Capitolul vii - Personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - Legea 11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
M.Of. 26
În vigoare Versiune de la: 12 Ianuarie 2024 până la: 9 Ianuarie 2025
CAPITOLUL VII:Personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
SECŢIUNEA 1:Principiile exercitării profesiei de expert criminalist
Art. 210
Expertul criminalist care funcţionează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conţinutul raportului de expertiză criminalistică.
Art. 211
Expertul criminalist are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparţialitate, profesionalism şi obiectivitate.
Art. 212
Expertul criminalist trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să afecteze încrederea în imparţialitatea şi independenţa sa, precum şi de la orice faptă care ar putea aduce atingere prestigiului justiţiei sau al instituţiei în care funcţionează.
Art. 213
Expertul criminalist trebuie să cunoască şi să respecte limitele competenţei sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice.
SECŢIUNEA 2:Recrutarea şi numirea în funcţie ale personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 214
(1)Recrutarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, în condiţiile legii.
(2)Concursul pentru ocuparea posturilor de specialitate criminalistică se organizează de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, pe specialităţi de expertiză criminalistică, ori de câte ori este necesar.
(3)Organizarea şi desfăşurarea concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 215
La concursul pentru ocuparea funcţiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă în domeniul specialităţii în care candidează;
c)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d)cunoaşte limba română şi are domiciliul în România;
e)are cunoştinţe de operare pe calculator;
f)este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
g)nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al vreunui serviciu de informaţii;
h)cunoaşte o limbă străină de circulaţie internaţională, la nivel mediu.
Art. 216
(1)Anunţul privind concursul prevăzut la art. 215 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-un cotidian de largă circulaţie şi se afişează la sediul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice unde se află posturile vacante şi pe site-ul institutului, cu cel puţin 60 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului.
(2)Bibliografia şi tematica se stabilesc, pe specialităţi de expertiză, de comisia de concurs şi se propun spre aprobare directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(3)Dosarul de înscriere la concurs se depune în termen de 20 de zile lucrătoare de la data afişării anunţului privind concursul.
Art. 217
(1)Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului prevăzut la art. 215, până cel târziu la data publicării anunţului de concurs, directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice numeşte, prin decizie, comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, precum şi preşedinţii acestora.
(2)Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt compuse dintr-un preşedinte, doi membri şi un secretar.
(3)Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1), cu excepţia secretarului, sunt persoane din cadrul INEC cu pregătire şi experienţă profesională în specialitatea pentru care se organizează concursul.
(4)În situaţia în care în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu există persoane cu pregătire şi experienţă profesională în specialitatea pentru care se organizează concursul, în comisiile prevăzute la alin. (1) pot fi cooptaţi specialişti din afara Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(5)Secretarul comisiei de concurs este şi secretar al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
(6)Comisia de concurs stabileşte subiectele, precum şi baremul de evaluare şi notare.
Art. 218
(1)Concursul constă în două probe eliminatorii: proba scrisă şi interviul.
(2)Proba scrisă constă în rezolvarea unui test-grilă, prin intermediul căruia se testează cunoştinţele teoretice necesare ocupării postului pentru care se organizează concursul. Testul-grilă cuprinde 100 de întrebări. Fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
(3)Subiectele pentru testul-grilă se stabilesc de comisia de concurs, pe baza bibliografiei şi a tematicii de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor, în concordanţă cu nivelul şi specificul postului pentru care se organizează concursul.
(4)Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.
(5)Interviul constă în:
a)prezentarea candidatului prin prisma experienţei personale şi profesionale;
b)verificarea cunoştinţelor generale impuse de funcţie;
c)analiza şi interpretarea unor imagini la prima vedere.
(6)În cadrul interviului se testează motivaţia de a accede în profesie, existenţa cunoştinţelor şi aptitudinilor specifice profesiei, precum şi elemente de etică specifice profesiei, pe baza următoarelor criterii de evaluare:
a)abilităţi şi cunoştinţe impuse de funcţie;
b)capacitatea de analiză şi sinteză;
c)comportament în situaţii de criză;
d)iniţiativă şi creativitate.
(7)Interviul se susţine, de regulă, într-un termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor finale la proba scrisă. Punctajul maxim la proba interviului este de 100 de puncte.
(8)Sunt declaraţi admişi la fiecare probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte.
(9)Punctajele obţinute de fiecare dintre candidaţi şi menţiunea "admis" ori "respins" se afişează la sediul şi pe site-ul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(10)În două zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor la proba scrisă sau, după caz, la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie cu privire la barem şi la nota obţinută.
(11)Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile în două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora.
(12)Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi interviu, după soluţionarea contestaţiilor. Rezultatele finale se afişează la sediul şi pe pagina de internet a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice în termen de o zi lucrătoare de la data soluţionării contestaţiilor.
(13)Departajarea candidaţilor se face în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute. La punctaje egale, departajarea se realizează în funcţie de nota obţinută la proba scrisă. Dacă egalitatea se menţine, departajarea se realizează în funcţie de nota obţinută la interviu.
Art. 219
(1)Experţii criminalişti declaraţi admişi la concursul pentru ocuparea posturilor vacante urmează o perioadă de pregătire de un an de la încadrare, fiind definitivaţi în funcţie pe baza unui examen de atestare a competenţei de a efectua expertize criminalistice pentru fiecare specialitate de expertiză prevăzută în portofoliul postului pentru care a candidat.
(2)Organizarea şi desfăşurarea examenului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(3)În cazul nepromovării examenului de atestare, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu şase luni. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de atestare, pentru toate specialităţile de expertiză din portofoliul postului, atrage eliberarea din funcţia de expert criminalist.
(4)Experţii criminalişti vor fi atestaţi prin examenul prevăzut la alin. (1) pentru fiecare nouă specialitate de expertiză criminalistică.
Art. 220
(1)Expertul criminalist participă la examenul de atestare pe baza recomandării făcute de şeful de sector sau de laborator.
(2)Se poate înscrie la examen expertul criminalist care, la evaluarea performanţelor din anul precedent, a primit cel puţin calificativul "bine" şi poate face dovada participării la efectuarea de expertize în specialitatea solicitată sau a absolvirii unor cursuri de pregătire organizate la nivelul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, al laboratorului sau al altor instituţii de profil din ţară sau din străinătate, în specialitatea în care solicită atestarea.
(3)Examinarea candidaţilor se face pe specialităţi de expertiză criminalistică de către o comisie de examinare, desemnată de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice prin decizie.
(4)Comisia de examinare este formată din experţi criminalişti ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi laboratoarelor interjudeţene dintre care, obligatoriu, cel puţin unul este atestat pentru specialitatea de expertiză cu privire la care urmează să fie examinat candidatul.
(5)Examenul constă în două probe eliminatorii: o probă-test şi un interviu. Notarea se face de la 1 la 10.
(6)Proba-test constă în prezentarea spre examinare a unei lucrări aflate în portofoliul INEC. Candidatul trebuie să prezinte planul de efectuare a lucrării, să formuleze opinia ştiinţifică şi să o argumenteze.
(7)Interviul constă în verificarea cunoştinţelor generale şi particulare ale specialităţii de expertiză criminalistică a cărei atestare se solicită.
(8)Sunt declaraţi admişi la fiecare probă candidaţii care au obţinut minimum nota 7.
(9)În termen de 24 de ore de la data afişării rezultatelor la proba-test sau, după caz, la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie cu privire la barem şi la nota obţinută.
(10)Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, soluţionează contestaţiile în termen de trei zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora.
(11)Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă.
Art. 221
(1)Recrutarea personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face prin concurs.
(2)La concursul pentru ocuparea funcţiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)are studii superioare de scurtă durată, cu diplomă de licenţă;
c)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d)cunoaşte limba română;
e)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
f)are cunoştinţe de operare pe calculator.
(3)Dispoziţiile art. 216-218 se aplică în mod corespunzător şi în cazul concursului prevăzut la alin. (1).
SECŢIUNEA 3:Promovarea în grade profesionale şi accesul la funcţii de conducere ale personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 222
(1)Promovarea în grade profesionale a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare.
(2)Examenul prevăzut la alin. (1) se organizează de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, ori de câte ori este necesar, potrivit regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului, aprobat de directorul institutului.
(3)Data şi locul susţinerii examenului, precum şi alte informaţii cu privire la organizarea acestuia se publică cu cel puţin 45 de zile înainte la sediul şi pe site-ul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
Art. 223
(1)Se poate înscrie la examen expertul criminalist sau asistentul criminalist care îndeplineşte următoarele condiţii de vechime: pentru avansarea la gradul IV - 2 ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul III - patru ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul II - şapte ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul I-10 ani vechime în specialitate. Totodată, pentru înscrierea la examen este necesar ca expertul criminalist sau asistentul criminalist să fi obţinut la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani cel puţin calificativul "bine".
(2)Pentru organizarea şi desfăşurarea examenului, până cel târziu la data publicării anunţului de concurs, directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice numeşte, prin decizie, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(3)Comisia de concurs este alcătuită, în funcţie de specialităţile de expertiză aflate în portofoliul candidaţilor, din trei experţi criminalişti din cadrul INEC.
(4)În situaţia în care în cadrul INEC nu există experţi criminalişti în specialitatea pentru care se organizează examenul, în comisia prevăzută la alin. (2) pot fi cooptaţi experţi sau specialişti din afara institutului.
(5)Comisia de soluţionare a contestaţiilor este alcătuită din trei experţi criminalişti din cadrul INEC. Din comisia de contestaţii nu pot face parte membrii din comisia prevăzută la alin. (3). Dispoziţiile alin. (4) sunt aplicabile.
(6)Pentru avansarea de la gradul de asistent la gradul IV, precum şi pentru avansarea până la gradul II inclusiv, examenul constă într-o probă scrisă cu timp de lucru de 3 ore şi o probă practică. Pentru avansarea de la gradul II la gradul I, examenul constă într-o lucrare scrisă şi un interviu.
(7)Proba scrisă constă în verificarea cunoştinţelor generale şi particulare ale specialităţilor de expertiză criminalistică pentru care expertul criminalist este atestat.
(8)Proba practică constă în prezentarea spre examinare a unei lucrări aflate în portofoliul INEC. Candidatul trebuie să prezinte planul de efectuare a lucrării, să formuleze opinia ştiinţifică şi să o argumenteze.
(9)Lucrarea scrisă pentru avansarea de la gradul II la gradul I va aborda o temă de specialitate, la alegerea candidatului, aceasta urmând să reflecte contribuţia expertului la rezolvarea problematicii din specialitatea de expertiză în care se încadrează lucrarea.
(10)Interviul urmăreşte verificarea cunoştinţelor şi a experienţei în domeniile în care activează candidatul.
(11)Proba scrisă, cea practică şi interviul se notează cu note de la 1 la 10.
(12)Fiecare probă este eliminatorie. Sunt declaraţi admişi la fiecare probă candidaţii care au obţinut minimum nota 7.
(13)În două zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor la proba scrisă, la cea orală sau, după caz, la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie cu privire la barem şi la nota obţinută.
(14)Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile în două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora.
(15)Comunicarea rezultatelor finale la fiecare probă a examenului se face prin specificarea notei finale a fiecărui candidat şi a menţiunii "admis" sau "respins", prin afişare la sediul şi pe pagina de internet a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice în termen de maximum o zi lucrătoare de la data soluţionării contestaţiilor.
Art. 224
(1)Directorul şi directorul adjunct ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei dintre experţii cu grad profesional maxim care funcţionează în cadrul institutului.
(2)Numirea în funcţia de director şi director adjunct se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3)Numirea în celelalte funcţii de conducere se face de către director, cu avizul Consiliului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(4)Pentru numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean, precum şi pentru numirea în funcţia de şef de sector în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice este necesară o vechime de minimum 10 ani în profesia de expert criminalist şi minimum 3 ani vechime în cadrul INEC.
(5)Numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean, precum şi numirea în funcţia de şef de sector în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice se fac pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(6)În cazul laboratoarelor interjudeţene nou-înfiinţate, numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean se poate face prin derogare de la condiţiile de vechime prevăzute la alin. (4), dacă nu există experţi care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzută de lege.
SECŢIUNEA 4:Formarea profesională continuă
Art. 225
(1)Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează cel puţin o dată pe an şi are drept scop îmbunătăţirea pregătirii profesionale a acestuia şi creşterea calităţii nivelului ştiinţific al rapoartelor de expertiză criminalistică.
(2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de evoluţia procedeelor tehnice de analiză şi interpretare din diversele discipline ştiinţifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanţă cu standardele interne şi internaţionale în materie.
(3)Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe specialităţi de expertiză criminalistică.
Art. 226
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii Institutului Naţional de Expertize Criminalistice prin Consiliul acestuia, şefilor laboratoarelor interjudeţene, precum şi fiecărui expert şi asistent în parte, prin pregătire individuală.
Art. 227
(1)Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, de instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate, precum şi la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.
(3)Cheltuielile de cazare şi masă ale personalului de specialitate criminalistică care participă la activităţile de formare profesională continuă se suportă din bugetul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(4)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (3) se stabileşte de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(5)Prevederile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi personalului auxiliar de specialitate criminalistică.
SECŢIUNEA 5:Evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 228
(1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă şi performanţă profesională a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului auxiliar de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale. Fişa de evaluare a îndeplinirii acestor criterii este prevăzută în anexele nr. 2 şi 3.
(2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic şi se contrasemnează de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(3)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a personalului prevăzut la alin. (1) se acordă unul dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".
(4)Dispoziţiile art. 132 alin. (1)-(3), (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.
Art. 229
(1)Criteriile principale şi criteriile specifice de evaluare a performanţelor personalului de specialitate criminalistică sunt următoarele:
a)calitatea lucrărilor: competenţa în redactare, capacitate de analiză şi sinteză, coerenţa logică, respectarea procedurilor, stil clar de redactare, limbaj adecvat, ilustraţie convingătoare, adecvată şi de bună calitate tehnică;
b)eficacitatea profesională: dosare rulate, rapoarte de expertiză expediate în raport cu numărul de dosare aflate în lucru, probleme rezolvate, participări în comisii, îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, operativitate şi eficienţă în realizarea lucrărilor, respectarea termenelor;
c)capacitatea profesională: capacitatea de a rezolva problemele prin efortul propriu, capacitatea de mobilizare pentru realizarea sarcinilor, capacitatea de planificare a activităţilor, găsirea la timp a soluţiei optime, volumul de cunoştinţe profesionale teoretice şi practice şi capacitatea de a le aplica, abilităţi în utilizarea echipamentelor şi a aparaturii specifice;
d)perfecţionarea profesională: participarea la colocvii de pregătire/perfecţionare profesională organizate de institut, participarea la simpozioane pe teme profesionale, comunicări ştiinţifice la manifestări/întâlniri profesionale interne şi internaţionale organizate de institut sau pentru care expertul are mandat de reprezentare, articole sau cărţi pe teme profesionale publicate, performanţa la examenele de atestare/grad - dacă este cazul, gradul de însuşire a limbajului ştiinţific, disponibilitatea de a demara proiecte sau a participa la cercetarea ştiinţifică.
(2)Criteriile principale şi criteriile specifice de evaluare a performanţelor personalului de specialitate criminalistică sunt aplicabile în mod corespunzător şi personalului auxiliar de specialitate criminalistică.
(3)Procedura de evaluare se realizează în două etape: completarea fişei de evaluare de către evaluator şi interviul.
(4)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică nemulţumit de rezultatul evaluării poate să îl conteste la Consiliul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunţată de Consiliul institutului este definitivă.
Art. 230
(1)În cazul în care expertul sau asistentul criminalist primeşte calificativul "nesatisfăcător" sau, în urma a două evaluări consecutive, calificativul "satisfăcător", comisia de evaluare stabileşte împreună cu acesta un plan individual de dezvoltare profesională. În situaţia în care nu se ajunge la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare.
(2)Experţii şi asistenţii criminalişti care primesc, în condiţiile alin. (1), calificativul "nesatisfăcător" sau "satisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice.
(3)Cursurile prevăzute la alin. (2) se încheie prin susţinerea unui examen organizat de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice care urmăreşte verificarea cunoştinţelor însuşite în conformitate cu tematica existentă în planul individual de dezvoltare profesională.
(4)Expertul sau asistentul criminalist care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" şi care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, de către director.
(5)Dispoziţiile referitoare la organizarea şi desfăşurarea examenului pentru promovarea în funcţie a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului auxiliar de specialitate criminalistică se aplică în mod corespunzător.
Art. 231
(1)Evaluarea şi calificativele anuale obţinute de personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal, întocmit şi păstrat de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice.
(2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3)Personalul prevăzut la alin. (1) are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar.
Art. 232
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este supus la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.
(2)Evaluarea se realizează de către un psiholog înscris în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestaţi în condiţiile legii.
(3)Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, calificativul "apt" sau "inapt", precum şi obligaţia prevăzută la alin. (4).
(4)Dacă în urma evaluării psihologice personalul prevăzut la alin. (1) primeşte calificativul "inapt", acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca acesta să fie supus unei noi evaluări.
(5)Procedura de evaluare şi de reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutul Naţional de Expertize Criminalistice.
SECŢIUNEA 6:Suspendarea şi eliberarea din funcţie ale personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 233
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcţie în cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) şi (2).
(2)Suspendarea din funcţie se dispune de către directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcţie.
(4)Dispoziţiile art. 146 alin. (4)-(6), art. 147-149 şi art. 151 se aplică în mod corespunzător.
Art. 234
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 152.
(2)Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Prevederile art. 153 alin. (3)-(6) rămân aplicabile.
SECŢIUNEA 7:Delegarea, detaşarea şi transferul personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 235
(1)În cazul în care Institutul Naţional de Expertize Criminalistice sau un laborator interjudeţean din subordinea acestuia nu poate funcţiona normal din cauza volumului mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenţei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, cu acordul scris al persoanei delegate, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.
(2)Dispoziţiile art. 154 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detaşat prin decizie motivată a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(4)Dispoziţiile art. 155 şi art. 156 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 236
Transferul personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se aprobă, la cererea acestuia ori a unităţilor interesate, de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
SECŢIUNEA 8:Drepturile şi îndatoririle personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 237
Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestora în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea îndeplinirii funcţiei deţinute, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
Art. 238
(1)Pentru activitatea desfăşurată, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o salarizare stabilită în raport cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege.
(2)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime şi de alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
Art. 239
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum şi a unor documente interne ori internaţionale.
(3)Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăţilor ştiinţifice ori academice, al asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional, precum şi în asociaţii sportive sau organizaţii cu scop caritabil.
Art. 240
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul şi îndatorirea de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională.
(2)Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
a)organizate la iniţiativa ori în interesul INEC;
b)urmate la iniţiativa acestuia, cu acordul directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice;
c)organizate de Ministerul Justiţiei sau de alte instituţii specializate din ţară ori din străinătate.
(3)În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile prezentei legi.
(4)Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi Ministerul Justiţiei au obligaţia să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.
Art. 241
(1)INEC are obligaţia să asigure personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
(2)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică are dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecţie adaptat specificului activităţii desfăşurate în cadrul INEC.
Art. 242
(1)Dispoziţiile art. 167 alin. (2) şi (3), 168, 169, art. 171 alin. (1), art. 172, 173, art. 174 alin. (1)-(3), art. 175, 176 şi 178 se aplică, în mod corespunzător, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică.
(2)Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
SECŢIUNEA 9:Incompatibilităţi şi interdicţii
Art. 243
(1)Funcţiile de personal de specialitate criminalistică şi personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, a celor de instruire din cadrul instituţiilor de formare, precum şi a funcţiilor de cercetare.
(2)Dispoziţiile art. 187 alin. (2)-(4) sunt aplicabile şi personalului prevăzut la alin. (1).
Art. 244
Personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică le este interzis:
a)să participe şi să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC, în perioada în care deţin calitatea de experţi criminalişti ai INEC;
b)să exercite orice activităţi de natură să lezeze prestigiul instituţiei din care fac parte.
Art. 245
Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică nu pot acorda consultaţii de specialitate, în legătură cu atribuţiile ce le revin, persoanelor care nu funcţionează în cadrul INEC.
Art. 246
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică sunt obligate să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora.
(2)Declaraţia se înregistrează şi se depune la dosarul profesional personal al persoanelor prevăzute la alin. (1).
Art. 247
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(3)Dispoziţiile art. 191 alin. (2), (4) şi (5) sunt aplicabile şi personalului prevăzut la alin. (1).
Art. 248
Dispoziţiile art. 188-190 sunt aplicabile şi personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică.
SECŢIUNEA 10:Răspunderea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 249
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ şi penal, în condiţiile legii.
(2)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
(3)Prevederile art. 197 se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la alin. (1) care ocupă o funcţie de conducere.
Art. 250
Constituie abateri disciplinare:
a)refuzul de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite;
b)absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instituţiei;
c)încălcarea normelor de protecţie, igienă şi securitate a muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
d)încălcarea normelor de comportare civică şi etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relaţiilor de muncă;
e)intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei lui sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea altor colegi;
f)nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor sau a informaţiilor care au acest caracter;
g)încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilităţi sau la alte interdicţii;
h)nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când ştie că există una dintre situaţiile prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere.
Art. 251
Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte:
a)absenţa nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv;
b)plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator;
c)refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite;
d)asumarea de obligaţii sau responsabilităţi faţă de persoane, organe ori organizaţii, interne sau internaţionale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calităţii de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului.
Art. 252
Pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a), b), d) şi e).
Art. 253
(1)Nicio sancţiune, cu excepţia celei prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2)Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(3)În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
Art. 254
Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale:
a)cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;
b)stabileşte persoanele care urmează să fie audiate;
c)audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
d)poate solicita declaraţii scrise persoanelor prevăzute la lit. c);
e)poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluţionarea cazului;
f)propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite;
g)întocmeşte rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului.
Art. 255
(1)Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a săvârşirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei. Sancţiunea disciplinară este dispusă de către directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.
(2)Decizia se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(3)Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a)datele de identificare a persoanei cercetate;
b)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
c)precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;
d)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;
e)temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
f)termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
g)instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.
(4)Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul persoana sancţionată disciplinar.