Decizia 1606/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

M.Of. 82

În vigoare
Versiune de la: 1 Februarie 2011
Decizia 1606/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Dată act: 9-dec-2010
Emitent: Curtea Constitutionala

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Benke Karoly

- magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tepromex" - S.R.L. Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 2.392/288/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că dispoziţia legală criticată, prevăzând obligaţia încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, previne comportamentul abuziv al angajatorului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 6 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.392/288/2009, Tribunalul Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tepromex" - S.R.L. Râmnicu Vâlcea într-o cauză având ca obiect recursul formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că încheierea unui contract individual de muncă înainte de începerea raporturilor de muncă nu are nicio relevanţă din perspectiva faptului că, după încheierea acestuia, fie angajatul nu se mai prezintă la muncă, fie angajatorul alege să nu îl mai primească la muncă. Totodată, textul art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sancţionează în mod nejustificat de aspru o ipoteză dificil de probat, şi anume neîncheierea contractului individual de muncă în condiţiile în care "negativul nu poate fi probat". Un astfel de text legal dă naştere la abuzuri şi interpretări în constatare.
Tribunalul Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care au următorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.";
- Art. 276 alin. (1) lit. e): "(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:
[...]
e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei."
Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) ce instituie obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici identice de neconstituţionalitate. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.109 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009, Curtea a statuat că, "întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părţile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsură şi-a îndeplinit obligaţiile oricare dintre părţi, ce drepturi poate revendica şi ce răspunderi are, chiar şi în cadrul soluţionării unor eventuale litigii, încheierea lui, chiar înainte de începerea raportului de muncă şi în formă scrisă, este în interesul ambelor părţi.
Răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine, în mod firesc, angajatorului. Existenţa contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar şi atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură şi cunoaşterea şi exercitarea obligaţiilor legale ce le revin celor care folosesc forţă de muncă salariată.
Prevederea obligaţiei încheierii contractului individual de muncă, în formă scrisă, precum şi sancţionarea neîndeplinirii acestei obligaţii legale nu îngrădesc în niciun fel exerciţiul dreptului la muncă şi, cu atât mai puţin, libertatea comerţului".
Totodată, Curtea a reţinut că "în ceea ce priveşte comerţul cu forţa de muncă (forţa de muncă în calitate de capital), fără a împiedica în niciun fel libertatea comerţului, acesta trebuie strict reglementat, mai ales prin prisma drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor stabilite ca atare prin titlul II cap. II din Constituţie".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tepromex" - S.R.L. Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 2.392/288/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2010.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Karoly

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 82 din data de 1 februarie 2011