§ 48. - Decizia 24/2020 [A] referitoare la soluţionarea recursului în interesul legii privind următoarea problemă de drept: Interpretarea sintagmei ''aceeaşi pricină'', care îl face pe judecător incompatibil în temeiul art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, în situaţia în care este învestit să judece o cale extraordinară de atac (revizuire sau contestaţie în anulare) împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel/recurs şi dacă, în temeiul art. 41 alin. (1) raportat la art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunţat decizia din apel este incompatibil absolut să soluţioneze cererea de revizuire/contestaţie în anulare, exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat împotriva deciziei sale din apel

M.Of. 144

În vigoare

Versiune de la: 11 Februarie 2021

21. Parte dintre instanţele de judecată la care această opinie este majoritară au precizat că soluţia se întemeiază pe art. 41 alin. (1) în forma iniţială a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar ulterior modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 trebuie să se ţină seama de distincţia impusă în partea finală a art. 41 din Codul de procedură civilă. S-a arătat că, drept urmare, forma actuală a textului impune completului învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare/revizuirii stabilirea încadrării/neîncadrării în situaţia de excepţie, caracterul absolut al incompatibilităţii fiind atenuat prin modificările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018. Astfel, nu este incompatibil în ipotezele aflate în discuţie judecătorul care este chemat să se pronunţe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanţa de apel sau, după caz, de recurs.