§ 89. - Decizia 24/2020 [A] referitoare la soluţionarea recursului în interesul legii privind următoarea problemă de drept: Interpretarea sintagmei ''aceeaşi pricină'', care îl face pe judecător incompatibil în temeiul art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, în situaţia în care este învestit să judece o cale extraordinară de atac (revizuire sau contestaţie în anulare) împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel/recurs şi dacă, în temeiul art. 41 alin. (1) raportat la art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunţat decizia din apel este incompatibil absolut să soluţioneze cererea de revizuire/contestaţie în anulare, exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat împotriva deciziei sale din apel

M.Of. 144

În vigoare

Versiune de la: 11 Februarie 2021

45. Extinderea cazului de incompatibilitate şi la căile extraordinare de retractare, contestaţia în anulare şi revizuirea, reprezintă un progres legislativ şi urmăreşte împiedicarea judecătorului de a-şi controla propria hotărâre. Opţiunea legiuitorului de a reglementa incompatibilitatea în această manieră reprezintă o garanţie pentru una dintre componentele esenţiale ale dreptului la un proces echitabil, respectiv imparţialitatea judecătorului în realizarea actului de justiţie. În căile de atac de retractare, greşelile involuntare săvârşite de judecător au strânsă legătură cu cele statuate în apel sau recurs, deoarece, în absenţa acestora, practic nici nu s-ar putea promova contestaţia în anulare sau revizuirea.