Secţiunea i - Stingerea încriminării prin prescripţie - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL

M.Of. 65

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 15 Iunie 1954

SECŢIUNEA I:Stingerea încriminării prin prescripţie

Prescripţia stinge încriminarea:

1.pentru crime pedepsite cu muncă silnică sau detenţiune grea, prin 15 ani împliniţi, iar pentru cele pedepsite cu temniţă grea sau detenţiune riguroasă, prin 10 ani;

2.pentru delicte pedepsite cu pedepse mai mari de 5 ani, prin 8 ani, iar pentru delictele pedepsite până la 5 nai, prin 3 ani.

3.pentru contravenţiuni, printr-un an.

În materie de presă încriminarea se prescrie pentru crimă prin 3 ani, iar pentru delicte printr-un an.

Toate termenele de mai sus, în cazul infracţiunilor comise de minori, se reduc la jumătate.

Art. 165

Termenele de prescripţie din articolul precedent încep să curgă din momentul în care s-a săvârşit infracţiunea, pentru infracţiunile continue, din momentul încetării actului delictos, iar pentru cele continuate, dela comiterea ultimului act.

Pentru infracţiunile de presă termenul de prescripţie se socoteşte din ziua răspunderii publicaţiunii.

Art. 166

Prescripţia se întrerupe în următoarele cazuri:

1.când s-au făcut acte de urmărire sau de instrucţie;

2.când s-au îndeplinit în mod valabil înaintea instanţei de judecată orice acte de procedură care după lege trebuesc să fie comunicate infractorului;

3.când instanţa de judecată a pronunţat o hotărâre chiar nedefinitivă.

După fiecare întrerupere un nou termen de prescripţie începe să curgă.

Incriminarea este prescrisă, oricâte întreruperi ar fi intervenit, dacă întregul termen de prescripţie a fost depăşit cu încă jumătate; iar pentru prescripţiile de trei ani sau mai mici, dacă s-a atins îndoitul termenului.

Întreruperea prescripţiei produce efect şi faţă de persoanele care au luat parte la infracţiune chiar dacă actele arătate la punctele 1, 2 şi 3 din acest articol, n-au fost efectuate şi faţă de ele.

Art. 167

Prescripţia incriminării e suspendată pe timpul cât o dispoziţiune legală, sau un caz de forţă majoră opreşte începerea sau continuarea urmăririi, instrucţiei sau judecăţii.

Prescripţia îşi reia şi continuă cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.