Secţiunea iii - Vânzarea bunurilor mobile urmărite - Codul de Procedura Civila din 1865 CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ - Actualizat
Brosura 1
Ieşit din vigoare Versiune de la: 31 Ianuarie 2013
SECŢIUNEA III:Vânzarea bunurilor mobile urmărite
Art. 431 
(3)Executorul poate proceda, cu acordul ambelor părţi, la valorificarea bunurilor urmărite prin vânzare directă cumpărătorului care oferă cel puţin preţul stabilit potrivit art. 439 alin. 1.
(4)Termenul pentru vânzarea directă va fi stabilit potrivit art. 434. Debitorul şi creditorul vor fi înştiinţaţi despre data, ora şi locul vânzării, precum şi despre oferta de preţ depusă de potenţialul cumpărător.
(5)La data vânzării, executorul va întocmi procesul-verbal prevăzut de art. 447, dispoziţiile acestui articol fiind aplicabile în mod corespunzător. Dacă vreuna dintre părţi lipseşte la efectuarea vânzării, executorul îi va comunica o copie de pe procesul-verbal privind vânzarea.
(1)Executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directă şi prin alte modalităţi admise de lege.
(2)Executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând, după caz, numele sau denumirea şi adresa potenţialului cumpărător, precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus.
(3)Executorul poate proceda, cu acordul ambelor părţi, la valorificarea bunurilor urmărite prin vânzare directă cumpărătorului care oferă cel puţin preţul stabilit potrivit art. 439 alin. 1.(4)Termenul pentru vânzarea directă va fi stabilit potrivit art. 434. Debitorul şi creditorul vor fi înştiinţaţi despre data, ora şi locul vânzării, precum şi despre oferta de preţ depusă de potenţialul cumpărător.(5)La data vânzării, executorul va întocmi procesul-verbal prevăzut de art. 447, dispoziţiile acestui articol fiind aplicabile în mod corespunzător. Dacă vreuna dintre părţi lipseşte la efectuarea vânzării, executorul îi va comunica o copie de pe procesul-verbal privind vânzarea.Art. 4311
Dacă valorificarea bunurilor urmează să se facă prin vânzare la licitaţie publică, executorul judecătoresc, în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora şi locul licitaţiei.
Art. 432
Vânzarea la licitaţie se va face la locul unde se află bunurile sechestrate sau, dacă există motive temeinice, în alt loc.
Art. 433
Executorul judecătoresc îl va înştiinţa pe debitor despre data, ora şi locul vânzării la licitaţie.
Art. 434
Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni, nici în mai mult de două luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 431 alin. 2.
Art. 435
Când însă atât creditorul cât şi debitorul vor cere, termenul vânzării se va putea scurta sau prelungi.
Art. 436
De asemenea, dacă bunurile sunt supuse pierii sau stricăciunii, executorul judecătoresc va putea chiar din oficiu să scurteze termenul de vânzare.
Art. 437
(1)Cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea licitaţiei executorul judecătoresc va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare la locul licitaţiei, la sediul organului de executare, al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi al instanţei de executare, iar atunci când apreciază că este necesar, vânzarea la licitaţie va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie.
(2)În cazul nerespectării dispoziţiilor prevăzute la alin. 1, la cererea părţii interesate, instanţa de executare poate lua împotriva executorului judecătoresc măsurile prevăzute la art. 1081 alin. 1 pct. 2 lit. g) şi de art. 1083.
Art. 438
Dacă, din cauza unei contestaţii sau a unei învoieli între părţi, data, locul sau ora vânzării a fost schimbată de către autoritatea competentă, se vor face alte publicaţii şi anunţuri, potrivit art. 437.
Art. 439
(1)Publicaţiile şi anunţurile de vânzare vor cuprinde data, ora şi locul licitaţiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vânzare, cu indicarea pentru fiecare a preţului de începere a licitaţiei, care este preţul prevăzut în procesul-verbal de sechestru sau, după caz, cel stabilit prin expertiză.
(2)Costul acestor publicaţii şi anunţuri se va avansa de către creditor în contul bunurilor urmărite.
Art. 4391
Poate participa la licitaţie orice persoană care, cel mai târziu până la începerea vânzării la licitaţie publică, a consemnat la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia executorului judecătoresc, cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere.
Art. 440
În ziua publicată pentru vânzare, executorul judecătoresc însărcinat cu urmărirea va merge la locul unde se află obiectele, împreună cu grefierul sau ajutorul său; iar dacă aceste obiecte sunt în altă localitate, cu subofiţerul sau ofiţerul de poliţie, după caz, ori cu primarul local sau cu un ajutor al lor.
Art. 441
(1)Executorul judecătoresc va ridica peceţile sau va primi obiectele din mâna custodelui, dacă a fost asemenea custode.
(2)Va verifica starea şi numărul obiectelor după procesul-verbal de urmărire şi va da chitanţă de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au încredinţat şi aşa cum i s-au încredinţat.
(3)Dacă vânzarea se face în alt loc decât acela unde se găsesc obiectele, ele vor duse la acel loc.
(4)Dacă obiectele au să se vândă chiar în locul unde se află se va face îndată vânzarea.
Art. 442
Vânzarea la licitaţie se va face în mod public de către executorul judecătoresc, care va oferi spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe bunuri împreună, în funcţie de natura şi destinaţia lor.
Art. 443
(1)Preţul de la care începe licitaţia este cel prevăzut în publicaţii sau anunţuri, potrivit art. 439 alin. 1.
(2)Bunul se adjudecă aceluia care, după trei strigări succesive, făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări, oferă preţul cel mai mare, chiar şi atunci când, în lipsă de alţi concurenţi, acesta a fost singurul ofertant.
(3)Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. În toate cazurile la preţ egal, va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit.
Art. 444
(1)După adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ, în numerar ori cu ordin de plată sau orice alt instrument legal de plată; la cererea sa, încuviinţată de executorul judecătoresc, preţul se va putea depune în cel mult 5 zile.
(2)Dacă preţul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitaţia sau, după caz, o altă modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este răspunzător atât de scăderea preţului obţinut la a doua vânzare, cât şi de cheltuielile făcute pentru aceasta; sumele se vor stabili de către executorul judecătoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu şi se vor reţine cu precădere din suma depusă conform art. 4391.
(3)Executorul judecătoresc va consemna de îndată sumele de bani încasate, păstrând dovada consemnării. Despre aceasta el va face menţiune şi în procesul-verbal de licitaţie.
Art. 445
(1)Creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei.
(2)În cazul în care adjudecatar este însuşi creditorul urmăritor, iar la urmărire nu participă alţi creditori sau aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul preţului creanţa sa, în tot sau în parte.
Art. 446
(1)Licitaţia se va închide de îndată ce din sumele obţinute se pot acoperi creanţele ce se urmăresc, precum şi toate cheltuielile de executare.
(2)Executorul judecătoresc va declara închisă licitaţia, în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna dintre situaţiile prevăzute de art. 3715 sau, după caz, de art. 428.
Art. 447
(1)După închiderea licitaţiei executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum şi de adjudecatar.
(2)Executorul judecătoresc va elibera, sub semnătura sa fiecărui adjudecatar în parte o dovadă care va cuprinde data şi locul licitaţiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat şi, după caz, a preţului plătit sau care urmează să fie plătit.
(3)Dovada eliberată fiecărui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute; în cazul titlurilor de credit nominative, adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său, în temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.
(4)În toate cazurile, predarea bunului se va face după achitarea integrală a preţului; până la predare adjudecatarul suportă riscul pieirii bunului adjudecat.
Art. 448
(1)În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în condiţiile prezentei secţiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creanţei sale la preţul prevăzut de art. 443 alin. 1. Dacă acest preţ este mai mare decât valoarea creanţei, creditorul poate prelua bunul numai dacă depune, în condiţiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezintă diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei.
(2)Dacă mai mulţi creditori vor să preia bunul în condiţiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinţă stabilite de art. 563 şi 564.
(3)Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în condiţiile prezentei secţiuni, rămân indisponibilizate cel puţin 6 luni de la data sechestrului. În cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Dacă nici după expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului.
Art. 449
(1)În cazul vânzărilor făcute în condiţiile prezentei secţiuni nu este admisibilă nici o cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia.
(2)Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiinţată, dacă există temei de nulitate.