Capitolul iv - Protecţia infrastructurii căilor ferate române - Legea 129/1996 privind transportul pe caile ferate romane

M.Of. 268

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 1998
CAPITOLUL IV:Protecţia infrastructurii căilor ferate române
Art. 20
(1)În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române.
(2)Prin zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române se înţelege terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 de metri de la axa căii ferate, marcată corespunzător, precum şi terenurile destinate sau servind, sub orice formă, la asigurarea funcţionării infrastructurii căilor ferate române. Limitele concrete ale zonelor de protecţie ale infrastructurii căilor ferate române se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul Transporturilor privind construcţia şi protecţia căii ferate, prin standarde, şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(3)În zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române se pot executa lucrări numai pe baza avizului societăţii comerciale de infrastructură feroviară şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor.

Art. 21
În zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române se interzic:
a)amplasarea oricăror construcţii, fie şi cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
b)utilizarea indicatoarelor şi a luminilor de culoare roşie, galbenă, verde sau albastră, care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviară;
c)efectuarea oricăror lucrări care prin natura lor ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilităţii solului, inclusiv prin tăierea copacilor, arbuştilor, extragerea de materiale de construcţie sau modificarea echilibrului freatic;
d)depozitarea de materiale, substanţe sau deşeuri, care contravin normelor de protecţie a mediului sau ar putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate române, a zonei de protecţie a infrastructurii căilor ferate române, precum şi a condiţiilor de desfăşurare normală a traficului.

Art. 22
(1)În zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române, societatea comercială de infrastructură feroviară poate amplasa temporar materiale şi utilaje necesare întreţinerii infrastructurii căilor ferate române, în scopul eliminării consecinţelor evenimentelor de cale ferată sau prevenirii oricărui pericol iminent pentru asigurarea circulaţiei feroviare. În cazul producerii de pagube, societatea comercială de infrastructură feroviară va acorda proprietarilor bunurilor afectate o justă despăgubire, corespunzătoare pagubei, stabilită pe bază de negocieri, în termen de maximum 30 de zile de la terminarea lucrării. În caz de neînţelegere, acordarea de despăgubiri şi cuantumul acestora se stabilesc prin hotărâre judecătorească.

(2)Dreptul de ocupare temporară a terenului nu este condiţionat de plata prealabilă a despăgubirii.
Art. 23
Pe traseul liniilor ferate, supus înzăpezirilor, societatea comercială de infrastructură feroviară este în drept să utilizeze zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române pentru instalarea de parazăpezi. În cazul producerii de pagube, cu această ocazie, sunt aplicabile dispoziţiile art. 22.

Art. 24
Traversarea căii ferate de către alte căi de comunicaţii se înfiinţează, se amenajează, se dotează şi se menţine în conformitate cu prevederile standardelor şi cu reglementările emise de către Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne şi de către organele administraţiei publice locale.

Art. 25
(1)Traversarea căii ferate de către pietoni, vehicule sau animale se face numai prin locurile special amenajate şi numai cu respectarea normelor şi a prescripţiilor în vigoare.
(2)Compania Naţională "Căile Ferate Române" nu răspunde, în cazul producerii de accidente sau de alte pagube cauzate, de nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (1).