul despăgubirilor stabilite.
(41)Cuantumul tranşelor şase şi şapte se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru mărfuri nealimentare, pentru perioada cuprinsă între emiterea titlului de plată aferent tranşei cinci şi ultimul titlu de plată. Suma rezultată în urma actualizării se include în ultimul titlu de plată pe care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor îl emite.

(5)La stabilirea valorii titlului de plată se face conversia unui punct, potrivit art. 21 alin. (6).
(6)În cazul în care decizia de compensare a fost emisă pe numele mai multor persoane, fără a se stabili cotele cuvenite fiecăreia, se emite un singur titlu de plată pentru toţi beneficiarii.
(7)Titlurile de plată se comunică, în original, în 5 zile de la emitere, Ministerului Finanţelor Publice şi persoanelor îndreptăţite.
(8)Sumele cuprinse în titlurile de plată se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (2)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (2)