Secţiunea 3 - III. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap - Criterii din 2007 MEDICO-PSIHOSOCIALE DE ÎNCADRARE ÎN GRAD DE HANDICAP

M.Of. 885 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 28 Martie 2022
SECŢIUNEA 3:III. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap
1.Amputaţii*

PARAMETRI FUNCŢIONALI

Examen ortopedic

Examen radiologic:

- bont;

- articulaţia suprajacentă, controlateral, coloană vertebrală, în funcţie de localizare, pentru evaluarea consecinţelor handicapului locomotor;

Testarea bontului

Testarea funcţionalităţii protezei şi a membrului/membrelor

Indici oscilometrici

Testări biometrice particularizate structurii afectate

Testarea mobilităţii articulare

Testări musculare

Testarea mobilităţii coloanei vertebrale

Examen neurologic, în anumite cazuri

Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc.

DEFICIENŢĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

Deficienţă locomotorie uşoară:

- Amputaţie Lisfrank (amputarea piciorului între tars şi metatars)

- Amputaţie Chopart (amputaţie la nivelul articulaţiei mediotarsiene)

Deficienţă de manipulaţie uşoară:

- Lipsa prin amputaţie a 1-3 degete (în afara policelui)

- Lipsa ultimelor falange de la toate degetele de la o mână

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

Deficienţă locomotorie medie:

- Amputaţie gambă unilaterală (la orice nivel)

- Amputaţie coapsă - bont protezat, proteză funcţională, fără consecinţe secundare

Deficienţă de manipulaţie medie:

- Lipsa degetelor de la o mână

- Dezarticulaţie radio-carpiană

- Amputaţia membrului toracic: antebraţ-braţ, de la diferite nivele, protezat/neprotezat, cu păstrarea manualităţii membrului controlateral

NOTĂ:

Pentru perioade limitate, în vederea adaptării la unimanualitate, transfer gestualitate - handicap accentuat

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

Deficienţă locomotorie accentuată:

- Amputaţie coapsă - bont greu protezabil sau neprotezabil ori cu proteză nefuncţională

- Dezarticulaţie coxo-femurală

- Amputaţie bilaterală membru pelvin, de la nivelul gambelor - protezate, proteze funcţionale

- Amputaţie unilaterală de coapsă cu proteză nefuncţională/neprotezată, cu reducerea funcţionalităţii membrului controlateral sau a unui membru toracic (anchiloză, pareză/plegie etc.) - handicap accentuat sau grav în raport cu nivelul afectării autonomiei personale

Deficienţă de manipulaţie accentuată:

- Dezarticulaţie scapulo-humerală

- Amputaţia membrului toracic unilaterală cu reducerea prehensiunii controlateral

DEFICIENŢĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

Imposibilitatea realizării ortostatismului - deficienţă locomotorie gravă:

- Lipsa prin amputaţie a ambelor coapse, protezate sau neprotezate

- Lipsa prin dezarticulaţie a unui membru pelvin asociat cu anchiloza sau plegia membrului pelvin opus

- Lipsa prin dezarticulaţie sau prin amputaţie a unui membru pelvin, cu amputaţie, dezarticulaţie sau plegie de membru toracal

- Amputaţie bilaterală a membrelor pelvine de la nivelul gambelor - protezate ineficient sau neprotezate

Imposibilitatea realizării gestualităţii şi manipulaţiei:

- Amputaţii ambele membre toracice de la diferite nivele cu/fără redori strânse ale articulaţiilor.

NOTĂ:

Pentru perioade limitate de timp în vederea protezării şi adaptării la proteză

*Se referă la:
a)amputaţii congenitale, contractate precoce (copilărie-adolescenţă), unilateral sau bilateral, de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticulaţie membru pelvin, dezarticulaţie membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu protezabile.
b)amputaţii de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă şi statut.
În evaluarea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:
- Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie:
a)distrugerea unui membru prin strivire;
b)pierderea vascularizaţiei;
c)gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii);
d)durere severă de cauză circulatorie;
e)tumori maligne;
f)infecţie necontrolabilă terapeutic.
- Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu sechele complexe
- Compensarea deficitului funcţional prin protezare
- Nivelul amputaţiei, la membrul sau membrele afectate
- Afecţiuni somatice sau neurologice severe care pot potenţa deficitul locomotor
SCOR ADL

Activitate

Descriere

Scor

Igienă corporală

Autonomie

2

Ajutat parţial

1

Dependent

0

Îmbrăcare

Autonomie

2

Autonomie pentru îmbrăcare, dar ajutor pentru încălţare

1

Dependent

0

Mersul la toaletă

Autonomie

2

Ajutat

1

Ajutat la pat

0

Continenţă sfincteriană

Continent

2

Incontinenţă ocazional

1

Incontinent

0

Alimentaţia

Mănâncă singur

2

Ajutat pentru tăiat cu cuţitul

1

Dependent

0

Clasificare:
st. I 10 - autonomie;
st. II 8-10 - cvasiindependent;
st. III 3-8 - independenţă asistată;
st. IV 0-3 - dependenţă totală, necesită asistent personal.
 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

Orice activitate profesională fără limitări, cu excepţia celor care solicită gestualitate fină, de precizie

Participare fără restricţii

Necesită schimbarea locului de muncă în cazul unor profesiuni (de exemplu: pianist, violonist s.a.)

HANDICAP MEDIU

Orice profesie, cu excepţia celor care solicită:

- ortostatism şi deplasări posturale prelungite;

- bimanualitate.

Orientarea profesională spre un loc de muncă accesibil

Formare şi îndrumare profesională în funcţie de vârsta persoanelor care şi-au pierdut manualitatea, cu referire la muncile manuale - necalificate

Asigurare cu proteze, orteze, proteze estetice diferenţiate în vederea activării în viaţa socială fără restricţii

HANDICAP ACCENTUAT

- Locuri de muncă fără solicitare fizică, fără deplasări şi variante posturale sau/şi gestuale, în funcţie de deteriorările morfofuncţionale

NOTĂ:

În elaborarea programelor de recuperare se vor avea în vedere:

- localizarea şi nivelul amputaţiei;

- cauzele care au produs-o;

- eficienţa protezării;

- vârsta;

- pregătirea generală şi profesională - în funcţie de care se recomandă: schimbarea locului de muncă sau formarea profesională pentru munci statice, accesibile handicapului postural sau/şi de gestualitate.

Furnizare de mijloace protetice, de adaptare a utilajelor, reorganizarea muncii la nevoie

Pentru deficienţii locomotori posturali:

În afara protezării adecvate şi adaptării locului de muncă astfel încât să nu fie solicitată postura pe care nu o poate realiza, se recomandă facilitarea prin mijloace suplimentare de sprijin (scaune adaptate ergonomic) sau permiterea cu uşurinţă a modificărilor posturale impuse de muncă, prin balustrade sau mânere de sprijin.

Transferul unor comenzi ale maşinii de la picior la mână sau automatizarea comenzilor respective Pentru persoanele cu deficienţă fizică cu afectarea gestualităţii:

Este posibilă, după caz, protezare sau ortezare, eventual proteze de muncă adaptate în raport cu secvenţele muncii (pense, cârlige etc.), schimbarea lateralităţii şi adaptări ale utilajului, de pildă transferul comenzilor de la o mână la alta sau de la mână la picior, schimbarea sistemului de pârghii ale comenzilor pentru scăderea efortului fizic.

HANDICAP GRAV

Idem handicap accentuat

Pot desfăşura activităţi profesionale la domiciliu sau la locuri de muncă adaptate.

Ancheta socială are un rol major în stabilirea gradului de autonomie şi a restantului funcţional, existând posibilitatea adaptării la proteze şi a accesibilizării mediului, astfel încât să se realizeze autonom sau cu ajutor parţial, pentru perioade limitate ale zilei, activităţile de îngrijire şi autoservire.

Idem handicap accentuat

După protezare, adaptare la proteze/orteze:

- asigurarea de mijloace de deplasare pentru persoanele cu deficienţă posturală (cârje sau cadru pentru cele cu amputaţii unilaterale, fotoliu rulant, cărucioare pentru cele cu amputaţii bilaterale);

- asigurarea de mijloace de autoservire sau/şi de muncă pentru cei cu pierderea bilaterală a gestualităţii;

- sprijin total sau parţial pentru îngrijire şi activităţile cotidiene, de autogospodărire.

În funcţie de rezultatul evaluării complexe, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent, sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.

*) La capitolul 7 "Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente", la punctul III "Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap", la punctul 1 "Amputaţii*", la rândul 3, "NOTA" se modifică şi va avea următorul cuprins:
NOTĂ:
Pentru perioade de 12 luni, în vederea adaptării la unimanualitate, transfer gestualitate - handicap accentuat.

*) La capitolul 7 "Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente", la punctul III "Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap", la punctul 1 "Amputaţii"*, rândul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

Deficienţă locomotorie gravă:

- Amputaţie bilaterală a membrelor pelvine la nivelul coapselor;

- Lipsa prin dezarticulaţie sau amputaţie a unui membru pelvin asociată cu anchiloza sau plegia membrului pelvin opus;

- Lipsa prin dezarticulaţie sau prin amputaţie a unui membru pelvin, asociată cu amputaţie, dezarticulaţie sau plegie de membru toracal;

- Amputaţie bilaterală a membrelor toracice la nivelul braţelor;

- Amputaţie bilaterală a membrelor pelvine de la nivelul gambelor;

- Amputaţie bilaterală a membrelor toracice la diferite nivele cu/fără redori strânse ale articulaţiilor

NOTĂ:

Pentru situaţiile menţionate se va stabili termen permanent de valabilitate a încadrării în grad de handicap, de la prima evaluare.

Pentru a menţine/îmbunătăţi starea de sănătate şi pentru a evita excluziunea socială, persoanele încadrate au obligaţia de a urma activităţile şi serviciile prevăzute în Programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap şi în Planul individual de servicii.

*) La rândul 3 al coloanei 3, "Nota" se modifică şi va avea următorul cuprins:
NOTĂ:
Pentru situaţiile menţionate se va stabili termen permanent de valabilitate a încadrării în grad de handicap, de la prima evaluare.
Pentru a menţine/îmbunătăţi starea de sănătate şi pentru a evita excluziunea socială, persoanele încadrate au obligaţia de a urma activităţile şi serviciile prevăzute în Programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap şi în Planul individual de servicii.

*) După rândul 4 al coloanei 3 se introduce o notă, cu următorul cuprins:
NOTĂ:
Pentru situaţiile menţionate se va stabili termen permanent de valabilitate a încadrării în grad de handicap, de la prima evaluare.
Pentru a menţine/îmbunătăţi starea de sănătate şi pentru a evita excluziunea socială, persoanele încadrate au obligaţia de a urma activităţile şi serviciile prevăzute în Programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap şi în Planul individual de servicii.

2.Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic*

PARAMETRI FUNCŢIONALI

Examen neurologic

Examene electroneurofiziologice ale sistemului nervos periferic şi musculare - EMG, măsurarea vitezelor de conducere pe nervii periferici

Eco Doppler extra- şi transcranian al vaselor cervico-cerebrale

CT, IRM cerebrală şi spinală

Examen oftalmologic (acuitate vizuală, câmpimetrie, fund de ochi)

EEG

Angiografie de vase cerebrale (aa. carotide, aa. vertebrale, a. bazilară, aa. intracraniene, sistemul venos intracranian)

Ecocardiografie

Scală de gradare a forţei musculare (FMS)**

Evaluare neuropsihologică

Glicemie, teste de coagulare, hemoleucogramă completă

Scale de evaluare a autonomiei şi funcţionalităţii: ADL, IADL, SOS, index Barthel

Se stabilesc în funcţie de structura/structurile afectate.

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

Deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor membre inferioare, dar care nu afectează desfăşurarea activităţilor vieţii cotidiene sau profesionale; se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi sau cu dificultate moderată pe distanţe scurte, dar fără sprijin, putând desfăşura activităţi profesionale normale, în funcţie de natura profesiei.

Deficit motor la un membru superior care afectează moderat mobilitatea, gestualitatea şi prehensiunea.

Dificultăţi de coordonare şi de manipulaţie neinfluenţate de deficitul motor. Se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile, cu dificultate, cu oscilaţii (vezi criteriile de la afectarea funcţiei de coordonare).

Se pot asocia tulburări de limbaj de tip afazic predominant expresive (motorii), de diferite forme clinice şi intensităţi care permit o comunicare parţială şi/sau tulburări neurocognitive uşoare/medii (MCI) constante - vezi cap. 1 - Funcţiile mentale şi/sau tulburările de câmp vizual - vezi cap. 2 - Funcţiile senzoriale.

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

Deficienţă locomotorie accentuată. Se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit, dar cu mare dificultate. Nu poate realiza mersul normal, nici chiar pe distanţe scurte.

Deficit motor total al unui membru superior ce afectează activitatea profesională şi cea cotidiană, asociat cu afectare funcţională a celuilalt membru toracic sau a unui membru pelvin ori deficit motor bilateral moderat.

Se pot asocia tulburări accentuate de coordonare: se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit, dar cu mare greutate, cu bază de susţinere lărgită, cu tendinţă la deviaţii în cazul asocierii unor tulburări vestibulare (vezi criteriile de la afectarea funcţiilor de coordonare).

Se pot asocia tulburări de limbaj de tip afazic de diferite forme clinice şi intensităţi care permit o comunicare parţială şi/sau tulburări neurocognitive severe constante - vezi cap. 1 - Funcţiile mentale şi/sau tulburările de câmp vizual - vezi cap. 2 Funcţiile senzoriale.

DEFICIENŢĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

Deficit grav de locomoţie:

- persoana nu se poate deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependentă de un mijloc de transport adecvat (fotoliu rulant, alte dispozitive) sau este imobilizată la pat;

- nu îşi poate îndeplini activităţile vieţii cotidiene, necesită adaptări şi accesibilizări importante pentru îndeplinirea activităţii profesionale; - nu se poate autoservi decât cu sprijin total sau parţial din partea altei persoane.

În funcţie de etiologia afecţiunii, asociază sau nu tulburări neurocognitive, inclusiv sindroame demenţiale ca formă extremă - vezi cap. 1 - Funcţiile mentale şi tulburări de câmp vizual (de tip hemianopsie laterală homonimă, mai rar hemianopsie heteronimă bitemporală sau binazală sau dublă hemianopsie - care se manifestă ca şi cecitate corticală sau subcorticală) - vezi cap. 2 - Funcţiile senzoriale.

*Se referă la afectarea funcţiilor motorii asociată sau nu cu afectarea funcţiei senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecţiuni de etiologie variată:
- sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice);
- afecţiuni neurodegenerative (în mod particular Boala Alzheimer şi Degenerescentele Fronto-Temporale), posttraumatice, postinfecţioase, posttumorale;
- malformaţii congenitale;
- sechelele după meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrală - cu mai multe forme anatomo-clinice);
- bolile prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos;
- bolile metabolice genetice ale sistemului nervos central şi periferic (în mod particular leucodistrofiile şi bolile lizozomale, bolile mitocondriale, aminoaciduriile etc.);
- neuropatii motorii cronice severe periferice, evidenţiate EMG.
Aceste afecţiuni au implicaţii asupra staticii, mobilităţii şi gestualităţii, coordonării şi echilibrului, capacităţii neurocognitive, comunicării şi orientării vizual-spaţiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/şi periferic, manifestate clinic prin pareze (pierdere uşoară-medie a forţei musculare, slăbiciune musculară), plegii (afectare severă cu pierderea contractilităţii), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) şi/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spaţială, de recunoaştere a propriei scheme corporale şi a relaţiei sale cu mediul înconjurător, tulburări severe proprioceptive însoţite de tulburări de coordonare a mişcărilor), tulburări neurocognitive de diferite intensităţi (având ca formă extremă sindroamele demenţiale).
Se descriu următoarele afectări motorii:
- deficit motor al unui membru - monoplegie brahială sau crurală - întâlnit atât în leziuni ale sistemului nervos central, cât şi periferic;
- deficit motor al unui membrului superior şi unui membru inferior, în marea majoritate a cazurilor (dar nu obligatoriu) de aceeaşi parte - hemiplegie - cauzată de leziuni localizate de regulă în sistemul nervos central, fiind asociată sau nu cu alte semne şi simptome neurologice (simptome extrapiramidale, senzitive, cerebeloase, tulburări de limbaj, de vorbire, neurocognitive, de fonaţie, de deglutiţie, crize epileptice, alte semne de suferinţă a trunchiului cerebral sau a măduvei spinării cervicale etc.);
- deficit motor al membrelor inferioare-paraplegie - poate să apară atât în leziunea neuronului motor central - cel mai frecvent în leziuni ale măduvei spinării, dar şi hemisferice - parasagital bilateral sau la nivelul punţii sau prin leziuni multiple (de exemplu, boala Little, paraplegia bătrânilor prin leziuni bilaterale etc.), cât şi în lezarea neuronului motor periferic, precum în poliomielită sau diferite forme de polineuropatie sau mononeuropatii multiplex, determinând deficit asimetric sau simetric, asociate sau nu cu tulburări sfincteriene importante;
- deficit motor al tuturor membrelor - tetraplegie - determinat de leziuni de neuron motor periferic sau central, prin afectarea medulară sau de trunchi cerebral, precum în sindromul Guillain-Barre (demielinizare inflamatorie a rădăcinilor şi nervilor periferici, cu afectare predominant a fibrelor motorii) sau în accidentele vasculare cerebrale repetate care produc hemiplegii bilaterale;
- deficit motor doar al ambelor membre superioare - diplegia/dipareză brahială - formă mult mai rară decât precedentele, determinată fie de leziuni în sistemul nervos central (de regulă pontine, mai rar în măduva cervicală), fie de leziuni în sistemul nervos periferic (mai frecvent în polineuropatia cauzată de porfirie, în polineuropatiile cronice inflamatorii demielinizante ş.a.);
- deficit motor a 3 membre - tripareze - forme rare, determinate de obicei de leziuni în măduva cervicală sau în unele neuropatii periferice sau în leziuni multiple în sistemul nervos central (mai frecvent în scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii, tumorale sau vasculare neurologice).
**Deficitul motor poate fi obiectivat prin determinarea scăderii forţei musculare, conform scalei de gradare a forţei musculare segmentare (FMS), asociată sau nu cu prezenţa atrofiilor musculare (atrofia severă apare când denervarea persistă săptămâni sau luni); în situaţii particulare deficitul muscular se poate însoţi de pseudohipertrofii musculare (unele forme de distrofie musculară).

o

5/5 = FMS normală;

 

o

4/5 = opune rezistenţă;

 

o

3/5 = învinge gravitaţia;

 

o

2/5 = deplasează membrul în planul patului;

 

o

1/5 = contracţie musculară voluntară fără deplasare de segment:

gr. I - nicio contracţie;

gr. II - contracţie minimă;

gr. III - contracţie controlaterală.

Analizarea mişcărilor pasive oferă informaţii asupra alterării tonusului muscular, constatându-se astfel existenţa hipotoniei, spasticităţii sau rigidităţii.
Uneori, în mod particular în cazul neuropatiilor periferice şi al bolilor musculare, este necesară utilizarea investigaţiilor electroneurofiziologice (EMG - electromiografie, măsurarea vitezelor de conducere a nervilor periferici etc.) pentru a susţine diagnosticul şi a obiectiva tipul şi gradul de suferinţă morfofuncţională a nervilor periferici şi muşchilor, traseul electromiografic putând lua un aspect neurogen sau miogen (în afecţiuni musculare).
***SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL
Măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 de puncte şi corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică "independenţa asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţa.

Activitate

Descriere

Scor

1. Alimentaţia

Independent: se poate servi de tacâmuri

Are nevoie de ajutor pentru a tăia alimente

Dependent

10

5

0

2. Baia

Independent: face baie fără ajutor

Dependent

5

0

3. Toaleta personală

Îşi poate spăla faţa, mâinile, dinţii, îşi poate pieptăna părul, se poate bărbieri etc.

Dependent

5

0

4. Îmbrăcatul

Independent: îşi poate pune hainele, le poate scoate, îşi poate înnoda şireturile

Are nevoie de ajutor

Dependent

10

5

0

5. Controlul intestinal

Fără probleme

Probleme ocazionale

Incontinenţă

10

5

0

6. Controlul vezical

Fără probleme

Probleme ocazionale (maximum 1 episod de incontinenţă pe zi) sau are nevoie de sprijin în realizarea acestuia

Incontinenţă

10

5

0

7. Transferul la toaletă

Independent pentru a merge la toaletă

Are nevoie de ajutor în a merge la toaletă, dar se poate spăla singur

Dependent

10

5

0

8. Transferul în pat sau fotoliu

Independent în deplasarea de la scaun spre pat

Ajutor minim

Ajutor maxim pentru transfer, dar este capabil să se aşeze singur

Dependent

15

10

5

0

9. Mersul

Independent - se poate deplasa singur 50 m

Merge cu ajutorul unui dispozitiv/cu sprijinul unei persoane

Utilizează singur fotoliul rulant

Dependent

15

10

5

0

10. Urcatul scărilor

Independent în urcarea sau coborârea scărilor

Are nevoie de ajutorul unui dispozitiv sau al unei persoane

Dependent

10

5

0

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP MEDIU

Orice activitate profesională - loc de muncă fără suprasolicitare posturală, activităţi preponderent statice, fără deplasări posturale, fără suprasolicitare fizică şi psihică, în condiţii de confort organic, fără relaţii cu publicul, dacă sunt asociate tulburări de vorbire

Sprijin pentru asigurarea locului de muncă adecvat în vederea desfăşurării activităţii cu program normal sau redus ori, dacă nu este posibil, schimbarea locului de muncă

Monitorizare medico-socială

HANDICAP ACCENTUAT

În general nu pot presta activităţi profesionale cu solicitare fizică, datorită intensităţii afectării funcţiilor motorii sau/şi de manipulaţie, coordonare, vorbire.

În cazul deficitelor motorii de tip paraparetic, tetraparetic sunt posibile activităţi adaptate, cu solicitări fizice reduse, fără deplasări posturale, în condiţii de confort organic.

Asigurare mijloace de deplasare (baston, cârje, cadru, temporar fotoliu rulant - în funcţie de intensitatea deficitului motor la membrele superioare sau/şi inferioare)

Asigurare dispozitive de mers (orteze), în special pentru persoanele cu sechele după afectări de neuroni motori periferici

Sprijin familial şi comunitar (în funcţie de caz şi situaţie) pentru efectuarea unor activităţi cotidiene şi de îngrijire

HANDICAP GRAV

Intensitatea afectării funcţiei motorii face imposibilă desfăşurarea oricăror activităţi profesionale, activităţi cotidiene, de autoîngrijire, autogospodărire.

În cazul persoanelor cu parapareze forte, paraplegii, fără afectarea funcţiilor intelectuale (în situaţii particulare), este posibil şi indicat acces pentru prestarea profesiunilor cu pregătire superioară, activităţi legate de pregătirea intelectuală, în ritm liber, beneficiind de asistent personal.

În funcţie de rezultatul evaluării complexe, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.

Monitorizare medicală la domiciliu pentru recuperare (CFM) şi pentru prevenirea leziunilor de decubit

Asigurarea mijloacelor de transport adecvat (cărucioare - alte dispozitive) sau de mobilizare (fotoliu rulant)

Pentru cei care sunt încadraţi în muncă şi folosesc fotoliul rulant sunt necesare accesibilizarea spaţiului de lucru, precum şi eliberarea căilor de acces pentru a permite persoanei cu handicap să ajungă la locul de muncă.

Adaptarea accesului în instituţiile publice şi în mijloacele de transport în comun

*) La capitolul 7 "Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente", la punctul III "Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap, la punctul 2 "Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic*", la rândul 4, în coloana 3, se introduce NOTĂ cu următorul cuprins:
NOTĂ:
Se va stabili un termen permanent de valabilitate a încadrării în grad de handicap, pentru situaţiile:
- Sechele boli cerebrovasculare cu deficit motor tip plegic, la un interval de peste 2 ani de la data accidentului vascular;
- Paraplegie sau tetraplegie, indiferent de cauză, la un interval de peste 2 ani de la data diagnosticării.

3.Evaluare grad de handicap în afecţiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie (altele decât cele care determină tulburări de control al comportamentului motor - v. cap. 7.V)
Se referă la boli degenerative şi heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ):
a)sindroamele de ataxie progresivă (ataxiile spino-cerebeloase - boli genetice cu cel puţin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile cerebeloase ereditare şi sporadice asociate şi cu alte manifestări neurologice);
b)sindroame cu deficit motor şi atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA şi variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate şi cu alte manifestări neurologice);
c)neuropatiile heredo-degenerative: senzorio-motorii (boala Charcot Marie-Tooth cu mai multe variante genetice, boala Dejerine-Sottas), pur sau predominant senzitive, pur ori predominant motorii, vegetative.

PARAMETRI FUNCŢIONALI

- Tablou clinic, neuroelectrofiziologic (EMG şi electroneurografie - cel puţin măsurarea vitezelor de conducere nervoasă), imagistic (IRM cerebrală şi eventual spinală), caracteristic fiecărei entităţi (v. criteriile de diagnostic în Ghidurile de diagnostic şi tratament în bolile neurologice) - Opţional:

- Testarea genetică pe baza suspiciunii clinice şi neuroelectrofiziologice este mai specifică decât examenul anatomo-patologic pe biopsia de nerv şi muşchi; de recomandat opţional dacă există posibilitatea efectuării în laboratoare specializate de neurogenetică.

- Examen anatomo-patologic pe biopsia de nerv şi muşchi (opţional, mai ales dacă nu se poate efectua testarea genetică specifică) - poate aduce informaţii utile şi mai specifice uneori.

- Examen cardiologic (clinic, electrocardiografic şi echocardiografic) când există suspiciunea asocierii unei cardiomiopatii (mai ales în ataxiile spino-cerebeloase, în particular în unele variante de boala Friedreich)

- Testarea funcţiei respiratorii (când, fie datorită afectării musculaturii respiratorii de către boala însăşi - precum în SLA, fie din cauza deformărilor scheletului şi mecanicii ventilatorii - mai ales în unele ataxii spinocerebeloase, unde poate să apară insuficienţa respiratorie, semnificativă, cu risc vital în formele severe de boală)

Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc.

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

Mobilizare cu greutate;

Scăderea performanţelor de ortostatism şi mers prelungit;

Scad precizia şi viteza mişcărilor (afectarea medie a manipulaţiei şi gestualităţii).

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

Persoana se deplasează cu mare dificultate prin forţa proprie, nesprijinit şi cu sprijin.

Nu poate efectua eficient gesturi profesionale, cele cotidiene sunt păstrate.

Dificultăţi de respiraţie

DEFICIENŢĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

În formele cu evoluţie îndelungată care duc la:

- deplasarea dificilă sau la imobilizare datorită atrofiilor musculare sau/şi la

- tulburări marcate de respiraţie

- tulburări marcate de deglutiţie

- tulburări marcate de alimentaţie

- imposibilitatea realizării activităţilor de autoîngrijire şi autogospodărire

4.Afecţiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central*
 
*Se referă la scleroza multiplă (sinonime: scleroză în plăci, leuconevraxită) şi alte afecţiuni inflamator-demielinizante ale sistemului nervos central, dar care sunt entităţi patologice şi clinice definite diferite de scleroză multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder).
Scleroza multiplă este o afecţiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescenţă axonală cronică şi continuă, având drept consecinţă întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum şi atrofia cerebrală şi spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării şi nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza multiplă sunt ireversibile şi reprezintă cauza majoră a invalidării acestor bolnavi (dizabilitate şi handicap). Scleroza multiplă poate provoca dificultăţi în forţă şi controlul activităţii motorii, tulburări de vedere, de echilibru, ale sensibilităţii, tulburări sfincteriene şi alte tulburări vegetative, tulburări ale funcţiilor neurocognitive şi mentale.
**Examen neurologic complet cu precizarea formei de evoluţie şi a sindroamelor afectate, respectiv sindromul pur sau combinate.
Diagnosticul pozitiv se susţine pe:
- simptome şi tulburări tranzitorii ca: nevrita optică retrobulbară, oftalmopareze, deficite piramidale sau de sensibilitate, tulburări cerebeloase, ataxie spinală, sindroame medulare acute, alte semne şi simptome de trunchi cerebral, afectarea altor nervi cranieni, combinaţii de semne subiective şi obiective;
- diagnosticul trebuie să cuprindă forma clinică de evoluţie şi sindroamele respective (combinate sau pure).
Forme clinice:
- forma cu recăderi şi remisiuni
- forma primar progresivă
- forma secundar progresivă
- forma progresivă cu recăderi
Scala Kurtzke extinsă a dizabilităţii (EDSS)*, **
- 0.0 - Examen neurologic normal (0 la toate scorurile funcţionale)
- 1.0 - Fără dizabilitate, semne minime la un scor funcţional (adică gradul 1)
- 1.5 - Fără dizabilitate, semne minime la unul sau mai multe scoruri funcţionale (mai mult de un scor funcţional de 1)
- 2.0 - Dizabilitate minimă la un scor funcţional (un scor funcţional de grad 2, celelalte 0 sau 1)
- 2.5 - Dizabilitate minimă la două scoruri funcţionale (două scoruri cu gradul 2, celelalte cu grad 0 sau 1)
- 3.0 - Dizabilitate moderată la un scor funcţional (un scor cu gradul 3, celelalte de 0 sau 1) sau dizabilitate minimă la 3 sau 4 scoruri funcţionale (3 sau 4 scoruri de 2, celelalte de 0 sau 1), ambulaţie normală
- 3.5 - Ambulaţie normală, dar cu dizabilitate moderată la un scor funcţional (grad 3) şi sau două grade funcţionale cu grad 2; sau două scoruri funcţionale de grad 3 (cu celelalte scoruri cu grad 0 sau 1) sau 5 scoruri funcţionale cu grad 2 (celelalte scoruri cu grad 0 sau 1)
- 4.0 - Ambulaţie normală fără ajutor, independent şi activ 12 ore pe zi, în ciuda dizabiltăţii severe ce constă într-un scor funcţional cu grad 4 (celelalte cu grad 0 sau 1) sau combinaţii de grad mai mic, dar care depăşesc limitele scorului anterior, capabil să se deplaseze fără repaus mai mult de 500 de metri
- 4.5 - Ambulaţie normală fără ajutor, independent mare parte din zi, capabil să muncească conform unui program normal de muncă, dar cu limitarea activităţilor zilnice sau necesită minim ajutor, caracterizat printr-o dizabilitate severă ce constă într-un scor funcţional de grad 4 (celelalte de 1) sau combinaţii de grad mai mic, dar care depăşesc limitele scorurilor anterioare, capabil să se deplaseze fără ajutor 300 de metri
- 5.0 - Ambulaţie păstrată fără ajutor sau repaus pentru 200 de metri, dizabilitate destul de severă astfel încât să afecteze toate activităţile cotidiene (capabil încă să lucreze toată ziua fără măsuri speciale) (de obicei, echivalenţele pe scorurile funcţionale sunt de grad 5 la un scor funcţional, celelalte fiind de 0 sau 1, sau combinaţii de grade mai mici, dar care depăşesc specificaţiile de la scorul 4.0)
- 5.5 - Se deplasează fără ajutor 100 metri, dizabilitate severă astfel încât să afecteze activităţile cotidiene (echivalentele scorurilor funcţionale sunt de grad 5 la un scor, celelalte de 0 sau 1 sau combinaţii de grad mai mic, dar care le depăşesc pe cele de la scorul 4.0)
- 6.0 - Necesită intermitent şi constant unilateral asistenţă (baston, cârjă) pentru a se deplasa 100 de metri cu sau fără repaus (echivalenţele de scor sunt combinaţii de scoruri cu mai mult de 2 scoruri cu grad de cel puţin 3)
- 6.5 - Asistenţă bilaterală constantă la mers pentru a se deplasa 20 de metri fără repaus (echivalenţele de scor sunt, de obicei, combinaţii cu două sau mai multe scoruri cu grad de cel puţin 3)
- 7.0 - Incapabil să se deplaseze mai mult de 5 metri chiar şi cu ajutor, în mare parte din timp în cărucior, se poate deplasa singur cu scaunul cu roţile şi se poate transfera singur, poate sta în picioare şi stă în cărucior aproximativ 12 ore pe zi (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu mai mult de un scor cu grad mai mare de 4, foarte rar un scor piramidal de 5 izolat)
- 7.5 - Nu este capabil să facă mai mult de câţiva paşi, stă în cărucior, are nevoie de ajutor pentru transfer, se deplasează singur cu căruciorul, dar nu toată ziua; poate necesita un scaun motorizat (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu cel puţin un scor de grad minimum 4)
- 8.0 - Restricţionat la planul patului sau în cărucior sau deplasat de altă persoană într-un scaun cu rotile, îşi păstrează majoritatea capacităţilor de autoîngrijire, funcţiile mâinilor fiind bune (echivalenţele de scor fiind combinaţii de scor cu grad de minimum 4 în mai multe sisteme)
- 8.5 - Restricţionat la planul patului marea majoritate a zilei, poate utiliza mâinile, îşi păstrează unele funcţii de autoîngrijire (echivalenţele de scor sunt combinaţii de mai multe scoruri funcţionale cu grad de cel puţin 4)
- 9.0 - Pacient imobilizat la planul patului, poate comunica şi înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii la marea majoritate a sistemelor funcţionale de grad minimum 4)
- 9.5 - Pacient complet imobilizat la planul patului, incapabil să comunice eficient şi incapabil să mănânce sau înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii de grad cel puţin 4)
- 10.0 - Deces datorită sclerozei multiple
Scorurile funcţionale se referă la examinarea următoarelor funcţii: piramidală, cerebeloasă, ale trunchiului cerebral, senzitivă, vizuală, ale tractului gastro-intestinal şi vezicii urinare, mentală (dispoziţia şi funcţiile neurocognitive)
Scorurile EDSS de la 1.0 la 4.5 se referă la pacienţi care sunt capabili să se deplaseze şi scorul total este definit de scorurile funcţionale. În cazul scorurilor EDSS între 5 şi 9.5, pacienţii au dificultăţi de deplasare şi sunt conferite echivalenţe ale scorurilor funcţionale).
 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP MEDIU

Activităţi cu program normal sau redus, cu solicitări mici sau medii, fără ritm impus, care nu solicită mişcări de precizie şi rapide din partea membrelor superioare şi inferioare, într-un microclimat de confort organic.

Participare cu condiţia asigurării unor locuri de muncă fără solicitări fizice mari, deplasări posturale prelungite şi gestualitate rapidă şi de precizie

Monitorizare permanentă pentru prelungirea duratei remisiunii şi pentru prevenirea apariţiei puseelor acute

HANDICAP ACCENTUAT

În general, intensitatea tulburărilor funcţionale limitează prestarea oricărei activităţi profesionale organizate.

Pot, eventual, efectua activităţi de colaborare în ritm liber, cu efect psihoterapeutic.

Este conservată capacitatea de autoîngrijire.

Pentru persoanele cu pregătire superioară: sprijin pentru efectuarea unor activităţi de colaborare în funcţie de posibilităţile psiho-fizice şi de suportul familial

Sprijin pentru obţinerea mijloacelor de deplasare (baston, cârje, scaun rulant ş.a.), parţial pentru activităţile de autoîngrijire şi autogospodărire şi pentru monitorizarea medico-socială

HANDICAP GRAV

În general, datorită intensităţii tulburărilor de postură, de mers, gestualitate sau/şi de vedere, nu pot presta activitate profesională. Capacitatea de autoservire parţial/total afectată; Capacitatea de mobilizare: de la mers cu sprijin bilateral prin forţe proprii, până la imobilizare

Limitarea gestualităţii până la imposibilitatea executării unor mişcări cu membrul respectiv Afectarea vederii până la cecitate relativă şi absolută

În funcţie de rezultatul evaluării complexe, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent, sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.

Asigurarea de mijloace de mobilizare (cadru, fotoliu rulant, cărucior) pentru deplasare în cadrul locuinţe

Dispensarizarea medicală (la domiciliu sau, când este necesar, la serviciul de specialitate)