§ 9. - Decizia 342/2018 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 lit. c) teza finală din Codul penal
M.Of. 725
În vigoare Versiune de la: 22 August 2018
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, m esenţă, că dispoziţiile art. 182 lit. c) teza finală din Codul penal încalcă principiile privind legalitatea, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea incriminării şi a pedepsei, precum şi independenţa judecătorilor, întrucât nu precizează cu exactitate care sunt acele forme de exploatare sexuală care intră sub incidenţa legii penale, sintagma "alte forme de exploatare sexuală" fiind neclară, imprecisă şi imprevizibilă. Consideră că lipsa de previzibilitate a sintagmei criticate este determinată "şi de împrejurarea că nu orice act de natură sexuală este incriminat, având în vedere că un act sexual consimţit de ambele persoane ale raportului poate fi săvârşit în multiple modalităţi care să implice un comportament dominant al unuia dintre parteneri, fără ca această conduită să atragă incidenţa legii penale şi, implicit, în aceste condiţii nu s-ar subscrie textului prevăzut de art. 182 lit. c) teza finală din Codul penal". De asemenea, invocă şi jurisprudenţa referitoare la prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile, această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29).