Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale

M.Of. 24

În vigoare
Versiune de la: 20 Iulie 2022
Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale
Dată act: 29-ian-1991
Emitent: Parlamentul
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
(1)Prezenta lege are drept scop asigurarea unei concurenţe loiale, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe, pentru protejarea interesului legitim public şi/sau privat, prin aplicarea normelor de drept contravenţional, penal sau civil, după caz.
(2)Întreprinderile au obligaţia să acţioneze cu respectarea uzanţelor cinstite, în conformitate cu principiul general al bunei-credinţe şi cu prezenta lege.
(3)Dispoziţiile prezentei legi se aplică întreprinderilor şi persoanelor fizice, române sau străine, care săvârşesc practici de concurenţă neloială.

Art. 11
În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)concurenţă loială - situaţia de piaţă în care fiecare întreprindere încearcă să obţină vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe;
b)practici comerciale - acţiunea, omisiunea, demersul sau comunicarea comercială a unei întreprinderi, realizată în legătură directă cu producerea, furnizarea, promovarea şi comercializarea unui produs sau a unui serviciu;
c)uzanţe cinstite - ansamblu de practici sau reguli general recunoscute care se aplică în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor şi intereselor legitime private ale acestora;
d)poziţie superioară de negociere - situaţia în care se află o întreprindere care nu deţine o poziţie dominantă conform prevederilor art. 6 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie determinată de caracteristici ale pieţei, în măsură să favorizeze apariţia unor dezechilibre semnificative generate de factori, precum structura specifică a lanţului de producţie sau de distribuţie, vulnerabilitatea faţă de factori externi, perisabilitatea sau sezonalitatea, şi de relaţia specifică dintre aceasta şi alte întreprinderi care desfăşoară activitate pe pieţe diferite, relaţie analizată în baza următoarelor criterii cumulative:
1.existenţa unui raport dezechilibrat de forţe, ca urmare a unor elemente precum cota de piaţă sau notorietatea mărcii;
2.importanţa relaţiei comerciale pentru activitatea celeilalte întreprinderi, ca urmare a unor elemente precum ponderea semnificativă a vânzărilor sau a achiziţiilor sale în activitatea celeilalte întreprinderi, rolul critic al produselor sau serviciilor sale pentru derularea activităţii celeilalte întreprinderi sau existenţa unor investiţii semnificative din partea acesteia din urmă, realizate în vederea onorării raporturilor comerciale stabilite;
3.absenţa unei soluţii alternative echivalente pentru cealaltă întreprindere;
e)secret comercial - informaţiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe:
1.sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau uşor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informaţii în cauză;
2.au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
3.au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanţele date, luate de către persoana care deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor respective, pentru a fi păstrate secrete;
f)deţinătorul secretului comercial - orice persoană fizică sau juridică care deţine controlul legal asupra unui secret comercial;
g)întreprindere - definită conform art. 2 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h)angajat - persoană fizică ce a avut sau are calitatea de salariat, reprezentant sau colaborator extern al unei întreprinderi;
i)sesizare - petiţie/reclamaţie formulată în scris de către o persoană fizică sau juridică având ca obiect posibile practici de concurenţă neloială;
j)informaţii confidenţiale - orice informaţii, altele decât secretele comerciale, a căror dezvăluire neautorizată este de natură să producă daune unei întreprinderi.

Art. 2
(1)Constituie concurenţă neloială, în sensul prezentei legi, şi sunt interzise următoarele practici comerciale ale întreprinderii şi/sau ale angajatului care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau sunt susceptibile să producă prejudicii altor întreprinderi, după cum urmează:
a)denigrarea unei întreprinderi concurente sau a produselor/serviciilor sale, de natură să îi lezeze interesele legitime, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat de informaţii care nu corespund realităţii;
b)deturnarea clientelei unei întreprinderi concurente de către un fost sau actual angajat, prin folosirea unor informaţii despre care acesta avea cunoştinţă la momentul săvârşirii faptei că reprezintă secrete comerciale sau informaţii confidenţiale şi a căror dezvăluire poate dăuna semnificativ intereselor acelei întreprinderi;
c)discreditarea activităţii unei întreprinderi concurente sau a produselor şi serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acţiuni menite să atragă pierderea bunei reputaţii sau a credibilităţii acesteia, prin alte mijloace decât cele prevăzute la lit. a);
d)orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube concurenţilor.
(2)În perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situaţie de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului, sunt interzise practicile de concurenţă neloială care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe, săvârşite de întreprinderi faţă de alte întreprinderi, care constau în: practicarea unor preţuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a producţiei sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri de pe piaţa externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piaţa românească şi revânzării lor ulterioare la un preţ crescut în mod nejustificat.
(3)Este, de asemenea, practică de concurenţă neloială care contravine uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei întreprinderi faţă de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relaţie comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ şi să fie de natură să afecteze concurenţa pe piaţă, realizată prin acţiuni sau inacţiuni precum: refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziţia, impunerea unor condiţii nejustificat de oneroase sau discriminatorii faţă de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relaţiilor comerciale cu întreprinderea parteneră.
(4)Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când faptele identificate sunt săvârşite în asemenea condiţii încât să reprezinte practici anticoncurenţiale prevăzute de Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau art. 101 sau 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.
(5)Prevederile alin. (3) nu se aplică domeniului reglementat de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi domeniului reglementat de Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Art. 21
(1)Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, asigură protecţia întreprinderilor împotriva practicilor de concurenţă neloială în limita competenţelor încredinţate prin prezenta lege.
(2)Protecţia comercianţilor împotriva publicităţii înşelătoare şi comparative se asigură potrivit prevederilor Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, republicată.
(3)Protejarea intereselor economice ale consumatorilor se asigură potrivit prevederilor Legii nr. 363/2007, cu modificările ulterioare.
(4)Protejarea intereselor colective ale publicului în domeniul serviciilor media audiovizuale se realizează potrivit prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Protecţia drepturilor de proprietate industrială în domeniul mărcilor şi indicaţiilor geografice se asigură potrivit Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare.
(6)Protecţia desenelor şi modelelor industriale se asigură potrivit Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată.
(7)Protecţia brevetelor de invenţii se asigură potrivit Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu modificările ulterioare.
(8)Protecţia topografiilor şi produselor se asigură potrivit Legii nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, republicată.

ART. 3
Incalcarea obligatiei prevazute la art. 1 atrage raspundere civila, contraventionala ori penala, in conditiile prezentei legi.
Art. 31
(1)Consiliul Concurenţei constată şi sancţionează practicile de concurenţă neloială în limita competenţelor prevăzute de prezenta lege, din oficiu sau la sesizare, atunci când în cauză există un interes public constând într-o afectare a bunei funcţionări a pieţei.
(2)Consiliul Concurenţei evaluează măsura în care o posibilă practică de concurenţă neloială afectează interesul public potrivit următoarelor criterii:
a)gradul ridicat de pericol social;
b)importanţa sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de întreprinderi implicate în săvârşirea faptei, numărul de întreprinderi afectate; sau
c)durata practicii de concurenţă neloială.
(3)În cazul în care Consiliul Concurenţei apreciază că nu este îndeplinit niciunul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) va comunica autorului sesizării decizia de a nu interveni, motivată de lipsa interesului public, în termen de 45 de zile de la data la care sesizarea este considerată completă.
(4)În vederea evaluării practicilor de concurenţă neloială autorii sesizărilor trebuie să furnizeze indiciile şi, în măsura în care le sunt disponibile, elementele de probă, în legătură cu posibila practică de concurenţă neloială, interesul legitim şi cu prejudiciul produs sau iminenţa producerii acestuia, precum şi toate informaţiile necesare analizei cazului, solicitate de către Consiliul Concurenţei, sesizarea fiind completă la data primirii tuturor documentelor şi informaţiilor.
(5)În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că sesizarea este incompletă şi autorul acesteia nu o completează în termenul acordat de către autoritatea de concurenţă, sesizarea se consideră a fi retrasă, urmând a fi instrumentată din oficiu dacă există suficient temei.
(6)În situaţia în care Consiliul Concurenţei constată că practicile sesizate nu intră sub incidenţa legii, va răspunde în scris în termen de 30 de zile de la data la care sesizarea este considerată completă.
(7)În cazul în care Consiliul Concurenţei apreciază că o posibilă practică de concurenţă neloială afectează interesul legitim public, dispune efectuarea unei cercetări aprofundate cu privire la aceasta, prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi contestat numai odată cu decizia prin care se finalizează cercetarea aprofundată. Ordinul se comunică autorului sesizării şi întreprinderilor care fac obiectul cercetării aprofundate.
(8)În urma efectuării cercetării aprofundate prevăzute la alin. (7), Consiliul Concurenţei poate constata prin decizie săvârşirea practicii de concurenţă neloială, dispune interzicerea acesteia şi aplică amenzi pentru contravenţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) din prezenta lege.
(9)Consiliul Concurenţei poate impune, prin decizie, pe o perioadă determinată, orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de finalizarea cercetării aprofundate, în cazul unei urgenţe determinate de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor fapte interzise expres de lege şi care trebuie eliminate. Înainte de luarea unei măsuri interimare, părţile implicate pot prezenta în scris punctul lor de vedere. Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile, termenele şi procedura pentru adoptarea unor măsuri interimare.
(10)Deciziile Consiliului Concurenţei, emise în temeiul prezentei legi, vor fi motivate şi comunicate părţilor în termen de maximum 60 de zile de la deliberare şi pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare. Sentinţa va fi pronunţată fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(11)În cazul în care, la finalizarea cercetării aprofundate, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente pentru încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni, Consiliul Concurenţei va decide închiderea acesteia.

Art. 32
(1)Consiliul Concurenţei va stabili prin regulament procedura de constatare şi sancţionare a practicilor de concurenţă neloială şi va emite instrucţiuni şi orientări pentru punerea în aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin ordin emis de preşedintele Consiliului Concurenţei ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Deciziile Consiliului Concurenţei rămase definitive prin care se constată şi, după caz, se sancţionează practicile de concurenţă neloială au caracter probator cu privire la săvârşirea acestora pentru instanţa de judecată învestită cu soluţionarea acţiunilor în despăgubire pentru prejudiciile cauzate de respectivele practici de concurenţă neloială.

Art. 33
(1)Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenţei prin care se aplică sancţiuni contravenţionale constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
(2)Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenţei se publică pe pagina de internet a instituţiei, ţinându-se seama de interesele legitime ale întreprinderilor în cauză, astfel încât secretul comercial să nu fie divulgat, inclusiv cu respectarea principiilor protecţiei datelor cu caracter personal.

Art. 34
(1)Inspectorii de concurenţă pot solicita întreprinderilor, angajaţilor, autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi terţilor care deţin date relevante informaţiile şi documentele care le sunt necesare pentru instrumentarea cazurilor de practici de concurenţă neloială şi pot intervieva, cu excepţia inspectorilor de concurenţă debutanţi, orice persoană care a consimţit acest lucru, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute de lege.
(2)În vederea identificării posibilelor practici de concurenţă neloială ale întreprinderilor, precum şi pentru identificarea uzanţelor cinstite existente în relaţiile dintre acestea în diverse sectoare economice, Consiliul Concurenţei poate efectua analize preliminare, în realizarea cărora poate solicita date şi documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deţine informaţii relevante, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute de lege.
(3)Informaţiile colectate potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) pot fi folosite numai în scopul aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei.
(4)În scopul constatării şi sancţionării practicilor de concurenţă neloială, potrivit competenţelor sale, Consiliul Concurenţei utilizează instrumentele investigative şi aplică procedurile prevăzute la art. 36-40 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4
(1)Constituie contravenţii săvârşirea practicilor de concurenţă neloială care afectează interesul public, prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), alin. (2) şi alin. (3), şi se sancţionează după cum urmează:
a)amendă de la 50.000 lei la 500.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane juridice;
b)amendă de la 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.
(2)În cazul în care persoanele fizice sau juridice recunosc, în mod expres, săvârşirea practicilor de concurenţă neloială prevăzute la art. 2, care afectează interesul public, în termen de 30 de zile de la comunicarea concluziilor rezultate în urma cercetării aprofundate, termen acordat pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la faptele imputate, autoritatea de concurenţă poate aplica o reducere a amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 20% din amenda finală. Termenul acordat pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la faptele imputate în cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 alin. (2) şi, implicit, pentru recunoaşterea faptei este de 7 zile.
(3)Exercitarea de către persoanele fizice sau juridice a acţiunii în anulare a deciziei Consiliului Concurenţei, în privinţa aspectelor care fac obiectul recunoaşterii, atrage pierderea beneficiului prevăzut la alin. (2), referitor la reducerea cuantumului amenzii. La solicitarea Consiliului Concurenţei, instanţa va soluţiona acţiunea în anulare înlăturând beneficiul reducerii acordat pentru recunoaştere şi va stabili amenda în consecinţă.
(4)Constituie contravenţie următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice sau juridice:
a)furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 34;
b)furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate;
c)refuzul nejustificat al întreprinderilor de a se supune inspecţiilor desfăşurate potrivit prevederilor art. 34 alin. (4);
d)nerespectarea măsurilor impuse de către Consiliul Concurenţei prevăzute la art. 31 alin. (8) şi (9).
(5)Săvârşirea de către întreprinderi a contravenţiilor prevăzute la alin. (4) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei. În cazul autorităţilor şi instituţiilor publice amenda va fi stabilită în intervalul de 5.000 lei-50.000 lei.
(6)Săvârşirea de către persoanele fizice a contravenţiilor prevăzute la alin. (4) se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 2.500 lei.
(7)În cazul nerespectării măsurilor prevăzute la art. 31 alin. (8) şi (9), Consiliul Concurenţei poate obliga persoanele juridice la plata unor amenzi cominatorii în cuantum de 5.000 lei, pentru fiecare zi de întârziere. În cazul persoanelor fizice amenda cominatorie este în sumă de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 41
(1)Individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 4 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei, cu respectarea principiului eficacităţii, proporţionalităţii şi al efectului disuasiv al sancţiunii aplicate. Prin instrucţiuni adoptate de către Consiliul Concurenţei se stabilesc şi celelalte elemente în funcţie de care se face individualizarea sancţiunilor, precum:
a)veniturile totale anuale ale întreprinderii realizate pe teritoriul României, veniturile realizate la nivelul unui punct de lucru sau alte tipuri de venituri;
b)circumstanţele atenuante şi agravante;
c)capacitatea întreprinderii de a plăti amenda;
d)majorarea specifică pe care o poate stabili Consiliul Concurenţei în realizarea efectului disuasiv.
(2)Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute la art. 4 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii contravenţiilor. În cazul contravenţiilor continue sau continuate, prescripţia începe să curgă de la data încetării ultimului act sau fapt de concurenţă neloială în cauză.
(3)Orice act de procedură întreprins de către Consiliul Concurenţei în scopul analizei preliminare sau în scopul cercetării aprofundate a unei încălcări a legii, precum solicitări de informaţii, în scris, ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei cercetări aprofundate, desfăşurarea de inspecţii, comunicarea concluziilor analizei, întrerupe cursul termenelor de prescripţie prevăzute la alin. (2). Întreruperea termenului de prescripţie produce efect de la data comunicării acţiunii întreprinse de către Consiliul Concurenţei, făcută către cel puţin o persoană fizică sau juridică care a participat la săvârşirea încălcării legii.
(4)Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) şi (4) lit. a) şi d) se realizează prin decizie a Consiliului Concurenţei, care se comunică potrivit termenului prevăzut la art. 31 alin. (10).
(5)Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. b) şi c) se realizează de către inspectorii de concurenţă, cu excepţia inspectorilor de concurenţă debutanţi.
(6)Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege nu li se aplică prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale.
(7)Contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) şi (4) lit. a) şi d) nu li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(8)Contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. b) şi c) li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 5-7, art. 28 alin. (1) şi art. 29.
(9)Limitele amenzilor contravenţionale prevăzute de prezenta lege poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.
(10)Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. b) şi c) se poate introduce plângere la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei poate fi atacată numai cu apel ce se soluţionează de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.

Art. 5
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
a)folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b)folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informaţii confidenţiale în legătură cu acestea, transmise autorităţilor competente în scopul obţinerii autorizaţiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conţin compuşi chimici noi;
c)divulgarea, achiziţionarea sau utilizarea secretului comercial de către terţi, ca rezultat al unei acţiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
d)divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deţinătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în faţa autorităţilor publice ori a instituţiilor publice, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
e)folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a secretelor comerciale de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
f)producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menţiuni false privind brevetele de invenţii, brevetele pentru soiuri de plante, mărcile, indicaţiile geografice, desenele ori modelele industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare şi altele asemenea, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi comercianţi şi pe beneficiari.
Prin menţiuni false privind originea mărfurilor, în sensul alin. 1 lit. f), se înţelege orice indicaţii de natură a face să se creadă că mărfurile au fost produse într-o anumită localitate, într-un anumit teritoriu sau într-un anumit stat. Nu se socoteşte menţiune falsă privind originea mărfurilor denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic şi indică în comerţ numai natura lui, în afară de cazul în care denumirea este însoţită de o menţiune care ar putea face să se creadă că are acea origine.

ART. 6
[textul din Art. 6 a fost abrogat la 09-aug-2014 de Art. I, punctul 8. din Ordonanta 12/2014]
Art. 7
(1)Orice persoană care are un interes legitim privat se poate adresa direct instanţelor de judecată competente pentru încetarea şi interzicerea practicilor de concurenţă neloială, pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale şi morale suferite ca urmare a acestora, fără a fi necesară parcurgerea vreunei formalităţi în faţa Consiliului Concurenţei.
(2)Acţiunile izvorând dintr-o practică de concurenţă neloială sunt de competenţa tribunalului locului săvârşirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului; în lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului pârâtului.
(3)În vederea prevenirii unei pagube iminente, instanţele judecătoreşti competente pot dispune, în procedură de urgenţă, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor practici de concurenţă neloială, încetarea, respectiv interzicerea acestora până la soluţionarea cauzei.
(4)Instanţa, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cheltuiala autorului încălcării, măsura publicării, integrale sau parţiale, a hotărârii judecătoreşti cu privire la o practică de concurenţă neloială, într-un ziar de largă circulaţie, disponibil în format fizic şi în format digital.
(5)În scopul soluţionării pe cale amiabilă a diferendelor dintre părţi, izvorând din încălcarea dispoziţiilor prezentei legi, şi fără a aduce atingere dreptului acestora de a sesiza Consiliul Concurenţei, părţile pot recurge la procedura medierii, conform prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Orice încercare de a se ajunge la un acord prin mediere cu privire la soluţionarea diferendelor dintre părţi nu afectează drepturile acestora de a iniţia acţiuni în justiţie în orice moment înainte de procesul de mediere, pe parcursul său sau după ce acesta a luat sfârşit.

Art. 8
Acţiunea penală în cazurile prevăzute la art. 5 se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea camerei de comerţ şi industrie teritoriale sau a altei organizaţii profesionale.

Art. 81
(1)În scopul definirii şi implementării politicilor publice în domeniul combaterii concurenţei neloiale, se constituie Consiliul interinstituţional în domeniul combaterii concurenţei neloiale, ca organism nepermanent, în următoarea componenţă:
a)Ministerul Finanţelor Publice;
b)autoritatea naţională de concurenţă;
c)autoritatea responsabilă de protecţia drepturilor în domeniul audiovizualului;
d)autoritatea naţională pentru protecţia consumatorilor;
e)autoritatea responsabilă de protecţia proprietăţii industriale;
f)autoritatea responsabilă de protecţia drepturilor de autor şi a drepturilor conexe.
(2)Consiliul interinstituţional în domeniul combaterii concurenţei neloiale va fi coordonat de Ministerul Finanţelor Publice.
(3)Consiliul Concurenţei va asigura secretariatul lucrărilor Consiliului interinstituţional în domeniul combaterii concurenţei neloiale, prevăzut la alin. (1).
Art. 82
(1)Anual, Consiliul interinstituţional în domeniul combaterii concurenţei neloiale va emite un raport asupra implementării legislaţiei în domeniul combaterii concurenţei neloiale, care va fi înaintat Guvernului prin grija Ministerului Finanţelor Publice.
(2)Raportul va cuprinde o analiză cu privire la principalele aspecte în materia combaterii concurenţei neloiale şi propuneri privind politicile publice în domeniu.
Art. 83
Modul de numire a membrilor, rolul, funcţionarea şi organizarea Consiliul interinstituţional în domeniul combaterii concurenţei neloiale vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.

ART. 9
[textul din Art. 9 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 27, punctul 3. din titlul II din Legea 255/2013]
ART. 10
[textul din Art. 10 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 27, punctul 3. din titlul II din Legea 255/2013]
ART. 11
[textul din Art. 11 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 27, punctul 3. din titlul II din Legea 255/2013]
ART. 12
[textul din Art. 12 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 27, punctul 3. din titlul II din Legea 255/2013]
ART. 13
[textul din Art. 13 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 27, punctul 3. din titlul II din Legea 255/2013]
ART. 14
[textul din Art. 14 a fost abrogat la 09-aug-2014 de Art. I, punctul 10. din Ordonanta 12/2014]
ART. 15
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 23 ianuarie 1991.
PRESEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 28 ianuarie 1991.
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam legea privind combaterea concurentei neloiale si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.
PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 24 din 30 ianuarie 1991
*) Toate referirile la Oficiul Concurenţei vor fi înlocuite cu referirea la Consiliul Concurenţei. Consiliul Concurenţei va putea folosi oricare dintre instrumentele prevăzute de Legea nr. 21/1996 pentru identificarea şi sancţionarea faptelor de concurenţă neloială.

*) Orice referire din Lege la noţiunea de "act de concurenţă neloială" sau la noţiunea de "fapt de concurenţă neloială" se consideră a fi făcută la noţiunea de "practică de concurenţă neloială".