Hotararea 114/1954 privind zonarea functionala a padurilor din republica Populara Romana
HCM 8
În vigoare Versiune de la: 30 Ianuarie 1954
Hotararea 114/1954 privind zonarea functionala a padurilor din republica Populara Romana
Dată act: 30-ian-1954
Emitent: Consiliul de Ministri
In dezvoltarea art. 1 si 2 al Hotararii nr. 201 din 21 ianuarie 1953,
pe baza materialului Comisiei Guvernamentale care a studiat rolul de protectie al padurilor din Republica Populara Romana, pentru diversele ramuri ale economiei nationale; pe baza bogatei experiente a Uniunii Sovietice privind folosirea pe scara larga a insusirilor protectoare ale padurii pentru dezvoltarea cu succes a unei serii de ramuri ale economiei generale; si in temeiul art. 7 din Constitutia Republicii Populare Romane,
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane, hotaraste:
1.Toate padurile din Republica Populara Romana se impart in doua grupe si anume: grupa I-a, care se va denumi "Grupa padurilor cu rol de protectie deosebit" si grupa II-a, care se va denumi "Grupa padurilor de productie si protectie".
2.Grupa I-a se imparte in cinci zone, in care se includ urmatoarele arbirete:
Zona I-a Paduri de protectia apelor ( conform anexei* nr. 1) in care intra:
a)arboretele situate pe o raza pana la 500 m in jurul izvoarelor de apa minerala precum si a surselor de apa potabila ale oraselor si centrelor industriale;
b)arboretele situate pe versantii directi ai lacurilor de acumulare, de interes hidroenergetic si de irigatie;
c)arboretele situate pe versantii directi ai paraelor si raurilor cu scurgere directa in lacurile de acumulare: la munte cu latimea medie de 250 m si latimea maxima de 500 m; la coline cu latimea medie de 100 m si latimea maxima de 200 m; la campie cu latimea medie de 50 m si latimea maxima de 100 m; iar dealungul afuentilor directi ai acestor rauri la munte cu latimea medie de 100 m si latimea maxima de 200 m; latimea benzilor se stabileste in functie de pericolul de eroziune si de spalare superficiala a solului;
d)benzile de padure de pe ambele maluri ale cursurilor de apa si anume:
- 100 m latime dealungul Dunarii precum si a raurilor mari, in regiunea de coline si la munte;
- 40 m latime in lungul raurilor mari de 20 m latime in lungul afluentilor lor, in regiunea de campie;
- 30 m latime dealungul canalelor navigabile;
- 20 m latime dealungul canalelor de irigatie principale, si de 5 - 10 m latime dealungul celor secundare;
e)arboretele situate in albia majora a raurilor;
f)arboretele situate in zona exterioara a digurilor;
Zona II -a Paduri de protectie a solului contra eroziunilor(conform anexei nr. 2), in care intra:
a)arboretele situate pe versantii cu formatiuni torentiale sau pe cei care sunt expusi unor astfel de formatiuni, precumsi arboretele de pe terenurile cu panta mai mare de 45%;
b)benzile de padure, de o parte si de alta a cailor de comunicatie si anume;
- in latime de 50-300 m dealungul soselelor nationale si regionale si ale cailor ferate, in functie de panta versantului si natura terenului;
- in latime de 40-150 m dealungul drumurilor raionale, comunale si altele, precum si pentru apararea podurilor si locurilor periclitate;
c)benzile de padure din jurul gropilor alpine, cu latimea medie de 100 m;
d)arborele din jurul constructiilor hidrocentralelor electrice, hidrotehnice si industriale, cu latimea de 50-500 m in functie de pericolul de eroziune si alunecarea solului;
e)toata vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite, rezervata prin amenajamentele silvo-pastorale.
Zona III-a Paduri de protectie in contra factorilor climatici daunatori (conform anexei nr. 3 )in care intra:
a)padurile din stepa, cu exceptia zavoaielor si a padurilor de lunca;
b)perdelele forestiere (de stat)si cele pentru protectia campului, indiferent cui apartin;
c)perdelele forestiere pentru protectia cailor de comunicatie, contra vanturilor si inzapezirilor, indiferent cui apartin;
d)benzile de padure, cu latimea medie de 30 m dealungul perimetrului exterior al padurilor, pentru protectia terenurilor agricole;
e)padurile de pe o fasie de 15 km latime dealungul litoralului marii;
f)arboretele din jurul bazinelor de retentie ale iazurilor si elesteelor, cu latime de 50-100 m, indiferent cui apartin.
Zona IV a Paduri de protectie de interes social (conform anexei nr. 4), in care intra:
a)padurile din jurul Capitalei, pe o raza de 50 km iar in jurul oraselor resedinta de regiuni si raioane, orasleor neresedinta, centrelor industriale si asezarilor muncitoresti, pe o raza de 10-30 km; marimea suprafetei se stabileste in functie de numarul de locuitori di orasele sau centrele deservite de padure, conform normelor indicate in anexa nr. 4, tabloul 6;
b)padurile din jurul statiunilor balneo-climaterice de interes republican, in limita perimetrelor constituite sau ce se vor constitui pe baza de studii hidrogeologie, iar pentru cele de interes regional si local, precum si pentru cele climaterice, in medie cate 100 ha, din cuprinsul unei zone cu o raza pana la 4 km;
c)arboretele din jurul sanatoriilor, a coloniilor cu case de odihna si a statiunilor turistice, in medie cate 100 ha din cuprinsul unei zone cu o raza pana la 1000 m;
d)arboretele si parcurile din jurul gospodariilor de stat si S.M.T.
Zona V-a Paduri monumente ale naturii si rezervatii (conform anexei nr. 5), in care intra:
a)arboretele si arborii care sunt monumente ale naturii;
b)rezervatiile stiintifice ale Academiei Republicii Populare Romane si ale altor institutii de cercetari stiintifice;
c)arboretele cu specii de valoare si de inalta productivitate destinate producerii de seminte pentru culturi de stejar brunariu si pufos, precum si de alte specii forestiere si ornamentale;
d)rezervatii pentru protectia faunei cinegetice;
e)arboretele de pe o raza medie pana la 100 m din jurul monumentelor istorice.
3.Destinatia principala a padurilor din grupa I-a consta in exercitarea functiunilor protectoare: protectia debitelor, protectia solului, protectia campului, functiuni sanitar-higienice si altele. Scopul principal al gospodaririi acestor paduri este de a mentine arboretele in starea in care ele pot exercita, in masura cea mai mare, functiunile speciale ce le-au fost atribuite.
Taierile in aceste paduri trebuie sa aiba un caracter de refacere. In padurile din grupa I se admit urmatoarele taieri:
a)operatiuni culturale;
b)taieri de higiena;
c)taieri gradinarite;
d)taieri progresive ( inclusiv padurile de rasinoase si de fag).
In padurile care se regenereaza bine si repede prin lastari (salcamul si padurile de lunca alcatuite din specii moi de foioase), mentinandu-se sau intarindu-se prin aceasta functiunile de protectie, precum si in padurile degradate de stejar, provenite din lastari care urmeaza a fi ameliorate, se admit si taieri rase pe parchete inguste.
Volumul de masa lemnoasa care se taie in padurile din grupa I-a se stabileste, in fiecare an, de catre Ministerul Agriculturii si Silviculturii, pe baza cercetarii speciale a acestor paduri de catre specialistii Gospodariei Silvice. Pentru suprafata de padure cercetata se intocmeste un proces-verbal, prin care se motiveaza oportunitatea aplicarii tratamentului respectiv si mentinerea sau accentuarea rolului protector al padurii, dupa efectuarea taierii propuse. Actele pentru taieri se aproba de catre Directia Generala a Gospodariei Silvice din Ministerul Agriculturii si Silviculturii.
Operatiunile culturale si taierile de higiena se executa pe baza instructiunilor tehnice in vigoare, fara procedura de mai sus.
In arboretele monumente ale naturii sau rezervatiuni stiintifice, taierile se admit numai in scopuri stiintifice cu consimtamantul institutiei careia i-a fost afectata padurea respectiva.
Proiectul planului de taieri i prima grupa, pentru anul care urmeaza, se inainteaza in fiecare an de Ministerul Agriculturii si Silviculturii la Comitetul de Stat al Planificarii, odata cu propunerile la cifrele de control, pentru a fi inclus in planul de stat.
In padurile din grupa I-a pasunatul este complet interzis.
4.Padurile din grupa II-a - paduri de productie si de protectie - sunt destinate sa indeplineasca in acelasi timp doua functiuni importante, si anume:
- sa asigure cu material lemnos nevoile economiei nationale;
- sa protejeze, in regiunile de munte si coline, solul in contra spalarii, eroziunii, alunecarilor si a surparilor; sa protejeze izvoarele de apa; sa regleze debitul de apa al raurilor; sa preintampine producerea avalanselor de zapada; sa apere vaile de curentii de aer rece care vin dinspre varful muntilor, etc.
5.Volumul taierilor anuale in padurile din grupa aII-a se stabileste in functie de situatia claselor de varsta, fara a se depasi nivelul cresterii medii anuale, pentru fiecare unitate de productie in parte. In padurile cu excedent de arborete exploatabile in padurile cu arborete trecute de varsta exploatabilitatii, sau in arborete de ambele categorii, volumul taierilor anuale poate sa depaseasca nivelul cresterii anuale medii si se determina conform metodelor de calcularea posibilitatilor indicate in instructiunile de amenajarea padurilor, in vigoare.
6.In padurile de munte si coline, se admit numai acele tratamente care nu duc la formarea eroziunii solului sau la inrautatirea regimului de scurgerea apelor.
Tratamentele, metodele de exploatare, de scoatere si de transportul lemnului se stabilesc in functie de : conditiuni bioclimatice, de relief, panta terenului, expozitie, structura geologica, grosimea si coeziunea solului; in functie de perisolul de eroziune si de producere a torentilor, in functie de tipul de padure si de metodele de regenerare; in raport cu necesitatea mentinerii sau intaririi functiunilor protectoare ale padurii, pentru alte ramuri ale economiei nationale, tinand seama, deasemenea, de necesitatea exploatarii rationale a padurilor si pe calea introducerii mecanizarii.
7.Se da sarcina Ministerului Agriculturii si Silviculturii sa elaboreze cu participarea Ministerului Industriei Lemnului, Hartiei si Celulozei,in termen de 45 zile de la data prezentei hotarari, reguli pentru taieri in padurile din grupa I-a si aII-a. Regulile de taieri se aproba de Ministerul Agriculturii si Silviculturii si intra in vigoare imediat dupa aprobarea lor.
8.Se da sarcina Ministerului Agriculturii si Silviculturii ca pana la 1 Septembrie 1954 sa delimiteze in natura padurile de protectie din grupa I-a, cu participarea ministerelor, institutiilor si organizatiilor de masa interesate.
9.Regimul de gospodarire a padurilor din grupa I-a, stabilit prin prezenta hotarare, se va introduce de la 1 aprilie 1954, in mod treptat, pe masura delimitarii padurilor de protectie, in natura, si se va extinde asupra tuturor padurilor din aceasta grupa, cel mai tarziu pana la 1 septembrie 1954.
10.Regimul de gospodarire silvica pentru padurile din grupa II-a, stabilit prin pct. 5 din prezenta hotarare, se va introduce de la 1 ianuarie 19576, cu exceptia padurilor infundate, prevazute in anexa nr. 6, unde acest regim se aplica pe masura deschiderii si punerii in exploatare a acestor paduri.
11.In scopul creerii conditiunilor pentru desfasyrarea in tot timpul anului, a lucrarilor de exploatare in padurile de fag, si pentru crearea conditiilor pentru introducerea, pe scara larga, a mecanizarii lucrarilor de exploatare i aceste paduri asigurand, in acelasi timp, regenerarea si imbunatatirea productivitatii aroretelor de fag. se da sarcina Ministerul Agriculturii si Silviculturii ca, impreuna cu Ministerul Industriei Lemnului, Hartiei si Celulozei, indecurs de 2 ani sa studieze problema taierii si scosului in timpul verii, in padurile de fag, si in functie de rezultatele obtinute. sa stabileasca modul de exploatare a acestor paduri in viitor.
12.In scopul asigurarii punerii in productie a padurilor infundate prevazute i anexa nr. 6, se da sarcina Ministerului Industriei Lemnului, Hartiei si Celulozei si Comitetului de Stat al Planificarii, sa prezinte Consiliului de Ministri pana cel mai tarziu la data de 1 aprilie 1954, propuenri privind deschiderea padurilor infundate si, pana la 1 iulie 1954, propuneri privind reprofilarea industriei forestiere. Pregatirile pentru exploatarea normala a acestor paduri, sa se inceapa din anul 1954 si sa se termine in anul 1958.
13.Ministerul Agriculturii si Silviculturii, la cererea ministerelor, institutiilor si organizatiilor de masa interesate sau din initiativa proprie, poate sa supuna spre aprobare Consiliului de Ministri trecerea de paduri de la o grupa la alta, daca aceasta este indicat din punct de vedere economic si social.
-****-