Secţiunea 2 - Protecţia atmosferei - Legea 137/1995 privind protectia mediului - REPUBLICARE

M.Of. 70

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 14 Iulie 2003
Secţiunea 2:Protecţia atmosferei
Art. 41
Prin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi a bunurilor materiale.
Art. 42
Autoritatea centrală pentru protecţia mediului promovează politicile regionale şi globale, fundamentând principiile şi acţiunile specifice, atât la nivel naţional, cât şi local, privind protecţia atmosferei.
Politica naţională de protecţie a atmosferei constă în principal din următoarele:
a)introducerea de tehnici şi tehnologii adecvate pentru reţinerea poluanţilor la sursă;
b)gestionarea resursei de aer, în sensul reducerii emisiilor de poluanţi până la realizarea celor mai scăzute niveluri şi care să nu depăşească capacitatea de regenerare a atmosferei;
c)gestionarea resursei de aer în sensul asigurării sănătăţii umane;

d)modernizarea şi perfecţionarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului.

Art. 43
(1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, elaborează normele tehnice şi regulamentele de aplicare privind:
a)calitatea aerului în funcţie de factorii poluanţi din atmosferă;
b)emisiile de poluanţi atmosferici pentru surse fixe şi mobile, precum şi condiţiile de restricţie sau de interdicţie pentru utilizare, inclusiv pentru substanţele care afectează stratul de ozon;
c)calitatea combustibililor şi carburanţilor, precum şi reglementările privind introducerea pe piaţă şi transportul acestora;
d)pragul fonic şi reglementări pentru limitarea zgomotelor;
e)supravegherea calităţii aerului, proceduri de prelevare şi analiză, amplasarea punctelor şi instrumentelor pentru probare şi analiză, frecvenţa măsurătorilor şi altele;
f)identificarea, supravegherea şi controlul agenţilor economici a căror activitate este generatoare de risc potenţial şi/sau de poluare atmosferică;
g)sistemul de notificare rapidă, în caz de poluare acută a atmosferei cu efecte transfrontieră, a autorităţilor desemnate cu aplicarea Convenţiei privind efectele transfrontieră ale accidentelor industriale.

Art. 44
Autoritatea centrală pentru protecţia mediului supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei, în care scop:
a)constată apariţia episoadelor de poluare a atmosferei, dă alertă şi/sau emite prognoze legate de acestea;
b)dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare;
c)solicită măsuri tehnologice, aplică restricţii şi interdicţii în vederea prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi;
d)aplică sancţiunile prevăzute de lege în caz de nerespectare a măsurilor dispuse.
Art. 45
Proprietarii şi deţinătorii legali de teren sunt obligaţi să întreţină şi să extindă perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.
Art. 46
Autorităţile vamale au obligaţia să nu permită intrarea/ieşirea din ţară a surselor mobile poluante care nu respectă dispoziţiile autorităţilor competente, conform legii.
Art. 47
(1)Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:

a)să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
b)să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de măsură, să asigure corecta lor funcţionare, să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor pentru protecţia mediului, datele necesare;
c)să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise;
d)să asigure, la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;
e)să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis.