Capitolul ii - Regimul de folosire a apelor şi a albiilor - Legea 107/1996 Legea apelor

M.Of. 244

În vigoare
Versiune de la: 8 Iulie 2024
CAPITOLUL II:Regimul de folosire a apelor şi a albiilor
Secţiunea 1:Regimul de folosire a apelor
Art. 9
(1)Dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileşte prin autorizaţia de gospodărire a apelor şi se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include şi evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcământ, după utilizare.
(2)Apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau dacă debitul prelevat nu depăşeşte 0,2 litri/secundă, exclusiv pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriilor proprii.

(3)Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine şi apele interioare din afara zonelor de restricţie.

(4)Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice.

(5)Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile şi lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pot fi utilizate pentru irigaţii, fără plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgenţă instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia.
(6)Pe durata stării de urgenţă instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate.

Art. 10
(1)Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, faţă de alte folosinţe, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum şi debitele necesare menţinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
(2)Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie, în folosul altor activităţi, este interzisă.
(3)Apa potabilă distribuită organizat în centre populate poate fi utilizată şi în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerinţelor populaţiei, animalelor şi ale unor activităţi care necesită apă de această calitate. Alimentarea cu apă potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desfiinţată numai atunci când apar cerinţe noi în alimentarea cu apă a populaţiei.
(4)Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt resurse strategice destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei. Aceste ape pot fi utilizate şi în alte scopuri, numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(41)Utilizarea în scop de irigaţii a apelor subterane este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

(5)La planificarea şi la realizarea unor activităţi, cum sunt mineritul de suprafaţă, derivaţiile hidrotehnice etc., ce pot influenţa rezerva de ape subterane sau pot modifica reţeaua hidrografică de suprafaţă, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentărilor cu apă şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

(6)Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafaţă sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 21, atât pentru sursă, cât şi pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.
(7)Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situaţia în care cerinţele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populaţie, cât şi pentru menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic şi nu afectează situaţia bazinului din care se transferă.

Art. 11
(1)În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peştilor şi fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.
(2)În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influenţată calitatea apelor din aval şi în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 12
(1)Utilizatorii de apă sunt obligaţi să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.
(2)În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei.

Art. 13
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente, secetei, inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei.

Art. 14
(1)Dacă, din cauza secetei sau a altor calamităţi naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restricţii temporare de folosire a resurselor de apă.
(2)Restricţiile se stabilesc prin planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de administraţii bazinale de apă, după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricţii, se aduc la cunoştinţă publicului.

(3)Metodologia de elaborare şi de aprobare a planurilor de restricţii şi procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să ţină seama de priorităţile prevăzute la art. 10 şi de importanţa socială şi economică a utilizatorilor autorizaţi.

(4)Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă. Măsurile de restricţii se asimilează cu situaţia de forţă majoră.

(5)Pe durata aplicării planurilor de restricţii, prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor se subordonează acestora.
Art. 15
(1)Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.
(2)Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(3)Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(31)Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere şi referitoare la supravegherea, inspecţia sanitară şi controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(4)Limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(5)Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depăşirea acestora este interzisă.
Art. 16
(1)Pentru protecţia resurselor de apă, se interzic:
a)punerea în funcţiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producţie modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;
b)realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare sau fără realizarea sistemelor individuale adecvate de colectare şi epurare a apelor uzate sau a altor sisteme corespunzătoare care pot asigura acelaşi nivel de protecţie a mediului similar cu cel al sistemelor publice centralizate de canalizare şi epurare;

c)aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagră şi în zonele umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel;
d)evacuarea de ape uzate în lacurile naturale sau de acumulare, în bălţi, heleşteie sau în iazuri, cu excepţia iazurilor de decantare;

d1)evacuarea de ape uzate epurate şi/sau neepurate în apele subterane sau pe terenuri, cu excepţia folosirii apelor uzate epurate corespunzător, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2020/741 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei;

d2)se exceptează evacuarea apelor pluviale neimpurificate pentru care nu există soluţia evacuării într-un emisar natural, cu condiţia monitorizării permanente a încadrării în parametrii legali şi a apelor pluviale impurificate evacuate în receptori naturali, în cazuri de ploi torenţiale;

e)utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape uzate, neepurate sau epurate necorespunzător;

f)spălarea în cursuri de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care conţin substanţe periculoase;

g)spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop;

h)aruncarea sau evacuarea în instalaţii sanitare ori în reţelele de canalizare a deşeurilor periculoase şi/sau substanţelor periculoase;

i)spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanţelor chimice de orice fel.
j)deschiderea şi exploatarea în zonele de terasă a punctelor de extracţie a agregatelor minerale fără aviz de gospodărire a apelor, respectiv fără autorizaţie de gospodărire a apelor.

(2)În zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor şi deşeurilor de orice fel, precum şi depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte, pesticide ori alte substanţe periculoase.

Art. 17
În scopul folosirii raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă, utilizatorii de apă au următoarele obligaţii:
a)să adopte tehnologii de producţie cu cerinţe de apă reduse şi cât mai puţin poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine risipa şi să diminueze pierderile de apă, să reducă poluanţii evacuaţi o dată cu apele uzate şi să recupereze substanţele utile conţinute în apele uzate şi în nămoluri;
a1)să reducă progresiv evacuările, emisiile şi pierderile de substanţe prioritare şi să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile şi pierderile substanţelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor;
a2)să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerinţele calitative şi cantitative ale folosinţelor de apă;

b)să asigure realizarea, întreţinerea şi exploatarea staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizată, să urmărească eficienţa acestora prin analize de laborator şi să intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizaţia de gospodărire a apelor;
c)să respecte cu stricteţe disciplina şi normele tehnologice în activităţile de producţie care folosesc apa şi evacuează ape uzate, precum şi în staţiile şi instalaţiile de prelucrare a calităţii apelor;
d)să urmărească, prin foraje de observaţii şi control, starea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a staţiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanţe periculoase, produse petroliere şi a reziduurilor de orice fel.

Art. 18
Utilizatorii de apă, amplasaţi pe teritoriul localităţilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în reţelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu acceptul şi cu respectarea condiţiilor stabilite de deţinătorul acestor reţele şi numai dacă staţiile de epurare finală ale localităţilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar şi capacităţi disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la aceşti utilizatori.
Art. 19
(1)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localităţi, precum şi colectarea apelor meteorice, canalizarea şi epurarea apelor uzate.
(2)Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor şi comunelor cu distribuţie stradală, fără branşamente la locuinţe, este condiţionată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării şi epurării acestor ape.

(3)Persoanele fizice şi juridice care exploatează staţiile şi instalaţiile de epurare au obligaţia să realizeze urmărirea continuă, prin analize de laborator, a modului de funcţionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi să pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.
Art. 20
(1)Apele de mină sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţă.
(2)Injectarea apelor cu conţinut de substanţe care rezultă în urma operaţiilor de explorare şi extracţie a hidrocarburilor sau în urma activităţilor miniere, precum şi injectarea apelor din considerente tehnice poate fi realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formaţiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substanţe sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii şi măsuri speciale şi a avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conţin decât acele substanţe care rezultă din operaţiile menţionate anterior.

(3)Lucrările de construcţii, inginerie civilă şi clădiri, precum şi alte activităţi similare pe teren sau în teren care intră în contact cu corpurile de apă subterană pot fi autorizate specificând condiţiile particulare ale acestora. În acest scop, aceste activităţi trebuie să se desfăşoare în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentru activităţile respective.

(4)Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe.
(5)În cazul în care există o cerinţă majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol lichefiat în scopul depozitării şi în alte formaţiuni geologice decât cele prevăzute la alin. (4), cu condiţia prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane.

(6)Se autorizează injectarea de cantităţi mici de substanţe pentru caracterizarea, protecţia sau remedierea corpurilor de apă subterană în scopuri strict ştiinţifice, în limita cantităţilor strict necesare pentru realizarea acestora.

(61)Se poate autoriza injectarea de fluxuri de dioxid de carbon în scopul stocării în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, cu condiţia prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane, precum şi cu condiţia ca o astfel de injectare să se efectueze potrivit prevederilor legislaţiei specifice privind stocarea geologică a dioxidului de carbon sau să fie exclusă din domeniul de aplicare a respectivei legislaţii.

(7)Autorizarea activităţilor prevăzute la alin. (2)-(61) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apă subterană respectiv.

Art. 21
(1)Topirea teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile în cursuri de apă, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălţi este interzisă. Operaţiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate şi în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.
(2)Tăbăcirea pieilor este permisă numai în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor.
Art. 22
(1)Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligaţia de a realiza instalaţii specializate pentru colectarea, preluarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau din scăpări accidentale.
(2)Evacuarea în apele de suprafaţă sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau de foraj marin, precum şi a produselor petroliere de la reţeaua aferentă de transport, este interzisă.
Art. 23
(1)Administraţia Naţională «Apele Române», prin administraţii bazinale de apă, organizează şi desfăşoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcţie de condiţiile specifice bazinelor hidrografice respective şi de natura substanţelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2)Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activităţii lor, şi să le pună în aplicare în caz de necesitate.

(3)Elaborarea planurilor de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(4)Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.

(5)Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul şi cauzele poluării.

(6)Poluarea intenţionată se pedepseşte.
(7)În caz de poluare accidentală, unităţile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice ale localităţilor din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.

(8)Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale.

(9)Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală a apei sunt obligaţi să le utilizeze, indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare.

Art. 24
(1)Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcţii de retenţie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii.

(2)Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Administraţia Naţională "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale, se suportă de cel care a produs poluarea.

(3)Cel care a produs poluarea suportă şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluţiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum şi de constatare a efectelor poluării.

Secţiunea 2:Regimul de folosire a albiilor
Art. 25
(1)Pe malurile apelor aparţinând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricţii, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi riveranilor.
(2)În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condiţiile stabilite de deţinătorii acestor zone şi cu respectarea prevederilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, eliberată acestora.
(3)Circulaţia pe cursurile de apă, lacuri naturale sau pe mare, cu bărci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor şi reglementărilor legale.
(4)Dreptul de folosinţă a albiilor minore, a plajei şi a ţărmului mării, în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1), se exercită numai după obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(41)Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) privind gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu şi ale anexei nr. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, amplasarea de instalaţii de producere a energiei fotovoltaice pe suprafaţa bunurilor din domeniul public aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» se face conform avizului de gospodărire a apelor şi cu respectarea regulamentului de exploatare aprobat conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală şi a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă, respectiv punerii în funcţiune pe baza autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu respectarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu plata contravalorii folosinţei, cedată prin închiriere, pentru o perioadă de maximum 20 de ani, potrivit art. 333 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Utilizarea terenurilor şi a construcţiilor hidrotehnice din domeniul public administrat de Administraţia Naţională «Apele Române» în scopul realizării investiţiilor de interes şi utilitate publică de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale este permisă în baza unui protocol încheiat cu administratorul bunului, cu acordul expres al proprietarului. Conţinutul-cadru al protocolului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(6)Dreptul de folosinţă obţinut în condiţiile alin. (5) face dovada deţinerii terenului pentru emiterea actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.
(7)Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru executarea lucrărilor de construcţii de utilitate publică şi de interes naţional, judeţean sau local, titularul poate dobândi un drept de creanţă asupra terenului din domeniul public, pentru şi pe timpul realizării lucrărilor, în baza unui protocol încheiat cu administratorul acestuia, cu acordul expres al proprietarului.

(8)Prin derogare de la prevederile art. 299 şi 300 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin excepţie de la alin. (5), pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, pentru proiectele de investiţii a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv proiectele de infrastructură de interes public definite potrivit legii a căror finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru proiectele a căror documentaţii tehnico-economice necesare pentru finanţare din fonduri externe nerambursabile se află în pregătire, exclusiv în scopul pregătirii şi implementării acestor proiecte, se conferă beneficiarilor proiectelor un drept legal de administrare temporară asupra imobilelor, astfel cum sunt ele definite la art. 1 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din domeniul public al apelor, fără a face anterior dovada deţinerii imobilelor şi fără obligativitatea de a înscrie dreptul de administrare temporară în cartea funciară, exclusiv pe durata implementării şi monitorizării proiectelor prevăzute în contractele de finanţare. Dreptul de administrare temporară încetează odată cu finalizarea duratei de implementare sau, după caz, finalizarea duratei de monitorizare a proiectului.

(9)Beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile pot aloca fonduri pentru elaborarea, aprobarea documentaţiilor cadastrale necesare pentru înscrierea dreptului de administrare temporară în cartea funciară, dacă prin condiţiile de finanţare se prevede obligaţia beneficiarului de a deţine dreptul de administrare temporară înscris în cartea funciară. Intabularea în cartea funciară a dreptului legal de administrare temporară se efectuează în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al beneficiarului, în cuprinsul căreia sunt precizaţi identificatorii imobilului - număr cadastral/topografic, număr de carte funciară, precum şi faptul că acestuia i se aplică dispoziţiile prezentului alineat. Radierea acestei înscrieri se dispune în baza dovezii finalizării duratei de implementare sau, după caz, a duratei de monitorizare a proiectului.

(10)După încetarea dreptului legal de administrare temporară al beneficiarilor proiectelor prevăzute la alin. (8), bunurile imobile reprezentând terenuri afectate de drepturile prevăzute la alin. (8) şi (9), inclusiv noua albie, noua linie de apărare contra inundaţiilor şi noile lucrări hidrotehnice de natura administrării exclusive a Administraţiei Naţionale «Apele Române», realizate conform studiului de fezabilitate şi proiectului, se dau în administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională «Apele Române». Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională «Apele Române» şi ministerele de resort operează modificările în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(11)Ministerele de resort, prin unităţile aflate sub autoritate, respectiv beneficiarii lucrărilor aferente proiectelor prevăzute la alin. (8), răspund pentru remedierea oricăror vicii care apar pe perioada de garanţie, până la recepţia finală a lucrărilor, cu excepţia viciilor rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei.

(12)La încetarea dreptului de administrare temporară între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională «Apele Române» şi autorităţile administraţiei publice locale se încheie un protocol de colaborare în privinţa terenurilor prevăzute la alin. (8) pentru desfăşurarea de activităţi de întreţinere sau reparaţii şi realizarea de investiţii, respectiv pentru a suporta din bugetele locale cheltuielile necesare acestor categorii de activităţi.

Art. 26
(1)Deţinătorii terenurilor din aval şi ai lucrărilor de desecare sunt obligaţi să primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte, inclusiv de pe cursurile de apă cadastrate şi necadastrate, permanente sau nepermanente atât în regim de exploatare normal, cât şi de ape mari şi să asigure tranzitarea acestora până în emisarul final.

(2)Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate şi exploatate încât să nu influenţeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilităţii acestor lucrări, a albiilor minore şi a malurilor, cât şi pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerinţe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deţinătorii lor, în condiţiile şi la termenele stabilite de Administraţia Naţională "Apele Române". În caz contrar, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin unităţile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancţiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Administraţia Naţională "Apele Române".

(3)Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.
(4)Deţinătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerinţelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate.

Art. 27
(1)Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecţie, inclusiv navigaţia, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum şi exploatarea fondului piscicol şi pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor şi albiilor cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, zonelor protejate, construcţiilor, lucrărilor sau instalaţiilor existente în albii şi să influenţeze cât mai puţin folosirea apelor de către alţi utilizatori.

(2)În vederea protecţiei şi conservării stării apelor, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activităţi umane se interzic realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor, cu excepţia obiectivelor declarate de interes naţional şi a celor care vizează siguranţa şi securitatea naţională, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la obiectivele/construcţiile existente.

(3)Criteriile de selectare şi lista sectoarelor cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Criteriile de selectare şi listele cu sectoarele cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se actualizează pe bază de studii de fundamentare care sunt realizate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Secţiunea 3:Regimul de servituţi şi de expropriere
Art. 28
(1)Riveranii sunt obligaţi să acorde drept de servitute, avându-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Administraţia Naţională "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru:
a)trecerea sau circulaţia personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;
b)amplasarea în zonele de interfluviu aparţinând domeniului public, terase, albii şi pe maluri de borne, repere, foraje hidrogeologice, staţii hidrometrice, aparate de măsură şi control sau alte aparate ori instalaţii necesare efectuării de studii privind regimul apelor, precum şi accesul pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi;

c)transportul şi depozitarea temporară a materialelor şi utilajelor pentru intervenţii operative privind apărarea împotriva inundaţiilor;
d)transportul şi depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum şi circulaţia acestora şi a personalului, în cazul executării de lucrări de întreţinere, reparaţii, precum şi pompări experimentale în cazul forajelor hidrogeologice care fac parte din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători.

(2)În cazul în care, prin exercitarea acţiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deţinătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.
Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocaţii bugetare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d).
Art. 29
(1)Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administraţia Naţională "Apele Române" sunt de utilitate publică şi interes naţional, iar terenurile pe care urmează să fie amplasate pot fi expropriate de către Ministerul Apelor şi Pădurilor prin Administraţia Naţională "Apele Române", cu justă şi prealabilă despăgubire, în condiţiile legii.

(11)Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru lucrările prevăzute la alin. (1), prin rezervaţiile ştiinţifice este permisă tranzitarea către/dinspre zonele unde se realizează acest tip de activităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
(12)Prevederile alin. (11) se aplică şi în cazul intervenţiilor în regim de urgenţă în vederea realizării acţiunilor de înlăturare a efectelor unor calamităţi naturale şi evitării producerii unor pagube de mediu şi sociale.

(2)Sunt scutite de servituţi permanente: clădirile, curţile, grădinile aferente locuinţelor, monumentele publice, bisericile şi cimitirele, precum şi parcurile declarate monumente ale naturii.
(3)Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligaţie opozabilă tuturor.
(4)În cazul în care, la lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puţin 3 ani sau, dacă menţinerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.
(5)Despăgubirea la crearea servituţii temporare sau permanente constă din:
a)valoarea de circulaţie a produselor, plantaţiilor, construcţiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
b)valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituţii pe zona respectivă de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinaţiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.
Art. 30
(1)Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuştilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă şi pe ţărmul mării, fără aprobarea autorităţii de gospodărire a apelor şi a organelor silvice de specialitate, este interzisă.
(2)În zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot efectua, în condiţiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate şi al Administraţiei Naţionale «Apele Române», defrişările necesare asigurării vizibilităţii semnalelor de balizaj şi a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor şi apelor, în punctele pe care le va stabili autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.

Art. 31
(1)Pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioadă scurtă de regenerare.
(2)Pădurile de protecţie a apelor, cele de protecţie a solurilor, situate pe stâncării, grohotişuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 350 şi alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecţie.
(3)În perimetrele menţionate la alin. (1) şi (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenţilor şi se vor aplica reguli speciale de întreţinere a lucrărilor executate.
(4)Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.
Art. 32
(1)Folosirea, transportul şi manipularea de deşeuri şi substanţe periculoase în zonele din jurul apelor şi în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafaţă, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiţii încât să nu producă poluarea apelor.
(2)Depozitarea deşeurilor şi substanţelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.
(3)Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deşeurilor radioactive este interzisă.
(4)Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială şi maritimă şi pe marea teritorială al substanţelor periculoase se poate face numai în condiţiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. În zonele cu arii protejate şi situri naturale UNESCO va fi necesar şi avizul administratorului de sit. Aceste dispoziţii se aplică şi transportului în tranzit al acestora.

Art. 33
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafaţă sau subterane, cu excepţia apelor geotermale, a materialelor din acestea şi din maluri, precum şi pentru valorificarea vegetaţiei din albiile minore şi de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru agrement ori sporturi nautice, ca şi pentru alte activităţi, cu respectarea prevederilor legale.

(11)Contractele de închiriere încheiate de Administraţia Naţională «Apele Române», pentru bunurile din domeniul public avute în administrare, în funcţie de scopul urmărit şi activitatea economică pe care locatarul o va desfăşura, se încheie pe o perioadă de maximum 20 de ani.
(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), concedentul este reprezentat de statul român prin Administraţia Naţională «Apele Române», în ceea ce priveşte concesionarea terenurilor aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea acestei instituţii, în scopurile menţionate.
(13)Prin derogare de la prevederile art. 307 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi constituie venituri proprii ale acestei instituţii, în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare sau a construcţiilor hidrotehnice aflate în zona de influenţă.

(2)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructură aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.

(3)Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanţă mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deţinătorului construcţiei hidrotehnice.

(4)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local se acordă, în limita cantităţii maxime de 5.000 m3 pe an, din care 1.000 m3 pe an gratuit, autorităţii administraţiei publice locale prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Această autorizaţie se eliberează anual, gratuit, la cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este necesar avizul acestora.

(41)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, în cazuri de urgenţă ca: viituri, precipitaţii care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodării individuale, în scopul refacerii acestora, în limita cantităţii maxime de 2.000 m3/an, se acordă, gratuit, pe baza avizului de gospodărire a apelor, emis de autorităţile bazinale de ape. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este necesar avizul acestora.

(5)[textul din Art. 33, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 37. din Legea 310/2004]
(6)Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile pentru menţinerea adâncimii de navigaţie se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare şi condiţiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administraţia Naţională «Apele Române», Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - R.A. şi Compania Naţională «Administraţia Canalelor Navigabile» - S.A. - Constanţa.

(61)Proprietarii/administratorii lucrărilor inginereşti de artă (poduri) sunt obligaţi să asigure secţiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuială proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte şi în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră aval, pentru a respecta parametrii avizaţi.

(7)Este interzisă exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi, precum şi în zonele de protecţie sanitară cu regim sever a captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.

(8)Închirierea sau concesionarea plajei mării, a suprafeţelor din apele maritime interioare şi marea teritorială se face cu avizul autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului sau, după caz, a autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul afacerilor interne.

(9)Persoanele juridice care efectuează extracţii de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" au obligaţia obţinerii tuturor avizelor şi acordurilor legale.

(10)Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală a acestora.
(11)Controlul circulaţiei agregatelor minerale se efectuează de către personalul de gospodărire a apelor împuternicit în acest sens de reprezentantul legal al Administraţiei Naţionale «Apele Române», de către ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române şi Jandarmeriei Române, precum şi de către personalul cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(12)Agregatele minerale prevăzute la alin. (10) se confiscă de către personalul prevăzut la alin. (11) şi se valorifică potrivit legii.
(13)Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea agregatelor minerale, la regimul spaţiilor de depozitare a acestora şi al instalaţiilor de prelucrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul resurselor minerale.
(14)Oprirea în trafic, pe drumurile publice, a autovehiculelor, în vederea exercitării controlului circulaţiei agregatelor minerale, se efectuează cu respectarea competenţelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 331
(1)Prin derogare de la art. 349 şi 350 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administraţia Naţională «Apele Române», poate da în folosinţă gratuită Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, federaţiilor sportive naţionale şi cluburilor sportive, recunoscute şi afiliate, în condiţiile legii, posesoare de certificat de identitate sportivă, pe domeniul nautic, prin protocol, bunuri din domeniul public al apelor, reglementarea şi gestionarea cantitativă şi calitativă a resursei de apă rămânând în sarcina administratorului Administraţia Naţională «Apele Române», potrivit competenţelor legale.
(2)Instrucţiunile privind încheierea protocolului prevăzut la alin. (1) şi modelul-cadru de protocol sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 34
(1)În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligaţia de întreţinere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca şi de întreţinere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor şi a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.
(2)Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreţinerea şi amenajarea lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea şi întreţinerea acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru întreţinerea şi repararea acestora. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreţinere şi amenajare a lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale, la propunerea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(3)Întreţinerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinţe hidroenergetice revine deţinătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influenţă a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.

(4)Întreţinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) şi ale art. 8 lit. k) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2002, cu modificările şi completările ulterioare, unităţii administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autorităţile administraţiei publice locale.

(5)Prevederile alin. (3) se aplică şi lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreţinere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabileşte prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizaţiei de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizaţiilor necesare, potrivit legii.
(6)Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot realiza cu asistenţa tehnică a Administraţiei Naţionale «Apele Române» la solicitarea deţinătorilor.