Capitolul v - Modificarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi încetarea raporturilor de serviciu - Legea 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare

M.Of. 631

În vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2023
CAPITOLUL V:Modificarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi încetarea raporturilor de serviciu
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii comune
Art. 123
(1)Poliţiştii de penitenciare au dreptul la stabilitatea raporturilor de serviciu.
(2)Raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc şi se exercită în baza actului de numire şi se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile şi în condiţiile prezentei legi.
(3)Raporturile de serviciu ale poliţiştilor de penitenciare sunt de subordonare ierarhică.
(4)Raporturile de serviciu ale poliţiştilor de penitenciare nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
(5)Ocuparea unei funcţii care necesită acces la informaţii clasificate este condiţionată de existenţa dreptului de acces la astfel de informaţii, în condiţiile legii.
Art. 124
(1)Poliţiştii de penitenciare pot fi delegaţi de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorii unităţilor din subordinea acesteia să îndeplinească anumite activităţi în interesul unităţii unde sunt încadraţi, în aceeaşi localitate sau în altă localitate, pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.
(2)Poliţiştii de penitenciare pot fi delegaţi mai mult de 60 de zile într-un an, cu acordul scris al acestora.
Art. 125
(1)Detaşarea poliţiştilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Detaşarea pe o perioadă mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui în cauză.
(2)Trecerea temporară în altă funcţie se poate dispune fără acordul poliţistului de penitenciare în caz de forţă majoră sau ca măsură de protecţie a poliţistului de penitenciare, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(3)Ofiţerii pot fi împuterniciţi în funcţii de conducere vacante în unitatea în care sunt încadraţi sau în care au fost detaşaţi, dacă îndeplinesc condiţiile specifice postului, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. Împuternicirea se poate face numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. Prin excepţie, termenul de un an poate fi depăşit în situaţia funcţiilor temporar vacante sau în legătură cu care există un litigiu.
(4)În perioada de maximum un an prevăzută la alin. (3), unitatea din cadrul poliţiei penitenciare este obligată să iniţieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; în cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune o nouă împuternicire.
(5)Pe perioada împuternicirii, poliţistul de penitenciare beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe care este împuternicit. Poliţistul de penitenciare poate opta pentru menţinerea drepturilor salariale avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele ale funcţiei pe care este împuternicit.
Art. 126
(1)Poliţiştii de penitenciare definitivi pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute, în cadrul aceleiaşi unităţi, şi pot fi numiţi în alte funcţii prevăzute cu acelaşi coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, în următoarele cazuri:
a)la cererea poliţistului de penitenciare;
b)în situaţia în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute în fişa postului pentru exercitarea funcţiei.
(2)Poliţiştii de penitenciare definitivi pot fi mutaţi în alte unităţi ale poliţiei penitenciare, la cerere sau în interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeaşi ori în altă funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiţiei.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), prin funcţie prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înţelege funcţia în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcţiei anterioare.
Art. 127
(1)Revocarea din funcţia de conducere şi numirea într-o altă funcţie se dispun în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale ori ca sancţiune disciplinară.
(2)La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată şi eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor.
(3)La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate în stare de detenţie, cu alte persoane sau instituţii cu care intră în contact, precum şi cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public şi transparenţa actului de conducere.
(4)La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, modul de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniu şi modul în care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum şi celelalte dispoziţii legale privind executarea pedepselor.
(5)La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.
(6)Împotriva ordinului sau deciziei de revocare din funcţia de conducere se poate face plângere la instanţa de contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile.
(7)Modul de verificare a îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) se stabileşte prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiţiei.
SECŢIUNEA 2:Punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi suspendarea raporturilor de serviciu
Art. 128
(1)În cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.
(2)După punerea în mişcare a acţiunii penale, poliţistul de penitenciare se pune la dispoziţie şi nu mai îndeplineşte atribuţiile funcţiei deţinute. Poliţistul de penitenciare pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite, în scris, de conducătorul unităţii şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, şi de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege. Punerea la dispoziţie se menţine în cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune.
(3)Pe perioada arestării preventive şi a arestului la domiciliu, poliţistul de penitenciare este suspendat din funcţie. Aceeaşi măsură se va dispune în cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia a fost stabilită obligaţia să nu exercite profesia ori meseria sau alte măsuri de siguranţă/obligaţii/măsuri de supraveghere care împiedică exercitarea atribuţiilor profesionale.
(4)Pe timpul suspendării din funcţie în condiţiile alin. (3), poliţistul de penitenciare nu beneficiază de niciun drept dintre cele prevăzute de prezenta lege. Poliţistul de penitenciare aflat în această situaţie poate beneficia de dreptul la pensie, în condiţiile stabilite prin lege specială.
(5)În cazul în care s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul de penitenciare este repus în toate drepturile anterioare, inclusiv în funcţia deţinută anterior, şi beneficiază de compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care s-a dispus condamnarea definitivă a poliţistului de penitenciare la pedeapsa amenzii penale, acesta este repus în funcţia deţinută anterior, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, fără a beneficia de drepturile de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie.

(6)Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus faţă de poliţistul de penitenciare una dintre măsurile sau soluţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (5) are obligaţia să comunice de îndată unităţii al cărei angajat este poliţistul de penitenciare sau, după caz, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori Ministerului Justiţiei măsura sau soluţia dispusă.
Art. 129
Poliţiştii de penitenciare rămaşi neîncadraţi în funcţii din diferite cauze neimputabile sau ale căror avize, autorizaţii sau atestări necesare pentru exercitarea atribuţiilor profesionale sunt suspendate, retrase ori îşi încetează valabilitatea sunt puşi la dispoziţie, potrivit competenţelor. Pe această perioadă beneficiază de salariul de funcţie avut, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii, precum şi de celelalte drepturi salariale avute, cu excepţia salariului de comandă, pentru poliţiştii de penitenciare cu funcţii de conducere. Situaţia acestora se soluţionează în termen de 6 luni.
Art. 130
(1)Suspendarea raportului de serviciu poate interveni de drept sau prin acordul părţilor, în condiţiile legii.
(2)În cazul în care poliţistul de penitenciare este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României sau în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, intervine suspendarea de drept a raportului de serviciu, pentru perioada respectivă.
(3)Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se suspendă de drept, dacă acesta desfăşoară activitate sindicală de conducere salarizată, în condiţiile legii.
(4)Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se suspendă de drept cât timp acesta efectuează tratament medical în străinătate, dacă solicitantul nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea în străinătate a soţului sau a soţiei ori a unei rude de gradul I, în vederea efectuării de tratament medical, pe perioada tratamentului.
(5)Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se poate suspenda prin acordul părţilor, în situaţia în care poliţistul de penitenciare desfăşoară din iniţiativa sa activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pe perioada aferentă contractului sau convenţiei de muncă încheiate în acest scop.
(6)Raportul de serviciu poate fi suspendat prin acordul părţilor pentru cel mult 4 ani în cazul solicitării poliţistului de penitenciare de a-şi urma soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, doar dacă acestea au o durată de minimum 6 luni.
(7)Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare poate fi suspendat prin acordul părţilor pe perioada cât acesta participă din proprie iniţiativă la cursuri de pregătire şi perfecţionare în străinătate, altele decât cele organizate sau finanţate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dacă are aprobarea directorului de unitate pentru a urma asemenea studii, iar acestea asigură specializarea sau pregătirea potrivit nevoilor poliţiei penitenciare.
(8)Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se poate suspenda şi în alte situaţii prevăzute de lege, de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislaţia muncii.
Art. 131
(1)În cazul în care poliţistul de penitenciare suferă de o boală psihică, confirmată prin diagnostic de un medic de specialitate, la nivelul unităţii se dispun măsurile necesare pentru prezentarea poliţistului de penitenciare la expertiza de specialitate în cadrul comisiei de expertiză medico-militară.
(2)În cazul în care poliţistul de penitenciare, în urma recomandării medicului de medicina muncii de a efectua un consult psihiatric, refuză nejustificat să se prezinte la diagnosticarea de către un medic de specialitate, la comisia de expertiză medico-militară, la revizuire sau în alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiză medico-militară, acesta este suspendat din funcţie până la îndeplinirea obligaţiilor care rezultă din prezentul alineat, dar nu mai mult de 6 luni.
(3)Pe perioada suspendării din funcţie în condiţiile alin. (2) poliţistului de penitenciare i se pot plăti drepturile de asigurări sociale de sănătate care se acordă pe perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(4)Refuzul de a se prezenta la diagnosticarea de către un medic de specialitate sau la comisia de expertiză medico-militară în termenul prevăzut la alin. (2) atrage încetarea raporturilor de serviciu din motive imputabile celui în cauză.
Art. 132
(1)Poliţistul de penitenciare clasat "apt limitat" de către comisia de expertiză medico-militară, pentru care atribuţiile postului ocupat nu permit respectarea recomandărilor comisiei, se pune la dispoziţie pe perioada clasării.
(2)Pe perioada punerii la dispoziţie în condiţiile alin. (1), poliţistul de penitenciare beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, şi de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege, după caz, atribuţiile de serviciu fiindu-i stabilite de directorul unităţii, cu respectarea recomandărilor comisiei de expertiză medico-militară.
Art. 133
(1)Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare încetează în următoarele cazuri:
a)deces;
b)demisie;
c)nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 11 lit. a), d), i);
d)nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 11 lit. j), în măsura în care nu există nicio altă funcţie în poliţia penitenciară pe care să se poată realiza numirea;
e)transfer;
f)eliberarea din funcţie, ca sancţiune disciplinară;
g)pensionare, în condiţiile legii;
h)desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care ofiţerul sau agentul nu acceptă să o urmeze;
i)reorganizarea unităţii, prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiţerul sau agentul în cauză, în cazul în care persoana refuză oferta de trecere în altă funcţie;
j)nu mai îndeplineşte condiţiile specifice postului, în cazul în care refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă funcţie;
k)ca urmare a constatării nulităţii actului de numire în funcţie, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care nulitatea a fost constatată;
l)ca urmare a declarării necorespunzător din punct de vedere profesional a poliţistului debutant, conform art. 18 alin. (4);
m)la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii poliţistului de penitenciare;
n)ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii, ca măsură de siguranţă, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
o)neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul prevăzut de lege, la diagnosticarea de către un medic de specialitate sau la comisia de expertiză medico-militară, în condiţiile art. 131;
p)condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
q)nesoluţionarea situaţiilor prevăzute la art. 129 în termenul stabilit prin acest articol, dacă nu există nicio altă funcţie în cadrul poliţiei penitenciare pe care să se poată realiza numirea;
r)alte cazuri prevăzute expres de lege.
(2)Pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta în condiţiile prevăzute de alin. (1) lit. b), g) şi q).

Art. 134
(1)La cerere, poliţistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu poate fi menţinut în activitate pe funcţii de poliţist de penitenciare.
(2)La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist de penitenciare.
(3)Menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se face prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte, şi a avizului comisiei de expertiză medico-militară.

(4)Comisia de expertiză medico-militară constată dacă atribuţiile funcţiei pe care urmează să fie menţinut, respectiv numit, sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.

Art. 135
(1)Poliţiştii de penitenciare pot solicita, în scris, încetarea raporturilor de serviciu prin demisie.
(2)Demisia produce efecte după 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În cazul funcţiilor de conducere, demisia produce efecte după 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării.
(3)Termenele prevăzute la alin. (2) pot fi reduse dacă între persoana în cauză şi cel abilitat să emită actul administrativ potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane se convine asupra unui termen mai scurt.
(4)Poliţistul de penitenciare demisionar este obligat să îşi continue activitatea până la împlinirea termenelor prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.
(5)Poliţistul de penitenciare poate reveni asupra cererii de demisie până la împlinirea termenului de la care demisia produce efecte.
Art. 136
Poliţiştii de penitenciare se pot transfera în alte instituţii publice din afara poliţiei penitenciare, cu respectarea reglementărilor legale specifice instituţiei la care solicită transferul.
Art. 137
(1)Poliţiştii de penitenciare nu pot fi menţinuţi în activitate şi în funcţie după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de lege.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătăţii le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competenţelor de gestiune a resurselor umane.
Art. 138
Evaluarea aptitudinii medicale şi psihologice pentru îndeplinirea funcţiei, prevăzute la art. 11 lit. d), art. 96 alin. (2) lit. a) şi art. 132 alin. (1), se face potrivit reglementărilor în vigoare aplicabile în sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.