Regulamentul 74/13-ian-2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de lizină originară din Republica... - Regulamentul 74/13-ian-2025

1.PROCEDURA

1.1.Deschiderea procedurii

(1)La 23 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a deschis o investigaţie antidumping cu privire la importurile de lizină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare "ţara în cauză" sau "RPC") în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (denumit în continuare "regulamentul de bază"). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (²) ("avizul de deschidere").

(2)Comisia a deschis investigaţia în urma unei plângeri depuse la data de 8 aprilie 2024 de către Metex Noovistago (³) (denumit în continuare "reclamantul"). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de lizină în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conţinea elemente de probă privind existenţa unui dumping şi a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.

1.2.Înregistrarea

1.3.Părţile interesate

1.4.Observaţii privind deschiderea procedurii

(6)În urma deschiderii procedurii, Confederacion Espanola de Fabricantes de Alimentos Compuestos para animales ("CESFAC" - Confederaţia spaniolă a producătorilor de furaje), Andrés Pintaluba S.A. (un importator şi distribuitor de lizină) şi Vall Companys Group (un utilizator de lizină şi producător de hrană pentru animale reprezentat, de asemenea, de CESFAC) au susţinut că statisticile Eurostat privind importurile de la codul NC 2922 41 00, prezentate în plângere, nu permit examinarea obiectivă a factorilor de prejudiciu, întrucât acestea se bazează pe datele de import "astfel cum au fost raportate", deoarece Eurostat nu face distincţie între diferitele tipuri de lizină importată [clorhidrat de lizină ("HCl") şi lizină lichidă], care au niveluri variabile de aminoacizi. CESFAC, Pintaluba şi Vall Companys au susţinut că agregarea tipurilor de lizină cu concentraţii semnificativ diferite pe unitate de măsură, fără nicio ajustare pentru a le aduce la acelaşi nivel, conduce la denaturări ale volumului şi ale preţurilor. Acestea au susţinut, de asemenea, că toate elementele prejudiciului care se bazează pe statisticile privind importurile (şi anume, volumul importurilor, cota de import, consumul la nivelul Uniunii, datele privind cota de piaţă) descrise în plângere s-au bazat pe datele "astfel cum au fost raportate" inadecvate şi că Metex Noovistago nu a dezvăluit statisticile privind importurile "astfel cum au fost corectate" în versiunea neconfidenţială a plângerii. CESFAC, Pintaluba şi Vall Companys au remarcat că refuzul industriei din Uniune de a divulga statisticile privind importurile "astfel cum au fost corectate" a subminat drepturile lor la apărare în cadrul acestei proceduri şi încalcă articolul 19 din regulamentul de bază. Din acest motiv, acestea au solicitat Comisiei să furnizeze datele "astfel cum au fost corectate" sau cel puţin să divulge un rezumat neconfidenţial complet al informaţiilor.

(8)Deşi este adevărat că unele dintre statisticile privind importurile din plângere se bazează pe date "astfel cum au fost raportate" de Eurostat, Comisia a observat că versiunea neconfidenţială a plângerii conţine, în secţiunea "Date de piaţă cu corecţie pentru conţinutul de lizină", rata de conversie de la lizina lichidă la lizina HCl, precum şi rata de conversie a sulfatului de lizină în lizina HCl. Pentru a obţine valorile de import pentru importurile încadrate la NC 2922 41 00, exprimate în "echivalent HCL pentru lizină", industria din Uniune a aplicat ratele de conversie menţionate mai sus. Prin urmare, Comisia a considerat că, întrucât industria din Uniune a comunicat datele Eurostat privind importurile, factorii de conversie corespunzători pentru ajustarea lizinei lichide şi a sulfatului de lizină la echivalentul HCl, precum şi preţurile de import convertite (punctul 265 din versiunea neconfidenţială a plângerii), toate părţile interesate au avut acces la datele finale privind importurile "astfel cum au fost corectate". Prin urmare, afirmaţiile au rămas fără obiect.

(11)În special, CCCMC a susţinut că evaluarea industriei Uniunii cu privire la evoluţia volumelor de sulfat de lizină se bazează pe simple ipoteze şi că afirmaţia privind preţurile scăzute din China se bazează pe date neobiective şi incorecte. Afirmaţia se bazează pe utilizarea de către industria din Uniune a datelor Eurostat privind importurile, care, prin natura lor, nu sunt suficient de detaliate pentru a estima volumele, şi apoi pe aplicarea ipotezelor privind raporturile diferitelor volume.

(13)În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conţină informaţiile pe care industria Uniunii le poate obţine în mod rezonabil. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigaţii ("elemente de probă suficiente") este diferit de standardul necesar pentru stabilirea preliminară sau finală a existenţei unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate. Prin urmare, elemente de probă care sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenţei unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate, pot fi, totuşi, suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigaţii. În acest sens, CCCMC nu a justificat motivul pentru care raportul aplicat de reclamant datelor Eurostat privind importurile nu a fost adecvat. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(15)În această privinţă, Comisia a observat că afirmaţia CCCMC depăşeşte cerinţele prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât rolul Comisiei în etapa de deschidere este de a examina exactitatea şi caracterul adecvat al elementelor de probă furnizate de industria Uniunii pentru a stabili dacă au existat elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii. CCCME nu a explicat modul în care presupusele dificultăţi şi constatări ştiinţifice pun sub semnul întrebării această concluzie. Prin urmare, afirmaţia CCCMC a fost respinsă.

(16)În plus, CCCMC a susţinut că dreptul său la apărare a fost grav încălcat deoarece (i) versiunea plângerii accesibilă publicului a tratat volumele importurilor astfel cum au fost raportate de Eurostat fără a divulga datele "astfel cum au fost corectate" prin aplicarea ratelor de conversie, (ii) factorii de prejudiciu nu ar permite o înţelegere obiectivă a datelor transmise cu titlu confidenţial, (iii) anexele relevante pentru preţurile de export au fost raportate ca nefiind susceptibile de a fi rezumate în calitate de sume "astfel cum au fost corectate" şi (iv) majoritatea surselor de informaţii pe care s-a bazat plângerea nu au fost divulgate.

(17)În ceea ce priveşte afirmaţiile de mai sus, Comisia a observat că, întrucât industria Uniunii este formată dintr-un singur producător, este justificat faptul că factorii de prejudiciu au fost prezentaţi sub formă de intervale şi sub formă de indici în plângere pentru a păstra caracterul confidenţial al acestor date. Volumele importurilor "astfel cum au fost corectate", indicii şi intervalele prezentate de Eurostat permit o înţelegere a tendinţelor şi a nivelurilor datelor privind diferiţii indici de prejudiciu prezentaţi de solicitant în mod confidenţial. În ceea ce priveşte nedivulgarea surselor pentru conversie, industria din Uniune a furnizat datele "astfel cum au fost corectate" şi a explicat sursele de informaţii utilizate (⁵); prin urmare, această parte a afirmaţiei a rămas fără obiect. Având în vedere aceste consideraţii, afirmaţia CCCMC a fost respinsă.

1.5.2.Eşantionarea producătorilor-exportatori din RPC

(22)Şase producători-exportatori din ţara în cauză au furnizat informaţiile solicitate şi au fost de acord să fie incluşi în eşantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eşantion de două societăţi, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigaţiei în timpul avut la dispoziţie. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultaţi cu privire la selectarea eşantionului toţi producătorii-exportatori cunoscuţi în cauză, precum şi autorităţile din ţara în cauză.

(23)Producătorul-exportator CJ (Liaocheng) Biotech Co., Ltd. (denumit în continuare "CJ") a susţinut că utilizarea unui eşantion de două grupuri s-a îndepărtat de la practica consacrată a Comisiei de a selecta trei producători-exportatori şi că includerea sa în eşantion ar oferi beneficii deoarece nu există producători străini în eşantionul provizoriu şi că adăugarea unui al treilea grup la eşantion va evita dificultăţi inutile în cazul în care se constată că unul dintre cei incluşi în eşantion nu cooperează într-o etapă ulterioară. Comisia observă că eşantionul selectat iniţial, la 4 iunie 2024, a acoperit o parte substanţială a importurilor în Uniune de produs care face obiectul investigaţiei originar din Republica Populară Chineză, evaluat iniţial la [67-77]%. În plus, Comisia a considerat că un astfel de eşantion ar putea fi examinat în mod rezonabil în timpul disponibil. Comisia a observat că un eşantion de mai puţin de trei producători nu este excepţional şi a afirmat că nu poate anticipa eventualele retrageri din cadrul cooperării. În cele din urmă, Comisia a reamintit că prezenţa societăţilor cu capital străin în eşantion nu este un criteriu enumerat la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia prezentată de CJ şi a confirmat eşantionul selectat la 4 iunie 2024.

1.7.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare

(28)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta şi a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăţi:

2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAŢIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Produsul care face obiectul investigaţiei

2.3.Produsul similar

2.4.Cererea de excludere a produsului

(37)În acest sens, Comisia a observat mai întâi că toate cele trei forme de lizină (HCl, lichid şi sulfat) trebuiau să facă obiectul descrierii produsului din considerentele 30-32. În continuare, Comisia a observat că investigaţia a arătat că clorhidratul de lizină şi sulfatul de lizină au caracteristici fizice, tehnice şi chimice esenţiale similare. Procesul de producţie a celor trei forme de lizină (HCl, lichid şi sulfat) este foarte asemănător. Principala diferenţă apare la sfârşitul procesului de fabricaţie, în funcţie de forma finală a lizinei (pulbere sau lichid). Ca nutrient, lizina poate fi introdusă sub diferite forme, iar aceste forme diferite concurează unele cu altele. În plus, variaţiile produsului care face obiectul investigaţiei, şi anume forma lizinei şi conţinutul de lizină din produs, nu modifică definiţia sa de bază, caracteristicile sale sau percepţia pe care o au diferite părţi asupra acestuia. Diferitele forme de lizină au aceeaşi funcţie, şi anume de a furniza lizină foarte digerabilă animalelor şi oamenilor, fie în produsele farmaceutice, fie în alimente (ca supliment alimentar), fie în hrana pentru animale. Forma lizinei este irelevantă, toate cele trei forme fiind interschimbabile, deoarece este vorba despre acelaşi nutrient. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de un importator de lizină din UE şi de un utilizator în răspunsurile lor la chestionar şi în observaţiile lor scrise (⁶). În cele din urmă, faptul că acest tip de produs nu este fabricat în prezent de industria din Uniune este irelevant având în vedere concurenţa directă dintre cele trei tipuri principale de produse, astfel cum s-a explicat mai sus.

3.DUMPINGUL

3.1.Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(41)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte punctele de vedere, să transmită informaţii şi să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existenţa distorsiunilor semnificative în RPC.

(45)În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producţie, cum ar fi materiile prime, forţa de muncă şi energia, utilizaţi pentru fabricarea lizinei. În plus, pe baza criteriilor de alegere a preţurilor sau a valorilor de referinţă nedistorsionate, Comisia a identificat trei posibile ţări reprezentative, şi anume Brazilia, Columbia şi Thailanda. Din cauza lipsei de date pentru producătorii de lizină din posibilele ţări reprezentative, Comisia a informat că îşi va baza calculele pe date privind producţia de acid citric, un produs din acelaşi sector ca lizina şi cu un proces de producţie similar. Comisia a primit observaţii cu privire la prima notă de la reclamant, de la producătorii-exportatori Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd (denumit în continuare "Eppen") şi Meihua Holdings Group Co. Ltd (denumit în continuare "Meihua") şi de la utilizatorii Barentz Iberia S.L.U şi Agri Nutrition B.V. Observaţiile sunt abordate în secţiunile relevante de mai jos.

(46)La 31 octombrie 2024, într-o a doua notă la dosar (denumită în continuare "a doua notă"), Comisia a răspuns observaţiilor referitoare la prima notă primite de la părţile interesate şi a informat părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţionează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Columbia ca ţară reprezentativă. Aceasta a informat, de asemenea, părţile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative şi alte costuri generale (denumite în continuare "costuri VAG"), precum şi profituri, pe baza informaţiilor disponibile referitoare la societatea Sucroal S.A. (Sucroal), un producător din ţara reprezentativă.

(47)Comisia a primit observaţii cu privire la a doua notă din partea reclamantului şi a producătorilor-exportatori Eppen şi Meihua referitoare la sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate în ţara reprezentativă. Acestea au fost abordate la rubricile respective de la punctul 3.4 de mai jos. În plus, Eppen şi-a reiterat poziţia exprimată în observaţiile sale cu privire la prima notă potrivit căreia nu există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază şi, prin urmare, în cadrul investigaţiei ar trebui utilizate costurile şi preţurile interne. Aceste observaţii sunt abordate la punctul 3.2. de mai jos.

3.2.Valoarea normală

(50)Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "[î]n cazul în care se stabileşte [...] că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costurile VAG").

3.2.1.Existenţa unor distorsiuni semnificative

(52)Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că "distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când preţurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime şi al energiei, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului. Atunci când se evaluează existenţa unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potenţial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(54)Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să fie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existenţa unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general şi situaţia din ţara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic şi administrativ al ţării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenţie în economie, din cauza cărora preţurile şi costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forţelor de pe piaţă.

(55)Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că "[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce priveşte posibila existenţă a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menţionate la litera (b), într-o anumită ţară sau într-un anumit sector din ţara respectivă şi, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmeşte, face public şi actualizează periodic un raport care descrie circumstanţele pieţei menţionate la litera (b) în respectiva ţară sau respectivul sector".

(56)În temeiul acestei dispoziţii, Comisia a elaborat un raport de ţară privind China (denumit în continuare "raportul") (⁷), care conţine elemente de probă privind existenţa unei intervenţii substanţiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce priveşte numeroşi factori esenţiali pentru producţie (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime şi forţa de muncă), precum şi în anumite sectoare (cum ar fi sectorul chimic). Părţile interesate au fost invitate să prezinte obiecţii, observaţii sau completări la elementele de probă din dosarul investigaţiei la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul investigaţiei la deschiderea procedurii.

(57)Industria Uniunii a susţinut că preţurile sau costurile produsului care face obiectul investigaţiei, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, şi că, prin urmare, nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile interne pentru a stabili valoarea normală.

(58)În sprijinul acestei poziţii, industria Uniunii a făcut trimitere la elementele de probă incluse în raport (⁸), la constatările din cadrul mai multor investigaţii recente ale Comisiei, şi anume la cele privind gluconatul de sodiu (⁹), anumiţi alcooli polivinilici (¹⁰), acidul sulfanilic (¹¹), acidul citric (¹²) şi glutamatul monosodic (¹³), precum şi la concluziile autorităţii comerciale a SUA privind acidul citric şi gluconatul de sodiu. De asemenea, aceasta a făcut trimitere la determinările SUA privind preţurile şi costurile din China, subliniind factori precum doctrina economiei de piaţă socialiste, rolul de lider al Partidului Comunist din China (denumit în continuare "PCC" sau "Partidul") şi politica economică intervenţionistă a statului chinez.

(¹²)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/607 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului. ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/607/oj.

(60)În primul rând, sectorul chimic, inclusiv subsectorul lizinei, este deservit în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor de stat sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor de stat:

(61)În al doilea rând, prezenţa statului în societăţile producătoare de lizină permite, de asemenea, autorităţilor să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi/sau costurile:

- astfel cum s-a stabilit în investigaţia privind glutamatul monosodic, în cazul grupului Meihua, care este unul dintre producătorii de lizină, patru dintre membrii consiliului de administraţie au fost incluşi pe lista membrilor PCC în 2022, printre care directorul adjunct şi directorul financiar. De asemenea, Comisia a găsit în cadrul investigaţiei respective elemente de probă privind desfăşurarea de către Meihua a unor activităţi de consolidare a ideologiei partidului şi privind influenţa PCC asupra operaţiunilor societăţii. În plus, autorităţile locale au sprijinit construcţia fabricii de lizină din Meihua, care şi-a început producţia în 2021 în Jilin. Potrivit plângerii, aceasta are o capacitate de producţie de 500 de tone de sulfat de lizină pe zi;

- în cazul Ningxia Eppen Biotech Co., Ltd., Comisia a constatat, în cadrul investigaţiei privind glutamatul monosodic, că preşedintele societăţii a fost reprezentant al celui de al 12-lea Congres Popular al Regiunii Autonome Ningxia Hui, cel puţin până în iulie 2020. De asemenea, Ningxia Federation of Industry and Commerce (Federaţia Industriei şi Comerţului din Ningxia) a subliniat implicarea PCC în operaţiunile societăţii, afirmând că secretarul Comitetului de partid şi liderii relevanţi ai organizaţiilor de partid trebuie să participe la principalele reuniuni şi să comunice deciziile membrilor de partid şi părţilor interesate. În plus, grupul Guangxin, care deţine 99,22 % din Ningxia Eppen Biotech Co., Ltd., este deţinut integral de guvernul provinciei Guangdong, axat pe dezvoltarea de noi materiale (¹⁵);

(62)În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă:

- sistemul de alocare a resurselor din China acordă prioritate sectoarelor considerate strategice sau semnificative din punct de vedere politic (¹⁹) de către guvern, în loc să se bazeze pe forţele pieţei. Industria chimică, inclusiv producţia de lizină, este recunoscută ca fiind importantă, după cum reiese din numeroase planuri şi directive guvernamentale la diferite niveluri administrative. Producţia de lizină este influenţată în mod specific de politicile legate de prelucrarea profundă a porumbului, astfel cum se subliniază în cel de al 13-lea plan cincinal privind prelucrarea cerealelor şi a uleiului. Planul a avut ca rezultat, printre altele, o capacitate excedentară şi o creştere a exporturilor;

- în plus, în ceea ce priveşte factorii de producţie, Comisia a constatat, în cadrul investigaţiei privind glutamatul monosodic (²⁰), că sectorul porumbului din China este puternic reglementat, guvernul menţinând stocuri semnificative care permit manipularea preţurilor pieţei prin achiziţii şi vânzări strategice. În pofida eforturilor de abordare a rezervelor excesive începând din 2016, aceste stocuri continuă să denatureze preţurile. Guvernul supraveghează toate aspectele lanţului valoric al porumbului, inclusiv subvenţiile pentru producţie şi operaţiunile de prelucrare, astfel cum se indică în directivele Comisiei naţionale pentru dezvoltare şi reformă menite să asigure securitatea alimentară şi să echilibreze cererea şi oferta. În plus, investiţiile în proiecte de prelucrare profundă a porumbului fac obiectul unei gestionări stricte în materie de reglementare în temeiul Ordinului nr. 673 al Consiliului de Stat (²¹);

- politicile de stat din China influenţează în mod semnificativ sectorul porumbului atât la nivel naţional, cât şi la nivel provincial, astfel cum se ilustrează în Avizul orientativ al provinciei Heilongjiang din 2017 privind linia de dezvoltare a industriei prelucrării profunde a porumbului (²²). Prezentul document încurajează instituirea unor operaţiuni la scară largă şi prevede finanţarea de către stat a întreprinderilor eligibile, ceea ce, la rândul său, indică o ingerinţă continuă din partea guvernului, aliniată la obiectivele celui de al 14-lea plan cincinal naţional;

- Comisia a identificat, de asemenea, o intervenţie semnificativă a statului în sectorul amoniacului, o materie primă esenţială pentru producţia de glutamat monosodic, astfel cum se subliniază în cel de al 13-lea plan cincinal al Chinei pentru industria petrochimică şi chimică, care stabileşte obiective anuale de producţie a amoniacului de peste 1 milion de tone. Politicile locale, cum ar fi cele din Hebei (²³), sprijină în continuare această iniţiativă, în special prin dezvoltarea unor instalaţii mari de producţie a amoniacului şi prin preţuri preferenţiale la energia electrică în regiuni precum Chongqing şi Zhejiang (²⁴). O astfel de implicare a guvernului de-a lungul întregului lanţ valoric al lizinei are potenţialul de a denatura preţurile pieţei;

- în cadrul investigaţiei privind gluconatul de sodiu, s-a constatat că industria face obiectul mai multor planuri, directive şi alte documente de politici axate pe substanţe chimice, inclusiv aditivii alimentari, care au fost publicate la nivel naţional, regional şi municipal, cum ar fi de exemplu cel de al 14-lea plan cincinal. Obiectivele tehnologice ale acestuia din urmă au fost definite în detaliu în cel de al 14-lea plan cincinal cu privire la dezvoltarea industriei materiilor prime.

(63)În al patrulea rând, la fel ca în alte sectoare din economia chineză, sectorul chimic face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul, societăţile comerciale şi proprietatea:

(64)În al cincilea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate şi în sectorul chimic:

(65)În al şaselea rând, producătorii de lizină au acces la finanţare acordată de instituţiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acţionează în mod independent faţă de stat:

(66)Industria Uniunii a susţinut în continuare că distorsiunile menţionate mai sus sunt sistemice. Intervenţiile statului se regăsesc în întreaga ţară şi în toate sectoarele economiei, printre altele, în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forţa de muncă, energia şi materiile prime. Investigaţia privind gluconatul de sodiu a arătat că, atunci când producătorii cumpără sau contractează factori de producţie, preţurile plătite şi înregistrate drept costuri sunt expuse distorsiunilor sistemice descrise mai sus. De exemplu, furnizorii de factori de producţie angajează o forţă de muncă supusă distorsiunilor, împrumută fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital şi fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative şi în toate sectoarele.

(68)Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească preţurile şi costurile de pe piaţa internă din China, având în vedere existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, precum şi în versiunea sa actualizată (denumită în continuare "raportul actualizat") (²⁶), care se bazează pe surse disponibile public.

3.2.2.Distorsiuni semnificative care afectează preţurile şi costurile interne din China

(71)Economia de stat este considerată "forţa conducătoare în economia naţională", iar statul are obligaţia de a asigura "consolidarea şi creşterea" acesteia (²⁸). În consecinţă, configuraţia generală a economiei chineze nu numai că permite intervenţii substanţiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noţiunea de supremaţie a proprietăţii statului asupra proprietăţii private este transpusă în întregul sistem juridic şi este evidenţiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(75)După prima teză deja existentă a dispoziţiei: "[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze" - a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: "[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China" (³⁰). Aceasta ilustrează controlul necontestat şi în continuă creştere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(77)Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenţionistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiţiile economice predominante pe o piaţă liberă (³¹). Instrumentele economice intervenţioniste utilizate de autorităţile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum şi nivelul mediului de reglementare.

(81)Operatorii economici, atât privaţi, cât şi de stat, trebuie să îşi adapteze în mod eficace activităţile comerciale în funcţie de realităţile impuse de sistemul de planificare. Această obligaţie se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci şi prin faptul că autorităţile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri şi îşi utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte priorităţile stabilite în planuri (³²).

(82)În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat şi de băncile de susţinere a politicilor statului. Atunci când îşi stabilesc şi îşi pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale statului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (³³).

(83)Acelaşi fenomen este prezent şi în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi pieţele titlurilor de capital, pieţele de obligaţiuni, pieţele de participaţiuni private etc. De asemenea, aceste părţi ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituţional şi operaţional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcţionării eficiente a pieţelor financiare, ci spre asigurarea controlului şi facilitarea intervenţiei statului şi a PCC (³⁴).

(84)În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervenţiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achiziţiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficienţa economică, subminând astfel principiile bazate pe piaţă în domeniul respectiv. Legislaţia aplicabilă prevede în mod specific că achiziţiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuşi nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (³⁵).

(85)În mod similar, în domeniul investiţiilor, GC menţine un control şi o influenţă semnificative asupra destinaţiei şi amplorii investiţiilor de stat şi private. Autorităţile utilizează examinarea investiţiilor, precum şi diverse stimulente, restricţii şi interdicţii legate de investiţii, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menţinerea controlului statului asupra sectoarelor esenţiale sau consolidarea industriei interne (³⁶).

3.2.3.Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază: deservirea pieţei în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor din ţara exportatoare sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor respective

(88)Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăţi private, cum ar fi: Grupul Meihua (³⁸); Grupul Industrial Yufeng (³⁹); Grupul Fufeng (⁴⁰); Grupul Heilongjiang Wanli Lida (⁴¹).

(89)Cu toate acestea, intervenţiile PCC în procesul decizional operaţional au devenit o regulă nu numai în întreprinderile deţinute de stat ("IDS"), ci şi în întreprinderile private (⁴²), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei naţionale. Într-adevăr, influenţa statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăţilor are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul şi supravegherea în privinţa politicilor din partea autorităţilor de stat, având în vedere cât de departe structurile de stat şi de partid au evoluat împreună în China.

(90)În plus, sectorul lizinei face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi politicile-cheie din 2022 anunţate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Afacerilor Rurale: "[d]ezvoltarea integrată a industriei agricole. Coordonarea amenajării şi construirii unor parcuri industriale agricole moderne la nivel naţional, a unor clustere industriale avantajoase şi caracteristice şi a comunelor industriale agricole puternice. Axarea pe asigurarea securităţii alimentare naţionale şi a aprovizionării eficiente cu produse agricole importante, cu accent pe orez, grâu, porumb, [...] construirea unui sistem industrial rural modern, bazat pe oraşe industriale puternice, cu parcuri industriale drept motor şi clustere industriale drept coloană vertebrală şi o configuraţie provincială, judeţeană şi municipală, precum şi promovarea coordonată a punctelor, liniilor şi zonelor, pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa dezvoltării industriale în ansamblu" (⁴³). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind promovarea modernizării agriculturii în zonele rurale stabileşte următoarele obiective: "[c]onstruirea centurii naţionale de securitate alimentară. Pe baza producţiei şi a ofertei de orez, grâu, porumb, boabe de soia etc., coordonează structura consolidării capacităţilor în materie de producţie, prelucrare, depozitare şi circulaţie şi construieşte centuri industriale de securitate alimentară [...]" (⁴⁴). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea bioeconomiei impune, de asemenea, să "fie dezvoltate preparate enzimatice, preparate microbiene, furaje fermentate, aminoacizi furajeri şi alte furaje biologice [...]" (⁴⁵).

(92)De exemplu, Asociaţia industriei biotehnologiilor fermentative din China ("CBFIA") declară, la articolul 3 din statutul său, că organizaţia "acceptă orientarea profesională, supravegherea şi gestionarea de către entităţile responsabile cu înregistrarea şi gestionarea, de către entităţile responsabile cu consolidarea partidului, precum şi de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei" (⁴⁷). Filiala de partid a CBFIA (⁴⁸) solicită asociaţiei "să examineze şi să desfăşoare activităţi specifice pentru a promova guvernanţa cuprinzătoare şi strictă a partidului şi pentru a contribui la consolidarea partidului [...] şi să recunoască pe deplin faptul că promovarea aprofundată a guvernanţei cuprinzătoare şi stricte de către partid în ceea ce priveşte asociaţiile industriale naţionale şi camerele de comerţ este o cerinţă politică care ghidează eforturile asociaţiilor industriale şi ale camerelor de comerţ de a adera la conducerea partidului şi de a o consolida" (⁴⁹).

(94)În ceea ce priveşte asociaţia CSIA, aceasta urmăreşte obiectivul de a "face publice şi de a pune în aplicare politicile industriale naţionale, de a deservi industria pe deplin şi de a promova producţia industrială" (⁵¹). În plus, articolul 3 din statutul asociaţiei prevede că CSIA "instituie o organizaţie a Partidului Comunist din China, desfăşoară activităţi de partid şi oferă condiţiile necesare pentru activităţile organizaţiei de partid" şi "acceptă orientările comerciale, supravegherea şi gestionarea de către entităţile responsabile cu înregistrarea şi gestionarea, de către entităţile responsabile cu consolidarea partidului, precum şi de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei" (⁵²).

(95)Grupul Meihua se numără printre vicepreşedinţii Consiliului executiv al CSIA (⁵³).

(⁵³)Pentru Dongxiao Biotechnology Co., Ltd., a se vedea: https://siacn.org.cn/hys/C04ke8i8V6FKwm58AiHI8kZLWAqQfQJGMbT7hpaoMfyhfo=.html (pagină consultată la 21 octombrie 2024). Pentru Baolingbao Biotechnology Co., Ltd. a se vedea: https://siacn.org.cn/hys/iRjtptfyhfnlZnu6t27hPXu7asXt46rxUsrzpUWSRfyhfRrLA=.html (pagină consultată la 21 octombrie 2024). Pentru Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd. a se vedea: https://siacn.org.cn/hys/SWj57c6UUhw8Rgkzb+016qfKa9gWhP3BQaNR0qBW3Tw=.html (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

3.2.4.Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază: prezenţa statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenţia acestuia în procesul de stabilire a preţurilor sau a costurilor

(99)În trecut, se pare că această cerinţă nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu stricteţe. Cu toate acestea, cel puţin din 2016, PCC şi-a consolidat pretenţiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăţilor ca o chestiune de principiu politic (⁵⁵), inclusiv exercitând presiuni asupra societăţilor private pentru a pune pe primul loc "patriotismul" şi pentru a respecta disciplina de partid (⁵⁶).

(100)Încă din 2018 s-a raportat că există celule de partid în 73 % din cele aproximativ 2,57 milioane de societăţi private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizaţiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăţilor respective (⁵⁷). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză şi furnizorilor de factori de producţie aferenţi.

(101)În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activităţii Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumit în continuare "orientările") (⁵⁸), care a extins şi mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(102)Secţiunea II.4 din orientări prevede: "[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat şi să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu", iar secţiunea III.6 prevede: "[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce priveşte consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private şi să permitem celulelor de partid să îşi îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortăreţe, precum şi să le permitem membrilor de partid să îşi aducă contribuţia în calitate de avangardişti şi pionieri". Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăţilor comerciale şi al altor entităţi din sectorul privat şi încearcă să sporească acest rol (⁵⁹).

(105)Prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare, precum şi în furnizarea materiilor prime şi a factorilor de producţie, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieţei (⁶²). Astfel, prezenţa statului în societăţile comerciale, în sectorul lizinei şi în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar şi cel al factorilor de producţie), permite GC să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile.

3.2.5.Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuţă din regulamentul de bază: existenţa unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă

(106)Direcţia economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabileşte priorităţile şi obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autorităţile centrale, provinciale şi locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autorităţile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administraţiei.

(109)Politicile-cheie ale Ministerului Finanţelor şi ale Ministerului Agriculturii şi Afacerilor Rurale menţionate mai sus pentru 2022 (a se vedea considerentul 90) conţin, de asemenea, următoarele dispoziţii care influenţează funcţionarea sectorului: "[s]tatul va continua să pună în aplicare politici precum subvenţiile pentru producătorii de porumb şi de soia, subvenţii pentru orez şi stimulente pentru judeţele mari producătoare de cereale, astfel încât să se consolideze eficacitatea reformei structurale din perspectiva ofertei în agricultură şi să se asigure securitatea alimentară naţională" sau "[r]ecompense pentru principalele judeţe producătoare de seminţe. Extinderea domeniului de aplicare al sprijinului pentru principalele judeţe producătoare de seminţe de orez, grâu, porumb [...], şi promovarea transformării şi modernizării industriei seminţelor" (⁶⁴).

(110)Cel de al 14-lea plan cincinal privind modernizarea agriculturii şi a zonelor rurale (⁶⁵) are ca obiective "[î]mbunătăţirea politicilor de sprijinire a producţiei de cereale. Stabilizarea subvenţiilor producătorilor de cereale, îmbunătăţirea politicii privind preţul minim de achiziţie pentru orez şi grâu, precum şi a politicii de subvenţionare pentru producătorii de porumb şi soia. Îmbunătăţirea mecanismului de compensare pentru interesele marilor zone producătoare de cereale şi îmbunătăţirea sistemului de politici de sprijin pentru principalele judeţe producătoare de cereale" (⁶⁶). În conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea sectorului cultivării plantelor la nivel naţional (⁶⁷), "[î]n cursul perioadei acoperite de cel de al 14-lea plan cincinal, vom explora potenţiala extindere, vom creşte capacitatea de producţie, vom optimiza structura, vom promova o dezvoltare diversificată şi vom îmbunătăţi capacităţile de garantare a aprovizionării" (⁶⁸).

(111)Cel de al 14-lea plan cincinal al CSIA (⁶⁹) arată, de asemenea, politicile guvernamentale existente în acest sector, explicând că "[î]ncepând din 2016, statul a ajustat politica de depozitare temporară a porumbului din cele trei provincii de nord-est şi din regiunea autonomă Mongolia Interioară la un nou mecanism de «achiziţie orientată spre piaţă» plus «subvenţie», care a cauzat o scădere bruscă a preţurilor porumbului şi a redus considerabil costul de producţie al amidonului de porumb; pentru a gestiona stocurile excesive de porumb, Heilongjiang, Jilin, Liaoning, Mongolia Interioară şi alte regiuni au acordat grade diferite de subvenţii întreprinderilor de prelucrare profundă a porumbului, continuând astfel să crească capacitatea de producţie a prelucrării profunde a porumbului şi a producţiei de amidon de porumb" (⁷⁰).

(112)Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea bioeconomiei abordează în mod direct sectorul produsului în cauză, vizând să "[c]onsolideze poziţia principală a inovării în întreprinderi. Să faciliteze rolul de lider şi de sprijin al principalelor întreprinderi din domeniul biologic, să îndrume întreprinderile mari către deschiderea resurselor, cum ar fi inovarea tehnologică, lanţul de aprovizionare şi serviciile financiare în amonte şi în aval de lanţul industrial şi să promoveze integrarea şi inovarea în întreprinderile mici şi mijlocii. Axându-se pe domenii-cheie cu o influenţă largă şi de mare amploare, cum ar fi biomedicina, bioagricultura şi bioproducţia, întreprinderile bioinovatoare sunt încurajate să îşi aprofundeze cultivarea în domenii subdivizate, să îşi fructifice avantajele în materie de dezvoltare şi să le cultive în campioni individuali cu competitivitate globală" (⁷¹). Mai precis, planul impune, de asemenea, entităţilor în cauză să "dezvolte preparate enzimatice, preparate microbiene, furaje fermentate, aminoacizi furajeri şi alte furaje biologice [...]".

(113)În mod similar, la nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal al Hebei privind industriile strategice şi emergente (⁷²), autorităţile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: "Dezvoltarea puternică a industriilor biofermentaţiei, a bioproduselor şi a produselor biologice caracteristice şi promovarea aplicării integrate a biotehnologiei în domeniul medicinei, al industriei chimice, al materialelor, al prelucrării profunde a alimentelor şi al energiei noi. Consolidarea şi îmbunătăţirea avantajelor aminoacizilor, zaharurilor amidonului, preparatelor enzimatice, vitaminelor şi a altor produse şi dezvoltarea de noi materiale biologice, cum ar fi biofibrele, bioprodusele chimice" (⁷³).

(115)În mod similar, Jilin a emis politici preferenţiale specifice care favorizează industria produsului în cauză. Potrivit unui raport publicat pe site-ul său internet, "Biroul pentru Impozitare Provincială din Jilin [...] formulează şi ajustează lista beneficiilor în materie de politici, precum şi lista subiectelor care necesită un răspuns rapid. Întreprinderile au nevoi, iar impozitarea răspunde la aceste nevoi. Pe calea modernizării industriei, sunt disponibile suficiente instrumente de politică" (⁷⁵). Acest lucru este confirmat de un reprezentant al Grupului Meihua: "[î]n 2017, societatea s-a stabilit în Jilin Baicheng Industrial Park ca fiind prima societate din Baicheng, cu o investiţie totală de 10 miliarde CNY. După ani de dezvoltare şi creştere treptată, cu sprijinul puternic al politicilor fiscale preferenţiale, [...] competitivitatea pe piaţă a produselor a fost îmbunătăţită în mod eficace. Numai în prima jumătate a anului 2023, societatea noastră a beneficiat de o reducere a taxei la export în valoare de 139 de milioane CNY, ceea ce ne-a eliberat de îngrijorări în procesul de producţie a produselor, iar noi putem face faţă mai bine riscurilor şi provocărilor de pe piaţa internaţională şi putem extinde şi mai mult amploarea exporturilor" (⁷⁶). Preşedintele Grupului Meihua a declarat, de asemenea, că "Jilin Meihua a primit un sprijin şi un ajutor considerabile din partea liderilor de la toate nivelurile provinciei şi municipalităţii, ceea ce a ajutat Meihua să se dezvolte rapid" (⁷⁷), indicând astfel că politicile preferenţiale nu se limitau la politicile fiscale.

(116)Măsuri de sprijin similare sunt, de asemenea, disponibile în Heilongjiang, astfel cum se indică în planul de dezvoltare a sistemului industrial al municipalităţii Suihua pentru perioada 2023-2026 (⁷⁸), în care Heilongjiang Chengfu Food Group, un producător de lizină, care reprezintă 7,39 % din capacitatea de producţie internă de lizină (⁷⁹), este enumerat ca întreprindere esenţială.

3.2.6.Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază: lipsa aplicării, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul, societăţile comerciale sau proprietatea

(119)Potrivit informaţiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanţele şi datoriile şi de a proteja drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deşi legislaţia chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislaţiile corespunzătoare din alte ţări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislaţiei în domeniu.

(120)Este de notorietate faptul că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei ţării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvenţă suferă de o serie de deficienţe, care acţionează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvenţă rămâne puternic şi activ, având adesea o influenţă directă asupra rezultatului procedurilor (⁸⁰).

(121)În plus, deficienţele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra terenurilor şi drepturile de folosinţă asupra terenurilor în China (⁸¹). Toate terenurile sunt deţinute de stat (terenuri rurale deţinute în mod colectiv şi terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziţii legale care vizează atribuirea drepturilor de folosinţă asupra terenurilor într-un mod transparent şi la preţul pieţei, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitaţie. Totuşi, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziţii să nu fie respectate, anumiţi cumpărători obţinând terenul gratuit sau sub preţul pieţei (⁸²). În plus, atunci când alocă terenuri, autorităţile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (⁸³).

(122)La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislaţia chineză privind falimentul, societăţile comerciale şi proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că şi aceste societăţi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul şi proprietatea. Pe baza elementelor de probă disponibile, rezultă că aceste consideraţii par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul chimic şi, în consecinţă, în sectorul lizinei. Prezenta investigaţie nu a dezvăluit niciun element care să pună la îndoială aceste constatări.

3.2.7.Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(125)Conform legislaţiei naţionale, este activă o singură organizaţie sindicală. Această organizaţie nu este totuşi independentă de autorităţile statului, iar implicarea sa în negocierile colective şi în protecţia drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (⁸⁵). În plus, mobilitatea forţei de muncă din China este restricţionată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestaţii de securitate socială şi de alt tip la rezidenţii locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(127)Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul lizinei nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate la producerea acestuia), cât şi indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producţie ai societăţilor care sunt supuse aceluiaşi sistem de muncă în China).

3.2.8.Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază: accesul la finanţare acordat de instituţiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acţionează independent de stat

(129)În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziţia puternică a băncilor deţinute de stat (⁸⁷), care, atunci când acordă acces la finanţare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situaţia proprietăţii, ci şi prin relaţii personale (directorii executivi ai instituţiilor financiare mari deţinute de stat sunt, în ultimă instanţă, numiţi de PCC) (⁸⁸) şi aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(130)În acest sens, băncile respectă o obligaţie legală explicită de a-şi desfăşura activitatea în conformitate cu necesităţile dezvoltării economice şi sociale naţionale şi sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (⁸⁹). Deşi se recunoaşte faptul că diverse dispoziţii legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obişnuit şi normele prudenţiale - cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului -, un volum copleşitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigaţiilor de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziţii joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(131)De exemplu, GC a clarificat faptul că până şi deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC şi să rămână în conformitate cu politicile naţionale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanţa bancară este în prezent consolidarea autorităţii partidului în sectorul bancar şi al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaţionale şi de gestionare (⁹⁰). De asemenea, criteriile de evaluare a performanţei băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entităţile "deservesc obiectivele naţionale de dezvoltare şi economia reală", în special felul în care acestea "deservesc industriile strategice şi emergente" (⁹¹).

(⁹⁰)A se vedea Planul de acţiune pe trei ani pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative în sectorul bancar şi al asigurărilor (2020-2022), publicat de Comisia de reglementare bancară şi de asigurări din China ("CBIRC") la 28 august 2020; disponibil la adresa: http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (pagină consultată la 21 octombrie 2024). Planul furnizează instrucţiuni de "a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul principal al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanţei întreprinderilor din sectorul financiar". În plus, secţiunea II din plan îşi propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanţa întreprinderilor: " vom face ca integrarea rolului de conducător al partidului în guvernanţa întreprinderilor să fie mai sistematică, mai standardizată şi bazată mai mult pe proceduri [...] Aspectele principale de ordin operaţional şi de gestionare trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul de administraţie sau de către personalul de conducere de nivel superior ".

(132)În plus, ratingurile obligaţiunilor şi ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influenţată de importanţa strategică a întreprinderii în cauză pentru GC şi de soliditatea oricărei garanţii implicite din partea guvernului (⁹²). Acest aspect este agravat şi de normele suplimentare existente, care direcţionează finanţările către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (⁹³). În consecinţă, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relaţii la nivel înalt şi întreprinderilor din sectoare industriale esenţiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea şi costul capitalului nu sunt egale pentru toţi actorii de pe piaţă.

(133)În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menţinute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creşterea investiţiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investiţiilor de capital cu un randament tot mai mic al investiţiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creştere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilităţii, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(134)În al treilea rând, deşi liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de preţuri nu sunt încă rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, ci sunt influenţate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referinţă sau sub această rată continua să reprezinte cel puţin o treime din totalul creditării la sfârşitul anului 2018 (⁹⁴). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat "orientarea ratei dobânzii pe piaţa de creditare în sens descendent" (⁹⁵). Ratele dobânzilor menţinute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor preţuri prea mici şi, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(135)Creşterea totală a creditelor în China indică o înrăutăţire a eficienţei alocării capitalului, fără a exista semne de înăsprire a condiţiilor de creditare care ar fi de aşteptat într-un mediu de piaţă nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel aşa-numitele companii "zombi", fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanţelor în acţiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

3.2.9.Natura sistemică a distorsiunilor menţionate

(139)Comisia reaminteşte că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiţi factori de producţie. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează aceşti factori de producţie, preţurile pe care le plătesc (şi care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, aceloraşi distorsiuni sistemice menţionate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producţie angajează forţă de muncă ce face obiectul distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative şi în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descris, în detaliu în considerentele 87-137 de mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de lizină fiind supuşi acestor norme la fel ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(140)În consecinţă, pe lângă faptul că preţurile de vânzare ale produsului în cauză pe piaţa internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producţie (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanţării, forţei de muncă etc.), deoarece formarea preţurilor acestora este afectată de intervenţii substanţiale ale statului, astfel cum se descrie în părţile I şi II ale raportului actualizat.

(143)În urma deschiderii investigaţiei, CCCMC, Eppen şi Barentz au prezentat observaţii cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. CCCMC a susţinut că (i) articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu dreptul OMC şi că (ii) afirmaţia privind distorsiunile semnificative care afectează sectorul lizinei din China nu se bazează pe elemente de probă pozitive. De asemenea, Eppen a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu normele OMC, remarcând, în plus, că utilizarea metodologiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu poate fi o concluzie predeterminată. În ceea ce priveşte Barentz, aceasta a considerat că, în cazul de faţă, este oportun să se utilizeze preţurile interne din China pentru a stabili existenţa dumpingului deoarece nu au fost demonstrate distorsiuni semnificative.

(144)În sprijinul primului său argument, CCCMC a susţinut că metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru stabilirea valorii normale este incompatibilă cu acordurile şi jurisprudenţa OMC. CCCMC a susţinut că, începând cu 12 decembrie 2016, UE trebuia să adere la metodologiile standard din Acordul privind PAD pentru a stabili valoarea normală a producătorilor-exportatori chinezi, care prevăd utilizarea preţurilor şi a costurilor reale ale producătorilor-exportatori chinezi. În ceea ce priveşte articolul 2.1 sau 2.2 din Acordul privind PAD, precum şi raportul grupului special în cauza DS538 Pakistan - Pelicule din polipropilenă orientată biaxial (EAU) şi raportul Organului de apel în cauza DS437 UE - Biomotorină (Argentina), CCCMC a adoptat poziţia potrivit căreia, deşi, în circumstanţe excepţionale, valoarea normală poate fi construită, datele referitoare la costul de producţie şi la costurile VAG, precum şi la profituri trebuie obţinute întotdeauna din sursele din ţara exportatoare. Potrivit CCCMC, nicio dispoziţie din Acordul privind PAD nu permite unei autorităţi de investigaţie să nu ţină seama de costurile şi de preţurile producătorului-exportator (sau de cele existente în ţara exportatoare) şi să le înlocuiască cu preţuri sau valori de referinţă presupus nedistorsionate într-o altă ţară pe motiv că ar exista distorsiuni semnificative în ţara exportatoare, în timp ce noţiunea de distorsiuni semnificative nici măcar nu există în Acordul privind PAD.

(145)În cadrul celui de al doilea argument al său, CCCMC nu a fost de acord cu consideraţia Comisiei din avizul de deschidere potrivit căreia plângerea conţinea suficiente elemente de probă care demonstrau că utilizarea preţurilor şi a costurilor interne în China este inadecvată din cauza distorsiunilor semnificative care afectează astfel de preţuri şi costuri şi că, prin urmare, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este justificată. În sprijinul acestui punct de vedere, CCCMC a enumerat o serie de elemente şi a susţinut că: (i) industria Uniunii s-a bazat în mare măsură pe raportul din 2017, care, în opinia CCCMC, este depăşit; (ii) industria din Uniune s-a bazat pe investigaţii anterioare ale Comisiei care nu aveau legătură din punct de vedere temporal, au vizat produse şi sectoare foarte diferite şi s-au bazat mai degrabă pe datele disponibile decât pe elemente de probă pozitive; CCCMC a făcut trimitere, în acest context, la raportul Organului de apel în cauza DS379 US - AD şi CVD (China); (iii) industria Uniunii a furnizat elemente de probă privind intervenţia substanţială a statului, care se bazează în principal pe proprietatea statului, ceea ce, în opinia CCCMC, este un criteriu care nu constituie suficiente elemente de probă privind "controlul semnificativ", "însărcinarea" sau "îndrumarea" din partea autorităţilor publice; (iv) industria Uniunii s-a bazat pe documente de politică extrem de generale, fără caracter obligatoriu, cum ar fi cel de al 14-lea plan cincinal; (v) industria Uniunii s-a bazat pe alte documente prea vaste şi prea generale pentru a constitui elemente de probă; (vi) neaplicarea TVA-ului de 13 % la exporturi nu reprezintă nici o subvenţie, nici vreo intervenţie a statului pe piaţă. Este vorba doar despre evitarea dublei impuneri; (vii) alegerea locului de producţie de către producătorii de lizină este legată mai degrabă de aspecte practice decât de vreo influenţă a factorilor politici sau de o presiune din partea GC; (viii) chiar dacă s-ar presupune că există intervenţii ale statului, industria din Uniune nu a furnizat elemente de probă care să demonstreze că astfel de intervenţii sunt cauza unor distorsiuni semnificative.

(146)Argumentele CCCMC nu au putut fi acceptate. În ceea ce priveşte compatibilitatea cu acordurile OMC şi cu jurisprudenţa, Comisia a considerat că dispoziţia de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este pe deplin coerentă cu obligaţiile Uniunii Europene în cadrul OMC şi cu jurisprudenţa citată de CCCMC. Într-adevăr, existenţa unor distorsiuni semnificative face ca preţurile şi costurile din ţara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiţii, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producţie şi de vânzare pe baza unor preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o ţară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din ţara exportatoare. Astfel cum a fost clarificat în mod explicit de organul de apel în cauza DS473 (⁹⁶), legislaţia OMC permite utilizarea datelor dintr-o ţară terţă, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară şi justificată. Comisia a remarcat în acest sens că, odată ce se stabileşte că, din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în ţara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare, valoarea normală se construieşte pe baza unor preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate dintr-o ţară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Aceeaşi dispoziţie din regulamentul de bază permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne în cazul în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. În acest context, producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a furniza elemente de probă care să ateste că costurile lor individuale nu au fost distorsionate. Cu toate acestea, nu a fost prezentat niciun element de probă pozitiv cu privire la factorii de producţie nedistorsionaţi ai producătorilor-exportatori individuali. Prin urmare, indiferent dacă evidenţele contabile ale societăţilor chineze au fost sau nu păstrate în conformitate cu principiile contabile general acceptate din China sau dacă evidenţele reflectă sau nu în mod rezonabil costurile asociate cu producţia şi vânzarea produsului care face obiectul investigaţiei originar din China, acest fapt nu este de natură să afecteze concluzia privind aplicarea metodologiei în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(147)În ceea ce priveşte afirmaţiile privind caracterul suficient al elementelor de probă din plângere, Comisia a amintit că, astfel cum a confirmat Tribunalul în Hotărârea Viraj Profiles, cantitatea şi calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind caracterul suficient al elementelor de probă în scopul deschiderii unei investigaţii sunt diferite de cele care sunt necesare în vederea stabilirii preliminare sau finale a existenţei unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate (⁹⁷). Plângerea a îndeplinit standardele prevăzute la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d). Într-adevăr, astfel cum se indică în avizul de deschidere, Comisia a considerat în etapa de deschidere că existau suficiente elemente de probă în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din cauza distorsiunilor semnificative care afectează preţurile şi costurile, utilizarea preţurilor şi a costurilor de pe piaţa internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigaţii în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a procedat la demonstrarea acestor distorsiuni în secţiunile 3.2.2-3.2.9. Într-adevăr, procedând astfel, Comisia a completat elementele de probă şi argumentele prezentate de industria din Uniune prin propriile sale investigaţii şi, în cele din urmă, a demonstrat, pe baza întregului set de elemente de probă disponibile, prezenţa unor distorsiuni semnificative care justifică utilizarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru a stabili valoarea normală.

(148)Eppen a subliniat că nu există nicio trimitere la conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2 din Acordul privind PAD, deoarece acesta nu se încadrează în niciuna dintre categoriile pentru metodele alternative de calcul prevăzute în dispoziţia respectivă. În plus, Eppen a susţinut că utilizarea datelor dintr-o ţară reprezentativă adecvată sau a preţurilor internaţionale pentru a construi valoarea normală nu este, în opinia sa, în concordanţă cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care permite doar utilizarea costului de producţie din ţara de origine plus o sumă rezonabilă pentru costurile administrative, de vânzare şi generale şi pentru profituri atunci când se construiesc valorile normale. Eppen a citat, de asemenea, în acest sens, cerinţa de la articolul 2.2.1.1. din Acordul privind PAD, conform căruia costurile trebuie să fie în mod normal calculate pe baza evidenţelor exportatorului sau producătorului care face obiectul investigaţiei, cu condiţia ca aceste evidenţe să fie ţinute în concordanţă cu principiile contabile general acceptate în ţara exportatoare şi să reflecte în mod rezonabil costurile asociate producerii şi vânzării produsului respectiv. În plus, Eppen a adoptat poziţia potrivit căreia jurisprudenţa OMC, şi anume DS437 UE - Biomotorină (Argentina) şi DS494 Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia), sprijină argumentul său privind incompatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(149)Comisia nu a putut accepta argumentul Eppen din motivele expuse mai sus în considerentul 146. În plus, în ceea ce priveşte DS494, raportul grupului special a considerat în mod specific că dispoziţiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Totodată, Comisia a subliniat că atât UE, cât şi Federaţia Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive şi, în consecinţă, în conformitate cu jurisprudenţa consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate de Organul de soluţionare a litigiilor printr-o decizie a membrilor OMC.

(150)Barentz a subliniat că afirmaţiile industriei din Uniune privind distorsiunile de pe piaţa lizinei din China sunt formulate în general, pe baza rapoartelor sau a deciziilor anterioare ale UE privind distorsiunile din alte sectoare. Cu toate acestea, pentru a aplica articolul 2 alineatele (6a) şi (6b) din regulamentul de bază, este necesar să se demonstreze că preţurile interne din China nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, ci că acestea sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în cazul specific al lizinei. Nu este suficient să fie invocată o intervenţie generală a guvernului chinez în economie. Dimpotrivă, este necesar să se demonstreze existenţa unor ajutoare chineze specifice pentru piaţa lizinei şi a legăturii dintre acţiunile guvernului şi preţurile lizinei. În consecinţă, Barentz a susţinut utilizarea preţurilor interne din China pentru a stabili dacă are loc sau nu dumpingul.

3.3.1.Observaţii generale

(152)Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(153)Astfel cum se explică în considerentele 44-46, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producţie la 28 iunie 2024 şi a doua notă privind factorii de producţie la 31 octombrie 2024. Aceste note descriu faptele şi elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante şi abordează, de asemenea, observaţiile transmise de părţi cu privire la aceste elemente şi la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producţie, Comisia a comunicat părţilor interesate intenţia sa de a lua în considerare utilizarea Columbiei drept ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă, dacă se va confirma existenţa unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.3.2.Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC

(155)S-au primit observaţii din partea Eppen şi din partea Barentz-Agri Nutrition NV, un importator/utilizator din Uniune, prin care se propune utilizarea Indoneziei ca ţară reprezentativă, deoarece aceasta produce şi exportă lizină către Uniune. Comisia observă că Indonezia a atins statutul de ţară cu venituri medii superioare abia în iulie 2023, ceea ce înseamnă că nu a avut acelaşi nivel de dezvoltare economică ca RPC pentru întreaga perioadă de investigaţie şi că, în consecinţă, nu este adecvată. Prin urmare, propunerea a fost respinsă.

3.3.3.Date uşor accesibile în ţara reprezentativă

(159)Cu toate acestea, în ceea ce priveşte datele financiare, Comisia nu a putut găsi date financiare uşor accesibile pentru producătorii de lizină din Brazilia în privinţa celor două societăţi care au fost identificate în prima notă drept producători de lizină, şi anume Evonik Brazil şi CJ do Brazil. Pentru cei doi producători de lizină identificaţi de industria din Uniune, şi anume Birla Carbon (⁹⁹) şi QGP Quimica (¹⁰⁰), Comisia a investigat în continuare şi a concluzionat că aceste societăţi nu produceau produsul care face obiectul investigaţiei şi că procesele lor de producţie nu erau similare cu procesul de producţie a lizinei.

(⁹⁹)"Birla Carbon este unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de aditivi de negru de fum de înaltă calitate la nivel mondial, precum şi o societate emblematică a grupului Aditya Birla, acest grup având o valoare de 60 de miliarde USD...Oferim un portofoliu complet de produse pentru toate clasele ASTM şi tipurile de negru de fum speciale pentru a îndeplini cerinţele finale specifice în ceea ce priveşte industria cauciucului, a materialelor plastice, a învelişurilor, a cernelurilor şi industriile de nişă la nivel mondial." https://www.birlacarbon.com/about/.

3.3.4.Fabricarea de produse din aceeaşi categorie generală şi/sau acelaşi sector

(162)Întrucât nu au fost disponibile date financiare pentru ţările care au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC şi în care există o producţie de lizină, Comisia a luat în considerare producţia unui produs din aceeaşi categorie generală şi/sau din acelaşi sector al produsului care face obiectul investigaţiei. În prima notă, Comisia a concluzionat că acidul citric este un produs substituent adecvat din aceeaşi categorie generală şi/sau din acelaşi sector cu lizina, în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o ţară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC pentru aceleaşi mijloace de producţie utilizate în producţia de lizină. Acidul citric este un produs din aceeaşi categorie generală şi subcategorie a produsului care face obiectul investigaţiei (substanţe chimice, în special acizi organici obţinuţi prin fermentare). La fel ca lizina, acidul citric este un produs chimic organic produs prin fermentarea carbohidraţilor din produsele agricole. Atât acidul citric, cât şi lizina sunt produse printr-un proces de fermentare cu etape reglementate, urmate de o fază de cristalizare (¹⁰¹) şi de uscarea cristalelor. Atât lizina, cât şi acidul citric pot fi comercializate fie sub formă de substanţă uscată, fie în soluţii apoase, ambele produse fiind utilizate în mod obişnuit în industria farmaceutică şi în industria alimentară.

(163)Comisia a considerat că acidul citric, fiind un acid organic slab esenţial, utilizat pe scară largă în industria farmaceutică şi în industria alimentară, este un produs adecvat din aceeaşi subcategorie, deoarece are aceleaşi materii prime de bază, consumabile relevante în comun şi procese de producţie foarte similare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acidul citric este un produs adecvat din aceeaşi subcategorie (acizi organici obţinuţi prin fermentare) ca produsul care face obiectul investigaţiei. Prin urmare, Comisia a indicat că ar utiliza producţia de acid citric, un produs similar cu lizina, pentru a stabili o ţară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, s-a considerat că datele financiare pentru producătorii de acid citric ar putea fi considerate reprezentative şi pentru producătorii-exportatori ai produsului în cauză.

(164)Barentz, un importator din Uniune, a obiectat cu privire la utilizarea datelor privind acidul citric, deoarece acesta este destinat consumului uman, în timp ce lizina este un aditiv pentru hrana animalelor, propunând utilizarea, în locul acestuia, a glutamatului monosodic. Comisia observă că aspectul definitoriu necesar este similaritatea procedurii de producţie şi că, în orice caz, produsele alimentare şi hrana pentru animale fac obiectul aceloraşi cadre de reglementare în ceea ce priveşte importurile în UE. Prin urmare, observaţia a fost respinsă.

(168)În ceea ce priveşte Brazilia, Comisia a concluzionat că importurile în Brazilia ale principalilor factori de producţie nu au fost afectate de importurile din RPC. Cu toate acestea, importurile în Brazilia de porumb, cel mai important factor de producţie, au avut un volum limitat, deoarece Brazilia este un exportator important de porumb. În plus, preţul importurilor a fost cu 15 % mai mic decât preţul exporturilor şi cu aproximativ 30 % mai mic decât preţul mediu al importurilor totale din întreaga lume. Prin urmare, preţurile de import vămuite achitate în Brazilia nu au putut fi considerate o valoare de referinţă adecvată pentru porumb şi, în absenţa unei valori de referinţă pentru cel mai semnificativ factor de producţie, Brazilia nu a putut fi considerată o ţară reprezentativă adecvată.

(169)În ceea ce priveşte Columbia, aceeaşi analiză a arătat de asemenea că aceasta ar putea fi utilizată ca ţară reprezentativă adecvată întrucât are acelaşi nivel economic ca RPC, iar importurile principalilor factori de producţie în această ţară nu au fost afectate material de importurile din RPC sau din oricare dintre ţările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰²). În plus, în prima notă, Comisia a informat că a identificat un producător de acid citric, Sucroal, ale cărui date financiare erau disponibile pentru perioada de investigaţie. Unul dintre producătorii-exportatori şi industria din Uniune au sprijinit utilizarea Columbiei şi nu s-a ridicat nicio obiecţie cu privire la utilizarea Sucroal.

(172)Ca răspuns la a doua notă, reclamantul şi Meihua au sprijinit utilizarea Columbiei şi a Sucroal. Eppen a observat că, între prima şi a doua notă, Comisia a revizuit datele financiare pe care le-a furnizat pentru Sucroal şi a solicitat o explicaţie a revizuirii. Societatea a solicitat, de asemenea, date mai detaliate pentru a se asigura că celelalte costuri de exploatare ale Sucroal nu includ elemente care sunt deduse din preţul de export atunci când se efectuează ajustări la nivelul de comercializare franco fabrică. În ceea ce priveşte actualizarea datelor Sucroal, Comisia a observat că datele financiare pot fi revizuite, de exemplu în urma unui audit, şi că analiza Comisiei se bazează pe datele cele mai actualizate şi mai exacte disponibile. Pentru a asigura acest lucru, Comisia a extras datele financiare ale Sucroal de la autorităţile columbiene. Datele respective sunt în acord cu datele furnizate în a doua notă şi, prin urmare, Comisia consideră că a furnizat datele cele mai actualizate şi mai exacte şi, în consecinţă, observaţia a fost abordată. Cererea privind defalcarea "altor cheltuieli de funcţionare" este abordată în considerentul 219 de mai jos.

3.4.Surse utilizate pentru stabilirea costurilor şi a valorilor de referinţă nedistorsionate

(176)Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (¹⁰³) ("GTA") pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime şi al carbonului. Comisia a afirmat, de asemenea, că va utiliza preţurile energiei electrice din Columbia (¹⁰⁴) deja accesibile pentru a determina preţurile energiei electrice, precum şi pentru gaze şi abur (utilizând datele deja disponibile pentru a calcula energia necesară pentru generarea de aburi pe baza datelor publicate de guvernul SUA (¹⁰⁵)), respectiv statisticile OIM (¹⁰⁶) pentru determinarea costurilor forţei de muncă.

(177)În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părţile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producţie ai producătorilor-exportatori incluşi în eşantion care au furnizat informaţii complete, precum şi din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producţie, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria "consumabile". În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime şi va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referinţă nedistorsionate stabilite în ţara reprezentativă adecvată.

3.4.1.Factorii de producţie

(178)Având în vedere toate informaţiile transmise de părţile interesate şi colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificaţi următorii factori de producţie şi sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Factor de producţie	Codul mărfurilor	Sursa datelor	Valoarea (CNY)	Unitatea de măsură
Materii prime
Porumb	1005 90/ 1005 90 11	GTA	2,180 (¹⁰⁷)	kg
Sulfat de amoniu	3102 2100	GTA	1,555	kg
Acid clorhidric	2806 1000	GTA	1,399	kg
Amoniac anhidru	2814 1000	GTA	4,422	kg
Melase din trestie	1703 1000	GTA	4,603	kg
Alte melase	1703 9000	GTA	1,653	kg
Clorhidrat de betaină	2923 90/ 2923 9010	GTA	19,639	kg
Hidroxid de sodiu	2815 12/ 2815 1200	GTA	2,350	kg
Forţa de muncă
Forţa de muncă	[nu se aplică]	OIM	20,1	Ore de muncă
Energie
Cărbune	2701 1100	GTA	1,638	kg
Energia electrică	2716 00	Tarifele pentru consumul de energie electrică ale furnizorului columbian Enel.co (¹⁰⁸)	1,18	kWh
Gazele naturale	2711 21	Preţurile internaţionale ale energiei la globalprices.com (¹⁰⁹)	4,28 CNY/m³(pe baza a 0,4058 CNY per kWh şi a 10,55 kWh produşi per m³de gaz)	Metri cubi
Abur la 13 bari	[nu se aplică]	Preţurile internaţionale ale energiei la globalprices.com (¹¹⁰)	364,33 CNY/tonă	Preţul de 897,8 kWh (cantitatea de gaz în kWh necesară pentru a produce 1 tonă de abur la 13 bari)
Apă	[nu se aplică]	Tarifele pentru apă ale furnizorului columbian Aqueducto (¹¹¹)	15,33	Metri cubi
Produs secundar
Germeni de porumb	1104 30	GTA	Pro rata (^*1)
Proteină de porumb praf	2309 90	GTA	Pro rata (^*1)
Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului şi reziduuri similare	2303 10	GTA	Pro rata (^*1)
Tărâţe de porumb/pleavă	2302 10	GTA	Pro rata (^*1)
Crupe din cereale, griş şi pelete de porumb	1103 13	GTA	Pro rata (^*1)
(¹⁰⁷) Preţ ajustat pentru a reflecta prima pentru porumbul fără OMG. (¹⁰⁸) https://www.enel.com.co/es/personas/tarifas-energia-enel-distribucion.html./. (¹⁰⁹) https://www.globalpetrolprices.com/natural_gas_prices/prices.com/natural_gas_prices/. (¹¹⁰) https://www.globalpetrolprices.com/natural_gas_prices/prices.com/natural_gas_prices/. (¹¹¹) https://www.acueducto.com.co. (^*1) Pro rata: A se vedea considerentul 188.

(181)Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricaţie pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producţie menţionate mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat costurile de producţie raportate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion, care nu au fost incluse în factorii de producţie individuali de mai sus, cum ar fi amortizarea, costurile pentru controlul calităţii şi costurile de întreţinere. Aceste costuri includ costul pentru microorganismele utilizate în procesul de fermentaţie.

3.4.2.Materii prime

(183)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în Columbia, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Preţul de import în ţara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia RPC şi a ţărilor terţe menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (¹¹²). Cantităţile rămase au fost considerate ca fiind reprezentative. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în ţara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2. de mai sus că nu este oportun să se utilizeze preţurile şi costurile interne din RPC din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export.

(184)Porumbul utilizat în producţia de lizină în RPC nu este OMG. Reclamantul a remarcat în răspunsul său la a doua notă că Columbia importă porumb în principal din SUA şi Brazilia, unde ratele de adoptare a OMG-urilor sunt ridicate. Porumbul fără OMG beneficiază de o primă în raport cu porumbul modificat genetic, datorită, printre altele, unor randamente mai mici, precum şi unor costuri de producţie şi de asigurare a conformităţii mai ridicate. Preţul porumbului importat în Columbia a fost astfel adaptat pentru a reflecta diferenţa de preţ. Datele utilizate au constat în prima acordată pentru porumbul fără OMG pe piaţa americană, provenite de pe site-ul Fastmarkets.org.

(185)În ceea ce priveşte cărbunele, acidul clorhidric şi alte melase, cantităţile importate în Columbia au fost limitate. Prin urmare, preţurile stabilite pe baza importurilor au fost considerate nereprezentative. În scopul de a stabili o valoare de referinţă pentru aceşti factori de producţie, Comisia a utilizat media ponderată a preţurilor unitare ale importurilor originare din toate ţările, cu excepţia RPC şi a ţărilor menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755, astfel cum au fost raportate în GTA cu partenerii lor la nivel mondial. În tabelul 1 nu se raportează nicio valoare de referinţă pentru acidul sulfuric care a fost enumerat în a doua notă deoarece producătorii-exportatori nu utilizau această materie primă în procesele lor.

(186)În cazul unora dintre factorii de producţie, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanţi au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigaţie. Întrucât valoarea utilizată pentru aceştia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. După cea de a doua notă, lista factorilor de producţie a fost redusă şi mai mult din cauza contribuţiei neglijabile a anumitor materiale la costul de producţie şi a absenţei preţurilor de import din Columbia în GTA. Prin urmare, valorile materialelor de ambalare, ale soluţiei apoase de amoniac şi ale aerului comprimat au fost, de asemenea, adăugate la valoarea consumabilelor.

3.4.3.Subproduse

(187)Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluşi în eşantion referitoare la subproduse şi a căutat preţurile disponibile pentru aceştia. Principalele categorii de subproduse raportate sunt cele care rezultă din tratarea porumbului pentru a produce glucoză, de exemplu germenii de porumb, făina de porumb, pleava de porumb. Reclamantul a comentat şi a furnizat elemente de probă conform cărora caracteristicile şi utilizările produselor incluse în aceste categorii de subproduse sunt foarte diverse, ceea ce se reflectă apoi în diversitatea preţurilor. Cu toate acestea, preţurile acestor produse sunt direct legate de preţul porumbului din care sunt fabricate.

3.4.4.Forţa de muncă

(189)OIM publică informaţii detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Columbia. Comisia a utilizat ultimele date disponibile public din statisticile OIM (¹¹³) pentru a determina salariile din sectorul industrial din Columbia. Valoarea medie lunară din perioada de investigaţie a fost ajustată în mod corespunzător pentru alte contribuţii prin adăugarea asigurărilor sociale plătite de angajator, inclusiv a pensiei şi a impozitului pe riscul profesional: 12 % drept contribuţie a angajatorului la fondul de pensii, 8,5 % pentru asigurările de sănătate şi 6,5 % pentru impozitele pe salarii (¹¹⁴) (¹¹⁵). Costul mediu orar al forţei de muncă per ENI se ridică la 20,1 CNY/oră de lucru.

(192)Acelaşi producător a susţinut, de asemenea, că media orelor de lucru săptămânale din Columbia în cursul perioadei de investigaţie a fost de 39,3 ore (¹¹⁶). Comisia a acceptat această afirmaţie şi contribuţia de solidaritate nu a fost inclusă în calcule, iar media orelor săptămânale utilizate a fost adaptată la 39,3 ore pe săptămână.

3.4.5.Energia electrică

(193)Comisia a utilizat ratele relevante ale preţurilor energiei electrice pentru utilizatorii industriali, astfel cum au fost publicate de principalul furnizor de energie electrică din Columbia, respectiv Enel (¹¹⁷), pe site-ul său web.

(194)Un producător-exportator a observat că energia electrică utilizată de fabricile chineze este la o tensiune mai mare decât cea corespunzătoare nivelului 2 (¹¹⁸) pentru industria din Columbia. În consecinţă, Comisia a adaptat valoarea de referinţă pentru a reflecta preţurile pentru nivelul 3. Nu au fost adăugate taxe suplimentare, deoarece preţul raportat acoperă toate cheltuielile. Preţul per kWh preluat din această sursă s-a ridicat la 1,18 CNY.

3.4.6.Gazele naturale

(195)Comisia a utilizat preţul gazelor pentru întreprinderile din Columbia, astfel cum a fost publicat de GlobalPetroPrices (¹¹⁹) pe site-ul său web. Comisia a utilizat preţul mediu al gazelor naturale pentru întreprinderile din Columbia în 2023 (şi anume 53 EUR/MWh sau 405,8 CNY/MWh). Aceste rate de preţ includ toate taxele, impozitele şi alte componente ale facturii de gaz. Se menţionează că 1 m³de gaz natural aproxim. egal 10,55 kWh. Prin urmare, costul nominal al unui metru cub de gaze naturale este de 4,28 CNY pe metru cub.

3.4.7.Aburi

(196)Costul aburului a fost determinat prin utilizarea costului gazelor naturale exprimat în KWh şi a cantităţii de gaz exprimate în KWh care este necesară pentru producerea unei tone de aburi. În răspunsul său la a doua notă, industria Uniunii a observat că, în calculul pentru abur inclus în a doua notă, Comisia nu a luat în considerare faptul că presiunea aburului utilizată pentru producţia de lizină este de 13 bari. Prin urmare, Comisia a luat în considerare ratele de conversie a energiei general recunoscute (¹²⁰) pentru a calcula că sunt necesari 897,8 kWh pentru a converti 1 tonă de apă în abur la 13 bari. Aceasta echivalează cu 85,1 m³de gaz natural necesar pentru a produce 1 tonă de aburi. Întrucât costul gazelor naturale este de 405,8 CNY/MWh, costul producerii a 1 tonă de abur la 13 bari este de 364,33 CNY.

3.4.8.Apă

(197)Costul apei a fost stabilit pe baza costului apei de la furnizorul de apă columbian (¹²¹), luând în considerare costurile variabile pe m³şi costurile fixe repartizate între cantităţile de apă consumate. Un exportator a solicitat să se utilizeze numai "tariffas por consume". Cu toate acestea, preţurile fixe, deşi reprezintă o contribuţie foarte mică, fac parte din costurile fixe pentru apă în Columbia, astfel încât observaţia a fost respinsă.

3.4.9.Cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG, profiturile şi deprecierea

(199)Comisia a utilizat cele mai recente date disponibile pentru 2023 privind societatea columbiană Sucroal S.A. ca bază pentru stabilirea costurilor VAG şi a ratelor de profit pentru a construi valoarea normală. Întrucât datele extrase din Orbis şi raportate în a doua notă au fost actualizate şi pentru a se asigura că calculele s-au bazat pe cele mai recente date disponibile, Comisia a obţinut cele mai recente date financiare de la autorităţile columbiene (¹²²) şi va utiliza aceste date pentru calcule.

(201)Meihua, un producător-exportator, a solicitat să fie utilizat profitul net mai degrabă decât profitul înainte de impozitare. Acesta a susţinut că profitul net ar reflecta mai exact situaţia financiară reală a societăţii din ţara reprezentativă. Întrucât profitul înainte de impozitare oferă o imagine a eficienţei operaţionale, în timp ce profitul net depinde de circumstanţele fiscale reale din Columbia şi, prin urmare, nu poate fi transferat condiţiilor fiscale din China, Comisia consideră că este rezonabil să se utilizeze profitul înainte de impozitare pentru calcularea valorii normale. Meihua a susţinut, de asemenea, că, întrucât Comisia include impactul impozitelor, de exemplu în calculul costului forţei de muncă, este corect să se includă impactul impozitelor în evaluarea performanţei financiare a societăţii în ţara reprezentativă. Comisia observă că profitul este utilizat pentru calcularea preţului franco fabrică şi pentru a-l compara cu preţul de export, care, în mod necesar, nu include impactul taxelor, deoarece acestea sunt impuse la sfârşitul exerciţiului financiar. Prin urmare, includerea profitului net mai degrabă decât a profitului înainte de impozitare ar crea un dezechilibru. În consecinţă, Comisia a respins această afirmaţie.

(202)Atât Eppen, cât şi Meihua au remarcat că datele furnizate de Sucroal includ "alte costuri de exploatare" şi au solicitat să se furnizeze date mai detaliate pentru a se asigura că acestea nu includ cheltuieli precum costurile de transport, de manipulare, de asigurare şi bancare care sunt excluse din calculul preţului de export franco fabrică. Cele mai recente date financiare ale Sucroal obţinute de la autorităţile columbiene, astfel cum se explică în considerentul 199, indică faptul că "alte cheltuieli de funcţionare" acoperă "costurile de distribuţie", "costurile administrative" şi "alte costuri". Nicio defalcare suplimentară nu a fost uşor accesibilă pentru costurile VAG ale Sucroal.

3.5.Calculul

3.6.Preţul de export

(211)În cazul exporturilor produsului în cauză către Uniune prin intermediul unei societăţi afiliate acţionând ca importator, de către un producător-exportator inclus în eşantion, preţul de export a fost stabilit pe baza preţului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienţi independenţi din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale preţului pentru a ţine cont de toate costurile suportate între import şi revânzare, inclusiv de costurile VAG şi de profitul realizat.

(212)Având în vedere lipsa informaţiilor privind profitul importatorilor independenţi cooperanţi, Comisia s-a bazat în mod provizoriu pe profitul de 6,89 % considerat rezonabil în cadrul unei investigaţii anterioare privind importurile de anumiţi alcooli polivinilici originari din RPC (¹²³). Într-adevăr, în cadrul prezentei proceduri, doar un singur importator cooperant a raportat obţinerea de profit din vânzările sale de produs în cauză. Prin urmare, a fost imposibil să se utilizeze profitul importatorului cooperant, păstrând în acelaşi timp caracterul confidenţial al datelor sale. Astfel, nivelul profitului de 6,89 % a fost considerat rezonabil, deoarece a fost realizat de importatorii neafiliaţi implicaţi în comerţul cu produse chimice.

3.7.Comparaţie

(213)- Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligaţia Comisiei de a efectua o comparaţie echitabilă între valoarea normală şi preţul de export la acelaşi nivel comercial şi de a ţine seama de diferenţele dintre factorii care afectează preţurile şi comparabilitatea acestora. În cazul de faţă, Comisia a ales să compare valoarea normală şi preţul de export al producătorilor-exportatori incluşi în eşantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală şi preţul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică şi (ii) a se ţine seama de diferenţele dintre factorii despre care s-a afirmat şi s-a demonstrat că afectează preţurile şi comparabilitatea acestora.

3.7.1.Ajustări ale valorii normale

3.7.2.Ajustări ale preţului de export

(218)În plus, în cazurile în care produsele au fost vândute de producător către alte societăţi din acelaşi grup şi apoi exportate către Uniune, au fost efectuate ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru a ţine cont de marja primită de comercianţii afiliaţi, ori de câte ori s-a considerat că comercianţii au îndeplinit funcţii similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Marja a fost calculată prin adăugarea costurilor VAG şi a profiturilor acumulate. Costurile VAG s-au bazat pe datele furnizate de comercianţii afiliaţi, în timp ce profitul utilizat a fost de 6,89 %, astfel cum se explică în considerentul 212 de mai sus.

(219)Un producător-exportator inclus în eşantion a solicitat, făcând trimitere la o hotărâre recentă a Tribunalului (¹²⁴), ca raportul costurilor VAG al Sucroal să fie ajustat pentru a exclude anumite categorii de cheltuieli de vânzare, generale şi administrative care pot fi incluse în propriul preţ de export, atunci când comparaţia se efectuează pe o bază franco fabrică. Acesta a susţinut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia nu poate identifica aceste cheltuieli în categoria "Alte cheltuieli de funcţionare" din cadrul informaţiilor financiare ale Sucroal, aceasta ar trebui să se abţină de la orice ajustare a preţului său de export pentru a elimina costurile VAG care fac parte din preţul de export. Astfel cum se explică în considerentul 213, Comisia a ales să compare preţul de export şi valoarea normală la nivel comercial franco fabrică. Astfel cum se explică în considerentul 204, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producţie împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG şi profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(220)În hotărârea pronunţată în cauza CCCME (¹²⁵), care a fost ulterioară hotărârii în cauza Sinopec, Tribunalul a reamintit mai întâi că, în conformitate cu jurisprudenţa, dacă o parte solicită, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, ajustări pentru ca valoarea normală şi preţul de export să devină comparabile în vederea stabilirii marjei de dumping, partea respectivă trebuie să facă dovada faptului că cererea sa este justificată. Sarcina de a dovedi că trebuie operate ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază revine celor care doresc să se prevaleze de acestea (¹²⁶). Rezultă că, în speţa menţionată, ca şi în prezenta investigaţie, revine părţilor interesate, în temeiul acestei jurisprudenţe, sarcina de a demonstra necesitatea ajustării solicitate în sprijinul elementelor de probă pe care le-au adus în cursul investigaţiei (¹²⁷).

(221)În continuare, Tribunalul a considerat că trebuie arătat că, deşi practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ţine seama de diferenţele dintre preţul de export şi valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate asupra unei valori care a fost construită şi care, prin urmare, nu este reală. Această valoare nu este în principiu afectată de elemente care ar putea prejudicia comparabilitatea sa, întrucât ea a fost determinată în mod artificial (¹²⁸). În plus, la fel ca în cazul CCCME, în cazul de faţă, construirea valorii normale pe tip de produs pe o bază "franco fabrică" a inclus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG şi nu au existat informaţii disponibile care să arate că costurile VAG respective ale Sucroal includeau cheltuielile în cauză. Prin urmare, având în vedere puterea largă de apreciere de care Comisia dispune în aplicarea articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază (¹²⁹), abordarea Comisiei a respectat cea mai recentă jurisprudenţă privind afirmaţiile nefondate potrivit cărora sumele pentru costurile VAG utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), care sunt considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, conţin costurile de transport.

(222)În cele din urmă şi independent de hotărârea CCCME, soluţia propusă potrivit căreia elementele de cost relevante sunt menţinute în preţul de export nu ar aborda problema identificată de producătorul-exportator. Chiar dacă costurile VAG ale Sucroal conţineau elementele de cost relevante (şi acest lucru nu a fost demonstrat), este practic imposibil ca valoarea acestor elemente să fie comparabilă cu cea a producătorilor-exportatori incluşi în eşantion. Prin urmare, eliminarea acestora nu ar aborda pretinsa asimetrie dintre valoarea normală şi preţul de export. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

3.8.Marje de dumping

(225)Pentru toţi ceilalţi producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare a fost măsurat prin volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanţi, exprimat ca proporţie din totalul importurilor din ţara în cauză către Uniune în perioada de investigaţie, care au fost stabilite pe baza datelor din formularul de eşantionare, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori neincluşi în eşantion, şi a datelor verificate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori incluşi în eşantion.

(228)Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din preţul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

4.PREJUDICIUL

4.1.Definirea industriei Uniunii şi a producţiei din Uniune

4.2.Consumul la nivelul Uniunii

(234)Pentru a compara diferitele tipuri de lizină, Comisia a observat că o tonă de lizină HCl conţine, de regulă, 78 % lizină, în timp ce o tonă de lizină lichidă conţine, de regulă, 50 % lizină. Prin urmare, Comisia consideră că o tonă de lizină lichidă este echivalentă cu 0,641 tone de lizină HCl. În mod similar, o tonă de lizină HCl conţine, de regulă, 78 % lizină, în timp ce o tonă de sulfat de lizină conţine, de regulă, 55 % lizină. Prin urmare, Comisia consideră că o tonă de sulfat de lizină este echivalentă cu 0,705 tone de lizină HCl.

(235)Pe această bază, Comisia a calculat consumul de lizină la nivelul Uniunii în echivalent HCl şi a observat o volatilitate a consumului la nivelul Uniunii, cu o scădere globală a consumului la nivelul Uniunii de 11 % în cursul perioadei examinate. Scăderea generală a consumului la nivelul Uniunii a fost consecinţa gripei aviare grave din Uniune, combinată cu reducerea cererii de lizină din sectorul porcinelor (¹³⁰), care are un efect direct asupra consumului de lizină.

4.3.1.Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţara în cauză

(237)Întrucât clorhidratul de L-lizină şi soluţia apoasă de L-lizină sunt importate sub codul NC 2922 41 00, Comisia s-a bazat, pentru aceste două grupe de produse, pe datele Eurostat privind importurile. Cu toate acestea, sulfatul de lizină se încadrează în prezent la codurile generale ex 2309 90 31 şi ex 2309 90 96 pentru preparatele de tipul celor utilizate pentru hrana animalelor şi nu este posibil să se evalueze statisticile privind importurile furnizate de Eurostat. Prin urmare, statisticile privind importurile de sulfat de lizină, al treilea grup de produse, s-au bazat pe statisticile privind comerţul din China şi din Indonezia obţinute de la furnizori specializaţi de informaţii privind piaţa (¹³¹).

(243)CESFAC, Pintaluba şi Vall Companys au susţinut că o creştere a volumului cu 8 % nu reprezintă o creştere absolută semnificativă a importurilor de lizină din China şi că creşterea cotei de piaţă a acestor importuri, estimată la 5 puncte procentuale, nu poate fi considerată nici semnificativă. Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmaţii. O creştere a volumului importurilor cu 25 037 de tone, reprezentând în sine 8 % din consumul Uniunii în perioada de investigaţie, este, în orice caz, semnificativă. Comisia a observat că calculul creşterii cotei de piaţă efectuat de CESFAC, Pintaluba şi Vall Companys a fost eronat şi că, de fapt, aceasta nu se ridica la 9 % (sau 5 puncte procentuale), ci la 21 %, astfel cum arată tabelul de mai sus. O astfel de creştere a cotei de piaţă este semnificativă.

4.3.2.Preţurile importurilor din ţara în cauză şi subcotarea preţurilor

(246)Preţurile importurilor din China au crescut în 2021 şi 2022. Industria din Uniune a susţinut că, în anul 2020, preţurile s-au redresat de la nivelul minim istoric observat ca urmare a epidemiei de pestă porcină africană din China. Preţurile au crescut în 2021 din cauza crizei energetice din China şi a restricţiilor legate de pandemia de COVID-19, care au declanşat închiderea temporară a unora dintre fabricile de lizină. Preţurile au crescut în continuare în 2022, apoi au scăzut semnificativ în perioada de investigaţie.

(248)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei de investigaţie comparând următoarele:

(249)Preţurile au fost comparate în funcţie de tip, având în vedere tranzacţii la acelaşi nivel comercial, şi au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor. Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a industriei Uniunii, înregistrată în cursul perioadei de investigaţie. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 38 % şi 42 % a importurilor din ţara în cauză pe piaţa Uniunii. Subcotarea a fost constatată pentru 100 % din volumele importate ale societăţilor incluse în eşantion.

(250)Comisia a analizat în continuare şi alte efecte asupra preţurilor, în special existenţa unei blocări semnificative a preţurilor. Astfel cum s-a menţionat în considerentele 269-271, începând cu 2022, industria Uniunii a înregistrat o creştere semnificativă a costurilor sale unitare de producţie, determinată atât de costurile indirecte per unitate, cât şi de preţurile energiei şi ale materiilor prime. Având în vedere că, în perioada de investigaţie, preţul importurilor din China a scăzut semnificativ, industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi majoreze preţul de vânzare pentru a-şi acoperi costul de producţie. Această blocare a preţurilor confirmă, de asemenea, că importurile care fac obiectul unui dumping din China au dus la pierderea profitabilităţii industriei Uniunii.

4.4.1.Observaţii generale

4.4.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(255)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(256)În cursul perioadei examinate, în pofida unei uşoare creşteri a consumului la nivelul Uniunii în 2021, astfel cum se arată în tabelul 2, volumul producţiei industriei Uniunii a scăzut dramatic ulterior. Producţia Uniunii a scăzut brusc, ajungând la doar 17 % din volumul său din 2020 în perioada de investigaţie. Industria Uniunii nu a fost în măsură să concureze cu importurile care fac obiectul unui dumping din China, care, în perioada de investigaţie, au fost la preţuri semnificativ mai mici decât costul de producţie al industriei Uniunii. Prin urmare, industria Uniunii a trebuit să ajusteze producţia la un volum de vânzări foarte scăzut, ceea ce a dus la o suspendare temporară a producţiei.

4.4.2.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(260)Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piaţa Uniunii a crescut pentru prima dată cu 32 % în 2021 comparativ cu 2020, în principal din cauza scăderii menţionate mai sus a presiunii exercitate de importurile din China. În 2021, întrucât producătorii-exportatori chinezi s-au confruntat cu obstacole pe piaţa internă, iar exporturile de lizină către Uniune au scăzut, vânzările şi cota de piaţă a industriei din Uniune au înregistrat o creştere stabilă. Începând din 2022, vânzările industriei din Uniune în UE au scăzut semnificativ. În perioada de investigaţie, volumul vânzărilor a scăzut radical, cu 84 % în comparaţie cu 2020.

4.4.2.4.Gradul de ocupare a forţei de muncă şi productivitatea

4.4.2.5.Amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping din trecut

4.4.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(268)Preţurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului din Uniune practicate pentru clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(269)Tabelul 8 de mai sus arată că, în cursul perioadei examinate, preţurile de vânzare au crescut continuu, în principal din cauza creşterii costurilor energiei electrice şi a aburului, a principalelor materii prime (cum ar fi zahărul, amoniacul sau sulfatul de amoniu) şi a costurilor fixe. Acest lucru a fost deosebit de pronunţat începând din 2022, când industria Uniunii a fost afectată ca urmare a atingerii unui nivel maxim al preţurilor la energie, iar consumul de lizină din UE a început să scadă (a se vedea considerentul 235).

4.4.3.2.Costul forţei de muncă

4.4.3.3.Stocurile

(275)Nivelul stocurilor în termeni absoluţi a scăzut cu 65 % în 2021, când industria din Uniune a fost în măsură să îşi crească volumul vânzărilor şi cota de piaţă ca urmare a scăderii temporare a importurilor din China. Întrucât industria din Uniune a început să îşi piardă şi mai mult poziţia pe piaţă în 2022, inclusiv în perioada de investigaţie, volumul stocurilor a crescut din nou, iar producţia prevăzută nu a fost vândută în întregime. Scăderea globală a stocurilor este liniară, în paralel cu scăderea producţiei din Uniune. Creşterea stocurilor finale ca procent din producţie este liniară, având în vedere volumul scăzut al producţiei din perioada de investigaţie.

4.4.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(276)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

	2020	2021	2022	PI
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	[de la -10 la -14 ]	[de la -19 la -23 ]	[de la -20 la -24 ]	[de la -28 la -32 ]
Indice	- 100	- 165	- 155	- 220
Fluxul de lichidităţi (000 EUR)	[de la -8 500 000 la -10 500 000 ]	[de la -12 000 000 la -14 000 000 ]	[de la -13 000 000 la -15 000 000 ]	[de la -7 000 000 la -9 000 000 ]
Indice	- 100	- 129	- 130	-78
Investiţii (mii de EUR)	[5 000 000 - 7 000 000 ]	[3 000 000 - 5 000 000 ]	[4 000 000 - 6 000 000 ]	[4 000 000 - 6 000 000 ]
Indice	100	88	93	88
Randamentul investiţiilor (%)	[de la -14 la -18 ]	[de la -28 la -32 ]	[de la -20 la -24 ]	[de la -7 la -11 ]
Indice	- 100	- 179	- 128	-60
Sursa: Răspunsurile la chestionar, Eurolysine

(277)Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Pe parcursul întregii perioade examinate, industria din Uniune a înregistrat pierderi substanţiale. Aceasta a suferit o pierdere considerabilă în perioada de investigaţie, când producţia a fost oprită timp de patru luni, având în vedere creşterea continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping şi scăderea preţurilor, ceea ce a dus la pierderi de vânzări şi la suspendarea temporară a producţiei. În cursul perioadei examinate, profitabilitatea sa a scăzut cu 120 de puncte procentuale.

(278)Fluxul net de lichidităţi reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-şi autofinanţa activităţile. Tendinţa fluxului net de lichidităţi a urmat un model similar cu cel al profitabilităţii pe parcursul perioadei examinate. Deşi mai puţin pronunţat decât pierderile mari, fluxul de lichidităţi a rămas negativ pe parcursul întregii perioade examinate. În cursul perioadei de investigaţie, nivelul vânzărilor din stoc a reprezentat aproximativ 20 % din totalul vânzărilor, un nivel care - deşi a fost mai mare decât în perioadele anterioare - a contribuit la existenţa unui flux de lichidităţi mai puţin negativ în comparaţie cu anii precedenţi.

4.4.4.Concluzie privind prejudiciul

(284)În plus, industria Uniunii s-a confruntat cu o creştere semnificativă a costului de producţie, care a crescut cu 141 % în cursul perioadei examinate. Ea nu a putut transfera această creştere a costurilor asupra clienţilor: din cauza scăderii puternice a volumului vânzărilor, industria din Uniune a putut mări preţurile medii cu cel mult 105 %. Prin urmare, situaţia industriei din Uniune, care a înregistrat deja pierderi de două cifre în primul an al perioadei examinate, s-a deteriorat puternic şi, în perioada de investigaţie, industria a trebuit să îşi înceteze temporar producţia pentru a limita daunele. Această înrăutăţire dramatică a situaţiei industriei din Uniune s-a reflectat, de asemenea, în dezvoltarea altor indicatori-cheie, cum ar fi ocuparea forţei de muncă, fluxul de lichidităţi şi randamentul investiţiilor.

5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(287)În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din ţara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă şi alţi factori cunoscuţi ar fi putut să aducă, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte ţări terţe, performanţa la export a producătorilor din Uniune şi alţi factori, cum ar fi importurile efectuate de industria din Uniune, creşterea costului de producţie, scăderea consumului, alte activităţi ale industriei din Uniune şi situaţia industriei din Uniune la începutul perioadei examinate.

5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(288)Astfel cum se menţionează în considerentul 242, volumele importurilor de produs în cauză din China au crescut cu 8 %, exprimate în echivalent de lizină HCl, ceea ce înseamnă o creştere de 13 puncte procentuale a cotei de piaţă a importurilor din China în Uniune în cursul perioadei examinate. În cursul aceleiaşi perioade, astfel cum se menţionează în considerentele 260 şi 261, industria Uniunii nu a fost în măsură să concureze cu producătorii-exportatori chinezi şi a înregistrat o scădere a volumului vânzărilor cu 84 %, respectiv a cotei de piaţă cu 82 %. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care consumul la nivelul Uniunii a fluctuat şi a crescut în ansamblu cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(289)Astfel cum se arată în considerentul 249, importurile din China au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei Uniunii în perioada de investigaţie, iar preţurile acestora s-au situat sub preţurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, ceea ce a condus la o deteriorare din ce în ce mai gravă a situaţiei industriei Uniunii. Importurile din China au condus, de asemenea, la blocarea preţurilor în cursul perioadei examinate, când industria Uniunii nu a fost capabilă să vândă la preţuri mai mari decât costurile sale de producţie, având în vedere presiunea generată de importurile care fac obiectul unui dumping. Blocarea preţurilor a fost deosebit de pronunţată în perioada de investigaţie.

5.2.1.Importuri din ţări terţe

(292)Volumul importurilor din alte ţări terţe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Ţara		2020	2021	2022	PI
Indonezia	Volumul (tone)	56 107	62 436	51 142	35 619
	Indice	100	111	91	63
	Cota de piaţă	[8 % - 11 %]	[12 % - 15 %]	[10 % - 14 %]	[5 % - 9 %]
	Preţul mediu (EUR/tonă)	1 007	1 271	2 228	1 443
	Indice	100	126	221	143
SUA	Volumul (tone)	50 508	50 257	48 947	26 914
	Indice	100	100	97	53
	Cota de piaţă	[8 % - 11 %]	[8 % - 11 %]	[8 % - 11 %]	[5 % - 8 %]
	Preţul mediu (EUR/tonă)	1 030	1 268	1 592	1 145
	Indice	100	123	154	111
Coreea de Sud	Volumul (tone)	25 213	13 856	47 750	25 519
	Indice	100	55	189	101
	Cota de piaţă	[4 % - 6 %]	[2 % - 5 %]	[9 % - 13 %]	[4 % - 8 %]
	Preţul mediu (EUR/tonă)	1 037	1 632	2 240	1 540
	Indice	100	157	216	148
Brazilia	Volumul (tone)	1 932	6 928	10 494	12 952
	Indice	100	359	543	655
	Cota de piaţă	[0 % - 1 %]	[1 % - 2 %]	[2 % - 3 %]	[2 % - 3 %]
	Preţul mediu (EUR/tonă)	858	1 206	2 278	1 480
	Indice	100	141	266	173
Totalul pentru toate ţările terţe, cu excepţia ţării în cauză	Volumul (tone)	133 760	133 476	158 333	100 704
	Indice	100	100	118	75
	Cota de piaţă	[23 % - 28 %]	[23 % - 28 %]	[30 % - 35 %]	[20 % - 25 %]
	Preţul mediu (EUR/tonă)	1 020	1 305	2 038	1 393
	Indice	100	128	200	137
Sursa: Eurostat (lizină HCl, lizină lichidă), Eurolysine (sulfat de lizină)

(294)În 2020, volumul importurilor din cele mai mari surse de import, altele decât China, şi anume Indonezia şi SUA, precum şi din toate ţările terţe luate împreună, a scăzut puternic pe parcursul perioadei examinate, cu excepţia anului 2022, când Brazilia şi Coreea de Sud şi-au îmbunătăţit cota de piaţă potrivit datelor Eurostat. Volumele importurilor din Indonezia şi SUA urmează o tendinţă similară celei observate pentru vânzările industriei din Uniune - o creştere a importurilor în 2021 şi apoi o scădere bruscă în 2022 şi în perioada de investigaţie. Importurile din toate celelalte ţări terţe (Brazilia şi Coreea de Sud), care şi-au sporit poziţia pe piaţă în 2022, au pierdut, de asemenea, din cota de piaţă în perioada de investigaţie în comparaţie cu 2022.

(297)Comisia a examinat apoi importanţa importurilor din China, Indonezia, SUA, Brazilia şi Coreea de Sud pe piaţa totală a Uniunii. Astfel cum arată tabelele 3 şi 12 de mai sus, volumul total al importurilor din China în perioada de investigaţie este de trei ori mai mare decât cel al importurilor din celelalte ţări terţe. În plus, importurile din Indonezia şi SUA au pierdut din cota de piaţă în perioada de investigaţie. În schimb, importurile din China sunt singurele care au câştigat cotă de piaţă între 2022 şi perioada de investigaţie.

(298)Comisia a observat că preţul mediu din China a fost mai mic decât preţurile de import din alte ţări terţe, ceea ce a dus, de asemenea, la scăderea preţurilor din ţări terţe la un nivel inferior costului de producţie al industriei Uniunii. Având în vedere volumele relativ scăzute ale importurilor pe ţară, care erau mult mai mici decât cele din China, cu o tendinţă descrescătoare şi la preţuri mai mari decât cele din China, dar la preţuri mai mici decât ale industriei din Uniune, Comisia a concluzionat, prin urmare, că impactul importurilor din Indonezia, SUA, Brazilia şi Coreea de Sud nu poate fi considerat în mod individual ca fiind semnificativ.

5.2.2.Performanţa la export a industriei Uniunii

5.2.3.Alţi factori

(305)Astfel cum se menţionează în considerentul 269, costul de producţie al industriei Uniunii s-a mărit din cauza creşterii preţurilor la energie şi la materii prime, cum ar fi sfecla de zahăr, amoniacul sau sulfatul de amoniu. În condiţii normale de piaţă, producătorii pot reflecta creşterea costurilor în preţurile lor de vânzare. În 2021, industria Uniunii a putut, într-o anumită măsură, să îşi crească preţurile ca reacţie la creşterea costului de producţie. Cu toate acestea, în 2022 şi în cursul perioadei de investigaţie, având în vedere nivelul foarte scăzut al preţurilor importurilor din China şi chiar scăderea puternică a acestora în perioada de investigaţie, astfel cum s-a raportat în tabelul 4, acest lucru nu a mai fost posibil. Prin urmare, cauza prejudiciului nu a fost creşterea costurilor ca atare, ci, ca urmare a prezenţei masive pe piaţă a importurilor la preţuri scăzute tranzacţionate în mod neloial din China, incapacitatea industriei din Uniune de a reflecta cu acurateţe aceste creşteri ale costurilor în preţurile sale de vânzare.

(310)Astfel cum se arată în tabelul 5, Comisia a observat, în primul rând, că capacitatea de producţie de lizină a producătorului din Uniune a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Produsele speciale sunt fabricate de instalaţii auxiliare care nu au legătură cu producţia de lizină. Industria din Uniune a crescut producţia de aminoacizi speciali în cursul perioadei examinate pentru a atenua pierderile substanţiale suferite de aceasta în ceea ce priveşte producţia şi vânzările de lizină. Cu toate acestea, capacitatea de producţie a acestor aminoacizi speciali este separată de procesul de producţie a lizinei şi nu ar trebui să fie considerată interschimbabilă. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 258, principala activitate economică a reclamantului este producţia de lizină. Capacitatea de producţie a aminoacizilor speciali este limitată în comparaţie cu capacitatea de producţie a lizinei. Prin urmare, este probabil ca eventuala încetare a producţiei de lizină să conducă la încetarea producţiei altor aminoacizi speciali. Prin urmare, Comisia a considerat că creşterea producţiei de aminoacizi speciali nu contribuie la prejudiciu.

(311)CESFAC, Pintaluba, Vall Companys şi CCCMC au susţinut că performanţa economică şi financiară insuficientă a industriei Uniunii a început înainte de perioada examinată şi a culminat cu decizia industriei Uniunii, la începutul anului 2024, de a solicita proceduri de insolvenţă în faţa instanţelor franceze. Acestea au susţinut că dificultăţile financiare preexistente sunt rezultatul propriilor decizii şi strategii comerciale şi financiare, în moduri care nu au legătură cu nicio presiune concurenţială exercitată de importurile de lizină din China.

(312)Ca răspuns la această afirmaţie, Comisia a observat mai întâi că afirmaţia nu a fost susţinută de elemente de probă, deoarece nu a specificat deciziile financiare sau comerciale deficitare pe care industria din Uniune le-ar fi luat în trecut şi care ar fi putut explica dificultăţile sale. În al doilea rând, Comisia a observat că producătorii nu sunt obligaţi să aibă un istoric recent în materie de profitabilitate pentru a solicita ajutor prin măsuri de apărare comercială. În al treilea rând, într-adevăr, încă de la începutul perioadei examinate, industria din Uniune înregistra pierderi, astfel cum se arată în tabelul 11. Fără a trage concluzii cu privire la rolul importurilor din China în situaţia industriei din Uniune în anul respectiv, Comisia a observat totuşi că importurile din China aveau deja o prezenţă foarte importantă în 2020, reprezentând o cotă de piaţă de peste 50 %. Mai important, aceasta a observat că, de atunci, importurile din China au continuat să crească substanţial pe piaţa Uniunii, în timp ce diferenţa dintre preţurile de vânzare ale industriei din Uniune şi preţurile importurilor din China a crescut dramatic, de la [125-325] EUR/tonă în 2020 la [1 097-1 397] EUR/tonă în perioada de investigaţie.

5.3.Concluzie privind legătura de cauzalitate

(314)Analiza de mai sus arată că, în timp ce piaţa Uniunii s-a contractat, a existat o creştere majoră a volumului importurilor originare din China în cursul perioadei examinate. Preţurile scăzute ale importurilor din China care fac obiectul unui dumping au împiedicat industria din Uniune să îşi crească preţurile la niveluri sustenabile, ceea ce a dus la o situaţie de pierdere continuă care s-a accentuat. În plus, industria din Uniune a pierdut, de asemenea, o cotă de piaţă semnificativă în favoarea importurilor din China şi, din cauza scăderii semnificative a vânzărilor, a trebuit chiar să oprească temporar producţia în 2023. Prin urmare, Comisia a stabilit o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din China şi prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(316)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune şi că ceilalţi factori, luaţi în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important. Prejudiciul este global şi constă, printre altele, în pierderi în domeniile producţiei, vânzărilor, cotei de piaţă, profitabilităţii şi ocupării forţei de muncă.

6.NIVELUL MĂSURILOR

6.1.Marja de prejudiciu

(319)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din ţara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile şi investiţiile, cercetarea şi dezvoltarea ("C&D") şi inovarea, precum şi nivelul de profitabilitate preconizat în condiţii normale de concurenţă. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(321)Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiţii, de cercetare şi dezvoltare (C&D) şi de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiţii normale de concurenţă. Comisia a verificat aceste informaţii pe baza planurilor de investiţii şi a proiectelor amânate. Într-adevăr, afirmaţiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferenţa dintre cheltuielile în materie de investiţii, C&D şi inovare (denumite în continuare "cheltuielile IRI") în condiţii normale de concurenţă, astfel cum au fost furnizate de industria UE şi verificate de Comisie, şi cheltuielile IRI realizate efectiv în cursul perioadei examinate. Această diferenţă, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 4,69 %.

(323)Producătorul din Uniune nu a produs cantităţi semnificative de produs în cauză în cursul perioadei de investigaţie. Prin urmare, costurile sale de producţie nu au fost considerate adecvate în scopul stabilirii preţului indicativ. Aceste costuri au fost afectate de o creştere semnificativă a costurilor fixe pe unitate cauzată de pierderile din volumul vânzărilor (atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa de export), care au condus inclusiv la pierderi de volum de producţie. Producătorul din Uniune a încetat, de asemenea, producţia de lizină timp de 4 luni în cursul perioadei de investigaţie. Prin urmare, Comisia a considerat că volumul producţiei din 2022 (ajustat la indicele inflaţiei din decembrie 2023 pentru Franţa) este adecvat pentru prezenta investigaţie.

(325)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu şi din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum şi din convenţiile OIM enumerate în anexa Ia, şi care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar de [240-270] EUR/tonă. Acesta a fost adăugat la preţul neprejudiciabil menţionat în considerentul 324.

(327)Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a preţului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion din ţara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea preţului, cu preţul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria Uniunii incluşi în eşantion pe piaţa Uniunii în cursul perioadei de investigaţie. Eventualele diferenţe rezultate din această comparaţie au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

7.INTERESUL UNIUNII

7.1.Interesul industriei Uniunii

(332)Investigaţia a arătat că producătorul din Uniune suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză. Aceste importuri au dus la o scădere semnificativă a preţurilor, obligând industria din Uniune să vândă sub nivelul costurilor. Prin urmare, industria din Uniune a înregistrat pierderi semnificative. Importurile din China au subcotat în continuare sever preţurile industriei din Uniune, iar creşterea volumului acestor importuri a cauzat o scădere semnificativă a volumului vânzărilor şi a cotei de piaţă ale industriei din Uniune.

7.2.Interesul importatorilor neafiliaţi

(338)Comisia a clarificat faptul că scopul taxelor antidumping nu este de a închide piaţa Uniunii pentru importurile din ţara în cauză, ci mai degrabă de a combate practicile de piaţă neloiale şi de a restabili condiţiile de concurenţă echitabile, permiţând tocmai funcţionarea normală a pieţei. Este puţin probabil ca producătorul din Uniune şi producătorii-exportatori din ţări terţe altele decât China să fie în măsură să aprovizioneze pe deplin piaţa Uniunii. Având în vedere poziţia dominantă a producătorilor-exportatori chinezi şi poziţia mondială în scădere a altor producători din ţări terţe, măsurile antidumping vor spori producţia industriei din Uniune şi vor restabili condiţii de concurenţă echitabile, fără a bloca importurile din China. Prin urmare, Comisia a respins argumentele de mai sus ca nefondate.

(339)Barentz, CESFAC, Pintaluba şi Vall Companys au susţinut, de asemenea, că instituirea de taxe antidumping ar fi, de asemenea, contrară interesului Uniunii din motive de mediu, întrucât creşterea preţului lizinei ar crea un stimulent pentru producătorii de preamestecuri pentru furaje şi de hrană pentru animale combinată pentru ca aceştia să ajusteze amestecul de materii prime furajere şi aditivi pentru hrana animalelor în scopul de a creşte proporţia alternativelor mai ieftine şi bogate în proteine, cum ar fi aditivii pe bază de soia şi de proteine brute.

7.3.Interesul utilizatorilor

(343)În ceea ce priveşte primul punct, Vall Companys a susţinut că lizina reprezintă aproximativ [0 %-10 %] din costurile de producţie a hranei pentru animale. Utilizatorul a explicat, de asemenea, că costul hranei pentru animale reprezintă aproximativ 65 % din costurile de producţie ale produselor pe bază de carne de porc şi de pasăre, considerând că lizina reprezintă aproximativ [0 %-5 %] din aceste costuri. Utilizatorul a susţinut că această parte din costurile de producţie este semnificativă, având în vedere natura industriei cărnii şi faptul că produsele pe bază de carne de porc şi de pasăre sunt vândute pe pieţele de mărfuri cu marje scăzute. Prin urmare, orice creştere a costurilor lizinei va afecta în mod disproporţionat profitul producătorilor de carne şi/sau va avea un impact negativ asupra consumatorilor sub forma unor preţuri mai mari ale produselor din carne.

(344)Comisia a recunoscut că măsurile antidumping ar avea un impact asupra preţului lizinei. Cu toate acestea, astfel cum a afirmat societatea Eurolysine (¹³²), în ceea ce priveşte utilizarea pentru producţia de hrană pentru animale, componentele nutritive din hrana pentru animale sunt selectate în funcţie de contribuţia lor nutriţională la furaje şi de preţul lor. Întrucât industria utilizează modelele matematice bazate pe "principiul formulării celui mai mic cost", compoziţia furajelor se modifică în funcţie de disponibilitate şi de preţ. Modificarea în timp a preţurilor materiilor prime pentru hrana animalelor are un impact de aproximativ 15 % asupra preţurilor formulelor alimentare, în timp ce impactul preţului lizinei este de 2 %. Pe această bază, Comisia a considerat că impactul măsurilor antidumping asupra producătorilor de hrană pentru animale va fi limitat.

(345)În ceea ce priveşte al doilea punct, acest aspect este deja abordat în considerentul 338 de mai sus. Comisia a observat, de asemenea, că, în ceea ce priveşte riscul de comportament anticoncurenţial pe piaţa Uniunii, existenţa în continuare a industriei Uniunii, pe lângă aprovizionarea provenind din ţara în cauză şi din alte surse, reprezintă mai degrabă o garanţie decât o ameninţare la adresa unei pieţe competitive. În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia măsurile ar submina politica de mediu a Uniunii, acest aspect este abordat în considerentul 340 de mai sus.

8.MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(351)Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza preţului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(352)Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăţilor menţionate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigaţie. Prin urmare, ele reflectă situaţia constatată în cazul societăţilor respective în cursul investigaţiei. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din ţara în cauză şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate întreprinderilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză". Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(353)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".

(354)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(355)În cazul în care exporturile uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere în volum constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor şi, prin urmare, de a institui o taxă la nivel naţional.

9.ÎNREGISTRAREA

10.INFORMAŢII ÎN ETAPA PROVIZORIE

11.DISPOZIŢII FINALE

Societatea	Marjă de dumping provizorie (%)
Grupul Meihua: - Jilin Meihua Amino Acid Co., Ltd. - Xinjiang Meihua Amino Acid Co., Ltd - Meihua Holdings Group., Ltd - Meihua International Trading (Hong Kong) Limited	84,8
Grupul Eppen: - Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd - Eppen Asia Pte. Ltd.	58,3
Alte societăţi cooperante	71,6
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	84,8

	2020	2021	2022	PI
Preţul de vânzare unitar mediu în Uniune pe piaţa totală (EUR/tonă)	[1 000 - 1 200 ]	[1 100 - 1 300 ]	[1 800 - 2 000 ]	[2 200 - 2 500 ]
Indice	100	112	175	205
Costul de producţie unitar (EUR/tonă)	[1 200 - 1 400 ]	[1 500 - 1 800 ]	[2 200 - 2 600 ]	[2 800 - 3 200 ]
Indice	100	127	192	241
Sursa: Răspunsurile la chestionar, Eurolysine

Societatea	Marjă de dumping (%)	Marja de prejudiciu (%)
Grupul Meihua: - Jilin Meihua Amino Acid Co., Ltd. - Xinjiang Meihua Amino Acid Co., Ltd - Meihua Holdings Group., Ltd - Meihua International Trading (Hong Kong) Limited	84,8	158,9
Grupul Eppen - Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd - Eppen Asia Pte. Ltd.	58,3	155,9
Alte societăţi cooperante	71,6	157,5
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	84,8	158,9

Societatea	Taxa antidumping provizorie (%)
Grupul Meihua: - Jilin Meihua Amino Acid Co., Ltd. - Xinjiang Meihua Amino Acid Co., Ltd - Meihua Holdings Group., Ltd - Meihua International Trading (Hong Kong) Limited	84,8
Grupul Eppen: - Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd - Eppen Asia Pte. Ltd.	58,3
Alte societăţi cooperante enumerate în anexă	71,6
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	84,8

Societatea	Taxa antidumping provizorie (%)	Cod adiţional TARIC
Grupul Meihua: - Jilin Meihua Amino Acid Co., Ltd. - Xinjiang Meihua Amino Acid Co., Ltd - Meihua Holdings Group., Ltd - Meihua International Trading (Hong Kong) Limited	84,8	89IE.
Grupul Eppen: - Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd - Eppen Asia Pte. Ltd.	58,3	89IF.
Alte societăţi cooperante enumerate în anexă	71,6
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	84,8	8999

Regulamentul 74/13-ian-2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de lizină originară din Republica Populară Chineză

Jurnalul Oficial seria L

	2020	2021	2022	PI
Număr de angajaţi (ENI)	[160 - 180 ]	[130 - 150 ]	[135 - 155 ]	[60 - 75 ]
Indice	100	80	88	42
Productivitatea (tone/echivalent normă întreagă)	[400 - 440 ]	[520 - 570 ]	[230 - 260 ]	[150 - 180 ]
Indice	100	129	59	42
Sursa: Răspunsurile la chestionar, Eurolysine