Secţiunea 2 - Drepturile grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea - Legea 11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

M.Of. 26

În vigoare
Versiune de la: 12 Ianuarie 2024 până la: 9 Ianuarie 2025
SECŢIUNEA 2:Drepturile grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
Art. 167
(1)Pentru activitatea desfăşurată, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege.
(2)Durata normală a programului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.
(3)Orele prestate de personalul prevăzut la art. 2 peste durata normală a timpului de lucru se realizează doar din dispoziţia şefului ierarhic superior şi se compensează pe baza documentelor justificative cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:
a)75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru;
b)100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Art. 168
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este liber să se asocieze ori să adere la organizaţii sindicale, precum şi la organizaţii profesionale, locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi economice, ori la alte asociaţii sau fundaţii umanitare.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, pe de o parte, şi organizaţiile sindicale reprezentative cel puţin la nivel de grup de unităţi ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) sau reprezentanţii acestui personal, pe de altă parte, pot încheia contracte colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
a)constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
b)sănătatea şi securitatea în muncă;
c)formarea şi perfecţionarea profesională;
d)alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
(3)Contractul colectiv se încheie cu reprezentanţii personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), desemnaţi în condiţiile legii, în cazul în care organizaţia sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unităţi sau personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) nu este organizat în sindicate.
(4)Contractul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puţin un an şi poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiţionale, cu acordul părţilor.
(5)Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea contractului colectiv se face la iniţiativa scrisă a oricărei părţi, în urma unor negocieri între părţile acordului.
(6)Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile şi nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.
(7)Dispoziţiile Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare, privind părţile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător şi contractelor colective încheiate în condiţiile prezentului articol.
(8)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, furnizează organizaţiilor sindicale reprezentative sau reprezentanţilor personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) informaţiile necesare pentru încheierea contractului colectiv.
Art. 169
(1)Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii, cu respectarea principiilor continuităţii şi ale celerităţii activităţii de justiţie.
(2)În timpul grevei se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală.
(3)Nu poate fi afectată de grevă participarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru soluţionarea cauzelor privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate, motivat, ca fiind urgente de către instanţă sau de către conducerea parchetului.
(4)Pe perioada desfăşurării grevei sunt interzise orice fel de presiuni exercitate de angajator împotriva personalului, este interzisă declanşarea cercetărilor disciplinare, iar cele în curs de derulare vor fi suspendate până la epuizarea grevei.
Art. 170
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională.
(2)Pe perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează forme de perfecţionare profesională, acesta beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
a)organizate la iniţiativa ori în interesul instanţei sau al parchetului unde este încadrat;
b)urmate la iniţiativa personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), cu acordul preşedintelui curţilor de apel, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel pentru personalul din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel sau la propunerea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv celui al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru personalul din cadrul acestor direcţii;
c)organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, de centrele zonale de formare continuă, în condiţiile legii, sau de alte instituţii de formare a acestui personal, din ţară sau din străinătate.
(3)În cazul în care formarea profesională, realizată în condiţiile prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul instanţa sau parchetul, personalul de specialitate beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile prevăzute la art. 156.
(4)Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare profesională a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti sau al parchetelor de pe lângă acestea, organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c), curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi, după caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Şcoala Naţională de Grefieri au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.
(5)Cheltuielile privind masa şi cazarea personalului de specialitate care participă la cursurile de formare profesională, organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. c), se suportă de Şcoala Naţională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanţa sau parchetul al cărui angajat este.
Art. 171
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
(2)Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 172
Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de 3 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru trei călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
Art. 173
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii plătite, pentru studii de specialitate, pentru participarea la cursuri sau la alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea concursurilor de promovare, prevăzute de prezenta lege, de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit legislaţiei în vigoare sau pentru alte evenimente, în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 171 alin. (2).
(2)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii şi indemnizaţii pentru asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concediu plătit pentru ziua/zilele în care participă la concursul de promovare în funcţii de conducere sau la cel de promovare la instanţa/parchetul superior.
Art. 174
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), în activitate sau pensionar, precum şi soţul sau soţia beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, respectiv servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, în condiţiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul ordonatorului principal de credite, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
(2)Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale în condiţiile alin. (1) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi copiilor aflaţi în întreţinerea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), în activitate sau pensionar.
(4)Instanţele şi parchetele au obligaţia să asigure personalului de specialitate condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
(5)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază şi de:
a)bilete de odihnă, bilete de tratament balnear şi bilete de recuperare fizică şi psihică, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
b)tratament medical în străinătate pentru afecţiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în ţară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c)asistenţă juridică asigurată în mod gratuit de instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în cazurile şi condiţiile stabilite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia în care se constată vinovăţia personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea.
Art. 175
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lui nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu li s-a atribuit o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1), căruia nu i s-a atribuit locuinţă de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condiţiile alin. (1), la compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau al II-lea. În situaţii excepţionale, determinate de inexistenţa unui fond locativ adecvat în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată în altă localitate din circumscripţia aceluiaşi tribunal.
(3)Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condiţiile alin. (2) se stabileşte anual, pe localităţi, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(4)Au dreptul la locuinţă de serviciu, potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3), şi persoanele delegate, detaşate sau transferate în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ele, soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea lor nu au în proprietate o locuinţă în localitatea în care sunt delegate, detaşate sau transferate.
(5)Personalul prevăzut la alin. (1), care nu deţine în proprietate o locuinţă proprietate personală ori căruia nu i s-a atribuit o locuinţă de serviciu în condiţiile alin. (1) sau nu beneficiază de compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3), în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii. În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri de carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.
(6)Locuinţele de serviciu nu pot fi vândute personalului prevăzut la alin. (1).
(7)Dacă personalul prevăzut la alin. (1), inclusiv soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor, au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după data numirii în funcţie nu mai beneficiază de aceste drepturi.
(8)Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.
(9)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării sau construirii unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
(10)În situaţia prevăzută la alin. (9), compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (3), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe achiziţionate în timpul carierei.
(11)Dreptul prevăzut la alin. (9) se menţine în cazul transferului sau încadrării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) într-o altă instituţie din sistemul justiţiei, indiferent pe ce rază teritorială se află aceasta.
(12)În situaţia prevăzută la alin. (9), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată în timpul carierei.
(13)Dreptul prevăzut la alin. (9) nu are caracter salarial şi nu se impozitează.
(14)Condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9)-(13) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv prin ordinul procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau prin ordinul procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 176
(1)Grefierii judiciari, grefierii de şedinţă, grefierii principali, specialiştii criminalişti şi tehnicieni criminalişti din cadrul parchetelor beneficiază de despăgubiri acordate din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, al Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
(2)Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 177
Grefierii judiciari, grefierii de şedinţă, grefierii principali şi grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară activitate specifică acestor funcţii.
Art. 178
(1)Pentru merite deosebite în activitate, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar.
(2)Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
Art. 179
(1)Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum şi personalul prevăzut la art. 3, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 7, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 7, şi personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum şi personalul prevăzut la art. 3, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.
(3)Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.
(4)Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice.
(5)În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(6)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 48 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC.
(7)De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora.
(8)Soţul supravieţuitor, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi ai personalului prevăzut la art. 3, beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul la data decesului, actualizată, după caz.
(9)Prevederile referitoare la pensia de serviciu şi de urmaş se aplică şi persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătoreşti definitive.
(10)Pensiile de serviciu ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi ale personalului prevăzut la art. 3 se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
(11)Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale:
a)partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum şi pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice;
b)partea din pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum şi pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, în cazul susţinătorilor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice.
(12)Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepţia pensiei prevăzute la alin. (8), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
(13)Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcţie şi baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanţa judecătorească competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea acestora.
(14)Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:
a)de la data eliberării din funcţie prevăzută în decizia conducătorului instanţei judecătoreşti, a conducătorului parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, a directorului INEC, dar nu mai devreme de data acordării pensiei de serviciu, în situaţia personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3, aflat în activitate la data depunerii cererii de pensionare;
b)de la data acordării pensiei, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (6) şi (8).
(15)Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale legislaţiei privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalităţile de stabilire şi plată, precum şi la cele referitoare la revizuirea, suspendarea, reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit şi jurisdicţie.
Art. 180
(1)De prevederile art. 179, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de acesta, beneficiază şi fostul personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.
(2)Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul prevăzut la art. 2, aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcţie. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC.
(3)De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi executorii judecătoreşti pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu o vechime în această funcţie de cel puţin 20 de ani.
(4)Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (3) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, specifice funcţiei de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcţie de nivelul studiilor, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, la care se adaugă media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare datei eliberării din funcţie. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportat la funcţia de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcţie de nivelul studiilor, aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului.
(5)În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1)-(4), pensia se acordă la cerere, se cuvine şi se plăteşte începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.
Art. 181
(1)Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), şi nici personalul prevăzut la art. 3 care, chiar, ulterior eliberării din funcţie, a fost condamnat definitiv ori pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, o infracţiune de serviciu sau o infracţiune în legătură cu acestea ori o infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
(2)Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.
(3)Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum şi faţă de personalul prevăzut la art. 3, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.
(4)Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare persoanelor care au competenţa numirii în funcţie potrivit art. 60. Aceste persoane vor informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
Art. 182
Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi nici personalul prevăzut la art. 3 cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 196 alin. (1) lit. e). Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
Art. 183
În vederea aplicării prevederilor prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu se vor emite norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
Art. 184
(1)Grefierii judiciari şi grefierii de şedinţă au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ţinutei vestimentare corespunzătoare instanţei la care funcţionează, potrivit legii.
(2)În şedinţele de judecată, grefierii judiciari şi grefierii de şedinţă au obligaţia de a purta ţinuta vestimentară compusă din: robă de culoare neagră şi bavetă de culoare albastru-închis.
(3)Ordonatorii secundari şi terţiari de credite au obligaţia să asigure ţinuta vestimentară obligatorie, respectiv să asigure câte o robă şi o bavetă în stare corespunzătoare fiecărui grefier judiciar şi grefier de şedinţă.
(4)Detalierea aspectelor referitoare la ţinuta vestimentară a grefierilor judiciari şi a grefierilor de şedinţă se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 185
Data de 4 iulie, data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 982/1865 pentru organizarea judecătorească, prin care a fost reglementată pentru prima dată funcţia de grefier, se proclamă Ziua Grefierilor din cadrul autorităţii judecătoreşti.