Art. 2. - Art. 2: Definiţii - Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie

M.Of. 431

În vigoare
Versiune de la: 16 Noiembrie 2025 până la: 12 Decembrie 2025
Art. 2: Definiţii
Termenii şi expresiile utilizaţi/utilizate în prezenta lege au înţelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare, precum şi următoarele semnificaţii:
1.accident de vehicule - eveniment în care a fost implicat cel puţin un vehicul în urma căruia au rezultat prejudicii materiale şi/sau vătămarea sănătăţii şi a integrităţii corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane;
2.Acord multilateral - acordul între birourile naţionale ale asigurătorilor din statele membre ale Uniunii Europene sau părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European şi ale altor state asociate Uniunii Europene încheiat pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Directiva 72/166/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte controlul asigurării de răspundere civilă auto, intrat în vigoare pentru biroul naţional auto din România în baza Deciziei Comisiei 2007/482/CE;
3.asigurare facultativă - asigurare în care raporturile dintre asigurat şi asigurător şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de asigurare;
4.asigurat - proprietarul sau utilizatorul unui vehicul sau unui tramvai a cărui răspundere civilă delictuală este preluată contractual de un asigurător RCA în baza contractului RCA valabil pentru prejudiciile produse terţelor persoane din accidente de vehicule/tramvaie;
5.asigurat cu risc ridicat - persoana pentru care, pe baza încadrării în clasele de risc, cel puţin 3 asigurători RCA ofertează un tarif de primă de N ori mai mare decât tariful de referinţă;

6.asigurător RCA - asigurător autorizat să practice asigurare RCA;
7.avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoţită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA;
8.birou naţional auto - organizaţie profesională constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi care grupează societăţile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto;
9.BAAR - asociaţie profesională, independentă şi autonomă a tuturor societăţilor de asigurare, indiferent de forma de organizare şi de statul în care îşi au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi care îndeplineşte atribuţiile de birou naţional auto, de organism de plată a despăgubirilor, de organism de compensare, de centru de informare, precum şi alte atribuţii conferite prin lege;
10.bonus/malus - sistem prin care asiguratul este încadrat în una dintre clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcţie de istoricul de daunalitate al acestuia în perioada de referinţă;
11.Carte Verde - document internaţional de asigurare emis în numele biroului naţional auto, în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
12.cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretenţiile de despăgubire;
13.contract RCA - contractul de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie, a cărui încheiere se constată prin poliţa de asigurare RCA, care atestă existenţa asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule; condiţiile contractuale pentru asigurarea RCA sunt stabilite de prezenta lege şi de reglementările Autorităţii de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., emise în aplicarea acesteia; forma şi conţinutul contractului RCA se stabilesc prin reglementări ale A.S.F.;
14.contractant - persoana care încheie contractul RCA şi care se obligă faţă de asigurătorul RCA să plătească prima de asigurare;
15.corespondent - persoana pe care biroul naţional auto din România o desemnează pentru a reprezenta unul sau mai mulţi asigurători din străinătate, membri ai altor birouri naţionale auto, pentru soluţionarea cererilor de despăgubire formulate de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României prin intermediul unor vehicule asigurate RCA de asigurătorii respectivi;
16.daună totală economică - situaţia unui vehicul sau unui bun avariat a cărui valoare de reparaţie depăşeşte valoarea de piaţă a acestuia;
17.decontare directă - serviciul auxiliar de gestionare a daunelor de către asigurătorii RCA a propriilor asiguraţi, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, iar achiziţia acestuia este opţională de către asigurat;
18.limitele teritoriale de aplicare ale asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule:
a)teritoriul României;
b)teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, ale statelor părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, denumite în continuare state membre, şi teritoriul Confederaţiei Elveţiene;
c)teritoriile statelor situate între două state care leagă direct două state membre ale Uniunii Europene, în care nu există birou naţional auto;
d)teritoriile statelor în care sunt competente birourile naţionale auto care au semnat Acordul multilateral;
19.mandatar - orice persoană fizică sau juridică împuternicită în condiţiile legii să reprezinte interesele persoanei prejudiciate în raporturile acesteia cu asigurătorul RCA şi cu unitatea reparatoare auto;
20.persoană prejudiciată - persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA;
21.poliţa de asigurare RCA - documentul prin care se constată încheierea contractului de asigurare RCA şi se atestă existenţa asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie;
22.prejudiciu - efectul negativ suferit de către persoana prejudiciată prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA;
23.răscumpărare - prejudiciul suportat de către asigurat în condiţiile prezentei legi şi ale contractului de asigurare RCA;
24.tarif de referinţă - prima de asigurare cu caracter orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieţei de asigurări RCA. Tariful de referinţă se calculează conform formulei:
T.ref = PR x (1+IBNR) x (1+f)t x (1 + i)t/(1-Ch-P) x (1-BM), în care:
PR = prima de risc = dauna medie (Dm) x frecvenţa medie (Fm), rezultate pe baza datelor statistice;
IBNR = factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate sau insuficient avizate;
f = rata anuală de modificare a frecvenţei daunei, pe baza datelor statistice;
i = rata anuală de modificare a inflaţiei (severităţii) daunelor, pe baza datelor statistice;
t = diferenţa în ani dintre data medie de apariţie a daunelor din perioada de aplicare a tarifului de referinţă şi data medie de apariţie a daunelor din perioada de analiză;
Ch = cheltuielile asigurătorului determinate la valoare medie exprimat ca procent din prima brută;
P = marja de profit exprimată ca procent din prima brută;
BM = încărcare datorită aplicării sistemului bonus-malus;
Dm şi Fm sunt factori raportaţi la ultimii 5 ani;
25.teritoriul în care staţionează în mod obişnuit vehiculul:
a)teritoriul statului de unde vehiculul are o plăcuţă de înmatriculare sau înregistrare, fie că aceasta este permanentă sau temporară; sau
b)în cazurile în care nu există înmatriculare/înregistrare pentru un anumit tip de vehicul, dar vehiculul are un contract RCA ori un semn distinctiv similar plăcuţei de înmatriculare/înregistrare, teritoriul statului în care s-a eliberat contractul RCA sau semnul respectiv; sau
c)în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu există plăcuţă de înmatriculare/înregistrare, contract RCA şi nici vreun semn distinctiv, teritoriul statului în care proprietarul vehiculului este rezident permanent; sau
d)în cazul în care vehiculul nu are plăcuţă de înmatriculare/înregistrare sau are o plăcuţă care nu corespunde ori nu mai corespunde cu vehiculul şi a fost implicat într-un accident, teritoriul statului în care a avut loc accidentul, cu scopul de a soluţiona cererea de despăgubire de către biroul naţional auto sau organismul de plată a despăgubirilor;
26.unitate reparatoare auto - persoană juridică care are înscris ca obiect de activitate executarea de lucrări de întreţinere şi reparaţie a vehiculelor şi este autorizată pentru aceste activităţi; pentru reparaţiile efectuate pe teritoriul României autorizaţia este eliberată de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român", conform legii;
27.vehicul:
a)orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie, dar care nu se deplasează pe şine, cu:
(i)o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau
(ii)masă proprie mai mare de 25 kg şi o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h;
b)orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menţionat la lit. a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată;
c)tramvai;

271.utilizarea unui vehicul - orice utilizare a unui vehicul care este conformă cu funcţia vehiculului de mijloc de transport la momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului, de terenul pe care este utilizat şi indiferent dacă acesta staţionează sau este în mişcare;

28.utilizator - persoană fizică sau juridică, căreia proprietarul vehiculului îi acordă dreptul de folosinţă asupra acestuia, pe o anumită perioadă, în baza unui contract de închiriere, contract de leasing sau alt act întocmit în condiţiile legii.