Regulamentul 48/08-oct-2016 Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă [2016/1723] (*)

Acte UE

Jurnalul Oficial 265L

În vigoare

Versiune de la: 30 Septembrie 2016

Dată act: 8-oct-2016

Emitent: Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite

2.DEFINIŢII

2.2."Tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă" înseamnă vehicule care nu diferă între ele în privinţa aspectelor esenţiale menţionate la punctele 2.2.1- 2.2.4.

2.7."Lampă" înseamnă un dispozitiv destinat iluminării drumului sau emiterii unui semnal luminos către alţi utilizatori ai drumului. Lămpile plăcii de înmatriculare din spate şi catadioptrii sunt, de asemenea, consideraţi lămpi. În sensul prezentului regulament, plăcile de înmatriculare emiţătoare de lumină din spate şi sistemul de serviciu de iluminare a uşii în sensul dispoziţiilor Regulamentului nr. 107 cu privire la vehiculele din categoriile M₂ şi M₃ nu sunt considerate lămpi.

2.7.1.1."Sursă de lumină" înseamnă unul sau mai multe elemente pentru radiaţie vizibilă, care pot fi asamblate cu una sau mai multe înfăşurători transparente şi cu o bază pentru o conexiune mecanică şi electrică.

2.7.1.2."Dispozitiv de comandă a sursei de lumină" înseamnă una sau mai multe componente dintre alimentare şi sursa de lumină, fie că este sau nu integrat cu sursa de lumină sau cu lampa, pentru reglarea tensiunii şi/ sau a curentului electric al sursei de lumină.

2.7.6."Lămpi încorporate reciproc" înseamnă dispozitive cu surse de lumină distincte sau cu o singură sursă de lumină care funcţionează în condiţii diferite (de exemplu, diferenţe optice, mecanice sau electrice), cu suprafeţe aparente comune total sau parţial pe direcţia axei de referinţă (¹) şi o carcasă comună (²).

2.7.9."Far cu lumină de drum (cu fază lungă)" înseamnă lampa care serveşte la iluminarea drumului pe o distanţă mare în faţa vehiculului.

2.8."Suprafaţă emiţătoare de lumină" a unui "dispozitiv de iluminat", a unui "dispozitiv de semnalizare luminoasă" sau a unui catadioptru înseamnă suprafaţa acestora, în conformitate cu declaraţia din cererea de omologare depusă de producătorul dispozitivului pe schiţă, a se vedea anexa 3 (de exemplu, părţile 1 şi 4).

2.9.1."Suprafaţa iluminantă a unui dispozitiv de iluminat" (punctele 2.7.9, 2.7.10, 2.7.19, 2.7.21 şi 2.7.26) înseamnă proiecţia ortogonală a deschiderii totale a reflectorului sau, în cazul farurilor cu reflector elipsoidal, proiecţia "lentilei de proiecţie", pe un plan transversal. În cazul în care dispozitivul de iluminat nu dispune de un reflector, se aplică definiţia de la punctul 2.9.2. În cazul în care suprafaţa emiţătoare de lumină a lămpii se întinde doar peste o parte din deschiderea totală a reflectorului, atunci se ia în considerare numai proiecţia acestei părţi.

În cazul instalării unui SFA: atunci când o funcţie de iluminare este produsă de două sau mai multe unităţi de iluminare exploatate simultan pe o anumită parte a vehiculului, suprafeţele iluminante individuale, luate împreună, constituie suprafaţa iluminantă care urmează să fie considerată (de exemplu, în figura de la punctul 6.22.4 de mai jos, suprafeţele iluminante individuale ale unităţilor de iluminare 8, 9 şi 11, considerate împreună şi luând în considerare amplasarea corespunzătoare a acestora, constituie suprafaţa iluminantă care urmează să fie luată în considerare pentru partea dreaptă a vehiculului).

2.9.2."Suprafaţa iluminantă a altor dispozitive de iluminat decât un catadioptru" (punctele 2.7.11-2.7.15, 2.7.18, 2.7.20 şi 2.7.22- 2.7.25) înseamnă proiecţia ortogonală a lămpii pe un plan perpendicular pe axa sa de referinţă şi în contact cu suprafaţa emiţătoare de lumină exterioară a lămpii, această proiecţie fiind limitată de marginile ecranelor situate în acest plan, fiecare dintre acestea lăsând să treacă în direcţia axei de referinţă numai 98 % din intensitatea luminoasă totală a lămpii.

2.9.3."Suprafaţa iluminantă a unui catadioptru" (punctul 2.7.16) înseamnă, în conformitate cu declaraţia solicitantului în cadrul procedurii de omologare a componentelor pentru catadioptri, proiecţia ortogonală a unui catadioptru pe un plan perpendicular cu axa sa de referinţă şi delimitată de plane contigue cu părţile exterioare extreme declarate ale sistemului optic al catadioptrilor şi paralele cu această axă. Pentru a determina marginea inferioară, superioară şi laterală ale dispozitivului, se iau în considerare numai planele verticale şi orizontale.

2.10."Suprafaţă aparentă" într-o direcţie de observare definită înseamnă, la cererea producătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, proiecţia ortogonală:

2.13."Unghiuri de vizibilitate geometrică" înseamnă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care suprafaţa aparentă a lămpii este vizibilă. Acest câmp al unghiului solid este determinat de segmentele sferei al cărei centru coincide cu centrul de referinţă al lămpii, iar ecuatorul acesteia este paralel cu solul. Aceste segmente sunt determinate în raport cu axa de referinţă. Unghiurile orizontale

corespund longitudinii, iar unghiurile verticale a, latitudinii.

2.14."Margine exterioară extremă" de fiecare parte a vehiculului înseamnă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului, care atinge marginea exterioară laterală a acestuia, fără a se lua în considerare proeminenţele:

2.15."Dimensiuni totale" înseamnă distanţa dintre două plane verticale definite la punctul 2.14 de mai sus.

2.16."Lămpi unice şi multiple"

2.24."Stare normală de utilizare a unui vehicul" înseamnă:

2.25."Stare de staţionare a unui vehicul" înseamnă:

2.29.Culoarea luminii emise de un dispozitiv

2.30.Culoarea pe timp de noapte a luminii reflectate de un dispozitiv, cu excepţia pneurilor reflectorizante, în conformitate cu Regulamentul nr. 88.

2.31.Culoarea luminii pe timp de zi reflectate de un dispozitiv

2.32.Culoarea luminii pe timp de zi a unui dispozitiv fluorescent

2.34."Sistem gonio(foto)metric (dacă nu se specifică altfel într-un regulament special)" înseamnă un sistem utilizat pentru măsurătorile fotometrice specificate de coordonate unghiulare în grade pe o sferă cu axa polară verticală, în conformitate cu publicaţia CIE nr. 70, Viena 1987, adică corespunzător unui sistem gonio(foto)metric cu o axă orizontală ("elevaţia") fixată la sol şi o a doua axă, mobilă ("de rotaţie") perpendiculară pe axa orizontală fixă (a se vedea anexa 14 la prezentul regulament). Notă: Publicaţia CIE menţionată mai sus prevede o procedură pentru corectarea coordonatelor unghiulare în cazul în care se utilizează un sistem gonio(foto)metric alternativ.

3.CEREREA DE OMOLOGARE

3.2.4.după caz, pentru verificarea conformităţii cu cerinţele prezentului regulament, schiţe pentru fiecare lampă individuală indicând suprafaţa iluminantă în sensul definiţiei de la punctul 2.9, suprafaţa emiţătoare de lumină în sensul definiţiei de la punctul 2.8, axa de referinţă conform definiţiei de la punctul 2.11 şi centrul de referinţă în sensul definiţiei de la punctul 2.12 Aceste informaţii nu sunt necesare în cazul lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (punctul 2.7.13);

4.OMOLOGAREA

4.2.Fiecare tip omologat primeşte un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 06, care corespunde seriei de amendamente 06) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. Aceeaşi parte contractantă nu poate atribui acest număr unui alt tip de vehicul sau aceluiaşi tip de vehicul prezentat cu echipament care nu este specificat în lista prevăzută la punctul 3.2.2 de mai sus, sub rezerva dispoziţiilor de la punctul 7 al prezentului regulament.

4.5.În cazul în care vehiculul este conform cu un tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, nu este necesar să se repete simbolul prevăzut la punctul 4.4.1; într-un astfel de caz, în dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1 se indică, în coloane verticale, numărul regulamentului şi cel al omologării şi simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament.

5.SPECIFICAŢII GENERALE

5.1.Dispozitivele de iluminat şi de semnalizare luminoasă sunt montate astfel încât, în condiţii normale de utilizare, în sensul definiţiilor de la punctele 2.24, 2.24.1 şi 2.24.2 şi sub rezerva eventualelor vibraţii la care ar putea fi supuse, să îşi păstreze caracteristicile prevăzute de prezentul regulament şi să permită conformitatea vehiculului cu cerinţele din prezentul regulament. În special, nu poate fi posibilă o dereglare neintenţionată a sistemului de reglare al lămpilor.

5.2.1.În cazul farurilor echipate cu dispozitive de prevenire a cauzării de disconfort altor participanţi la trafic, într-o ţară în care traficul se desfăşoară pe un sens al drumului diferit de cel din ţara în care a fost proiectat farul, aceste măsuri sunt luate automat sau de către utilizatorul vehiculului, în timpul staţionării, fără a fi necesare ustensile speciale [altele decât cele furnizate cu vehiculul (²)]. Producătorul vehiculului trebuie să furnizeze instrucţiuni detaliate care însoţesc vehiculul.

5.3.Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, inclusiv cele situate pe părţile laterale, axa de referinţă a lămpii situată pe vehicul trebuie să fie paralelă cu planul de apăsare al vehiculului pe drum; în plus, axa trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului în cazul catadioptrilor şi al lămpilor de poziţie laterale şi paralelă cu acest plan în cazul altor dispozitive de semnalizare. În fiecare direcţie se admite o toleranţă de ± 3°. În plus, trebuie respectate orice instrucţiuni speciale de montare specificate de producător.

5.7.1.1.Cerinţele fotometrice şi colorimetrice pentru o lampă trebuie îndeplinite atunci când toate celelalte funcţii cu care lampa este grupată, combinată sau încorporată reciproc, sunt dezactivate.

5.7.1.3.În cazul în care lămpile de stop şi lămpile de indicare a direcţiei sunt grupate, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

5.7.2.1.Lămpile independente, astfel cum sunt definite la punctul 2.16.1 litera (a), compuse din două sau mai multe părţi distincte, trebuie să fie instalate astfel încât:

5.7.2.2.Lămpile independente, astfel cum sunt definite la punctul 2.16.1 litera (b) sau (c), compuse din două lămpi marcate cu "D" sau doi catadioptri independenţi, trebuie să fie instalate astfel încât:

5.7.2.3.Lămpile independente, astfel cum sunt definite la punctul 2.16.1 litera (d) trebuie să respecte cerinţele de la punctul 5.7.2.1.

5.7.2.4.Două lămpi sau un număr par de lămpi în formă de bandă sau fâşie sunt situate simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului şi se întind pe ambele părţi de la cel puţin 0,4 m de marginea exterioară extremă a vehiculului şi au nu mai puţin de 0,8 m în lungime; iluminarea acestei suprafeţe trebuie să fie asigurată de cel puţin două surse de lumină plasate cât mai aproape posibil de extremităţi; suprafaţa emiţătoare de lumină poate fi constituită dintr-un număr de elemente juxtapuse, cu condiţia ca aceste suprafeţe emiţătoare de lumină individuale, atunci când sunt proiectate pe un plan transversal, să îndeplinească cerinţele de la punctul 5.7.2.1.

5.8.3.Poziţia, în ceea ce priveşte lăţimea, se determină de la acea margine a suprafeţei aparente în direcţia axei de referinţă care se găseşte la cea mai mare distanţă de planul longitudinal median al vehiculului în raport cu lăţimea totală şi de marginile interioare ale suprafeţei aparente în direcţia axei de referinţă în raport cu distanţa dintre lămpi.

5.9.3.Caracteristicile fotometrice ale unei lămpi indicatoare de direcţie din categoriile 1, 1a, 1b, 2a sau 2b pot varia în cursul unei iluminări intermitente prin activarea secvenţială a surselor de lumină, astfel cum este specificat la punctul 5.6 din Regulamentul nr. 6.

5.10.Nicio lumină roşie care ar putea crea confuzie nu este emisă în direcţia înainte de o lampă în sensul definiţiei de la punctul 2.7 şi nicio lumină albă nu este emisă spre spate de o lampă, în sensul definiţiei de la punctul 2.7. Nu se iau în considerare dispozitivele de iluminat montate în interiorul vehiculului. Dacă există îndoieli, această cerinţă se verifică după cum urmează:

5.10.3.2. în lăţime, de două plane verticale care, formând în faţă, respectiv în spate, un unghi de 15° înspre exteriorul planului longitudinal median al vehiculului, trec prin punctul sau punctele de contact ale planelor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului care delimitează lăţimea globală a vehiculului; dacă există mai multe puncte de contact, cel mai din faţă dintre acestea corespunde planului din faţă, iar cel mai din spate corespunde planului din spate.

5.11.Legăturile electrice trebuie să fie astfel realizate încât lămpile de poziţie faţă şi spate, lămpile de gabarit, dacă există, lămpile de poziţie laterale, dacă există, precum şi lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi pornite şi oprite decât simultan.

5.12.Legăturile electrice trebuie proiectate astfel încât să permită aprinderea farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire şi a farurilor de ceaţă faţă numai în cazul în care sunt aprinse şi lămpile menţionate la punctul 5.11. Această condiţie nu se aplică însă farurilor cu lumină de drum sau celor cu lumină de întâlnire atunci când avertismentele luminoase ale acestora constau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farurilor cu lumină de drum sau în aprinderea intermitentă a farurilor cu lumină de întâlnire sau în aprinderea alternativă la scurte intervale a farurilor cu lumină de drum şi a farurilor cu lumină de întâlnire.

5.14.Lămpi mascate

5.15.Culorile luminii emise de lămpi (¹) sunt următoarele:

Lampă de ceaţă faţă:	Alb sau galben selectiv
Lampă pentru mersul înapoi:	Alb
Lampă indicatoare de direcţie:	Galben auto
Semnal de avarie:	Galben auto
Lampă de stop:	Roşu
Semnal pentru oprirea de urgenţă:	Galben auto sau roşu
Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară:	Galben auto
Lampa plăcuţei de înmatriculare spate:	Alb
Lampă de poziţie faţă:	Alb
Lampă de poziţie spate:	Roşu
Lampă de ceaţă faţă	Alb sau galben selectiv
Lampă de ceaţă spate:	Roşu
Lampă de staţionare:	Alb în faţă, roşu în spate, galben auto dacă sunt încorporate reciproc în lămpile laterale indicatoare de direcţie sau în lămpile de poziţie laterale
Lampă de poziţie laterală:	Galben auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziţie laterală poate fi roşie dacă este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziţie spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceaţă spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeţei emiţătoare de lumină comună cu catadioptrul spate
Lampă de gabarit:	Alb în faţă, roşu în spate
Lampă de circulaţie pe timp de zi:	Alb
Catadioptru spate, netriunghiular:	Roşu
Catadioptri spate, triunghiulari:	Roşu
Catadioptru faţă, netriunghiular:	Identic cu lumina incidentă (¹)
Catadioptru lateral, netriunghiular:	Galben auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roşu dacă este grupat sau are o parte a suprafeţei emiţătoare de lumină comună cu lampa de poziţie spate, lampa de gabarit spate, lampa de ceaţă spate, lampa de stop, cu cea mai din spate lampă de poziţie laterală roşie sau cu catadioptrul spate, netriunghiular.
Lampă în unghi:	Alb
Marcaj de vizibilitate:	Alb spre faţă; Alb sau galben pe lateral; Roşu sau galben în spate (²).
Sistem de iluminare faţă adaptiv (SFA):	Alb
Lampă de curtoazie exterioară:	Alb
Lampă de manevră:	Alb
(¹)Denumit şi catadioptru alb sau incolor. (²)Niciuna din dispoziţiile prezentului regulament nu împiedică părţile contractante să aplice prezentul regulament în vederea autorizării utilizării, pe teritoriul lor, a marcajelor de vizibilitate albe în spate.

5.18.Lămpile de poziţie spate, lămpile indicatoare de direcţie spate şi catadioptrii spate, triunghiulari şi netriunghiulari, pot fi instalaţi pe componente mobile numai în cazul în care:

(a)cerinţele de la punctul 5.18.1 se consideră ca fiind satisfăcute dacă sistemul complet de lămpi interdependente este montat pe componenta (componentele) mobilă (mobile). Cu toate acestea, se pot pune în funcţiune lămpi suplimentare pentru funcţiile de mai sus, atunci când componenta mobilă se găseşte în orice poziţie deschisă fixă, cu condiţia ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerinţele referitoare la poziţie, vizibilitate geometrică, precum şi pe cele colorimetrice şi fotometrice aplicabile lămpilor montate pe componenta mobilă; sau

(b)În cazul în care sistemul de lămpi interdependente este parţial montat pe componenta fixă şi parţial montat pe o componentă mobilă, cu excepţia lămpilor indicatoare de direcţie, lampa (lămpile) interdependentă(e) specificată(e) de solicitant în cursul procedurii de omologare a dispozitivului trebuie să îndeplinească toate cerinţele în materie de poziţie, vizibilitate geometrică şi cerinţele colorimetrice şi fotometrice pentru aceste lămpi, în oricare dintre poziţiile fixe ale componentei (componentelor) mobile.

În cazul unei lămpi indicatoare de direcţie, lampa interdependentă(e) specificată(e) de solicitant în cursul procedurii de omologare a dispozitivului, trebuie să îndeplinească toate cerinţele în materie de poziţie, vizibilitate geometrică şi cerinţele colorimetrice şi fotometrice, în toate poziţiile fixe ale componentei (componentelor) mobile. Acest lucru nu se aplică în cazul în care, pentru a respecta sau a completa unghiul de vizibilitate geometrică, sunt activate lămpi suplimentare atunci când componenta mobilă se găseşte în orice poziţie deschisă fixă, cu condiţia ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerinţele de poziţie şi cerinţele fotometrice şi colorimetrice aplicabile lămpilor indicatoare de direcţie montate pe componenta mobilă.

5.20.Dacă o lampă este instalată pe o componentă mobilă, iar componenta mobilă este în "poziţie normală de funcţionare", lampa trebuie întotdeauna să revină în poziţia specificată de producător în conformitate cu prezentul regulament. În cazul farurilor cu lumină de întâlnire şi al lămpilor de ceaţă faţă, această cerinţă este considerată satisfăcută dacă, atunci când componentele mobile sunt deplasate şi revin la poziţia normală de 10 ori, nicio valoare a înclinării unghiulare a acestor lămpi, în raport cu suportul lor, măsurată după fiecare utilizare a componentei mobile, nu diferă cu mai mult de 0,15 % de media celor 10 valori măsurate. În cazul în care se depăşeşte această valoare, fiecare limită specificată la punctul 6.2.6.1.1 se modifică prin acest surplus astfel încât să se reducă gama unghiurilor de înclinare la verificarea vehiculului în conformitate cu anexa 6.

5.21.Suprafaţa aparentă în direcţia axei de referinţă a lămpilor de poziţie faţă şi spate, a lămpilor indicatoare de direcţie faţă şi spate şi a catadioptrilor nu este mascată cu mai mult de 50 % de oricare din componentele mobile, cu sau fără dispozitiv de iluminare instalat, în orice poziţie fixă diferită de "poziţia normală de utilizare".

5.21.2. în formularul de comunicare (punctul 10.1 al anexei 1) se introduce o observaţie prin care se informează alte autorităţi competente că mai mult de 50 % din suprafaţa aparentă poate fi mascată de componente mobile; precum şi în interiorul vehiculului se găseşte o notă care informează utilizatorul că, în anumite poziţii ale componentelor mobile, ceilalţi participanţi la trafic sunt avertizaţi de prezenţa vehiculului pe drum; de exemplu, prin intermediul unui triunghi de avertizare sau al altor dispozitive în conformitate cu cerinţele naţionale pentru utilizarea pe drum.

5.23.Lămpile omologate cu sursă(e) de lumină în conformitate cu Regulamentul nr. 37, cu excepţia cazului în care aceste surse luminoase sunt utilizate ca sursă(e) de lumină neînlocuibilă(e) în sensul definiţiei de la punctul 2.7.1.1.2 din prezentul regulament, se montează în aşa fel încât sursa de lumină să poată fi corect înlocuită, fără a fi necesară asistenţă specială sau utilizarea unor alte scule speciale în afară de cele furnizate împreună cu vehiculul de către producător. Producătorul vehiculului furnizează împreună cu acesta o descriere a detaliată a procedurii de înlocuire.

5.24.Este permisă orice înlocuire temporară de securitate a funcţiei de semnalizare luminoasă a lămpii de poziţie spate, cu condiţia ca funcţia de substituire în caz de defectare să fie similară în ceea ce priveşte culoarea, intensitatea principală şi poziţia cu funcţia care nu mai este operaţională şi cu condiţia ca dispozitivul de înlocuire să rămână funcţional şi să continue să-şi îndeplinească funcţia de securitate iniţială. Pe parcursul înlocuirii, un indicator pe bord (a se vedea punctul 2.18 al prezentului regulament) indică producerea unei înlocuiri temporare şi necesitatea unor reparaţii.

5.26.Lămpile indicatoare de direcţie spate, lămpile de poziţie spate, lămpile de stop (cu excepţia lămpilor de stop din categoria S4) şi lămpile de ceaţă spate cu comanda de intensitate luminoasă variabilă sunt permise, acestea trebuind să răspundă simultan la cel puţin una dintre următoarele influenţe externe: modul de iluminare ambientală, ceaţa, zăpada, ploaia, pulberea, norii de praf, contaminarea suprafeţei emiţătoare de lumină, cu condiţia ca relaţia de intensitate prescrisă a acestora să fie menţinută pe durata tranziţiilor de variaţie. Pe durata tranziţiei, nu trebuie să se constate nicio variaţie bruscă a intensităţii. Lămpile de stop din categoria S4 pot produce intensităţi luminoase variabile separat de celelalte lămpi. Şoferul are posibilitatea de a fixa intensităţile de mai sus la intensităţi corespunzătoare cu categoria stabilă a acestora şi de a le readuce la categoria automat variabilă a acestora.

5.27.Pentru vehiculele din categoriile M şi N, solicitantul trebuie să demonstreze serviciului tehnic responsabil cu încercarea de omologare de tip că alimentarea cu energie electrică pentru dispozitivele indicate respectă condiţiile precizate la punctele 2.7.9, 2.7.10, 2.7.12, 2.7.14 şi 2.7.15 de mai sus, atunci când sistemul electric al vehiculului este în stare de funcţionare la o tensiune constantă, reprezentativă pentru categoria de vehicul alimentat cu energie, astfel cum a fost specificat de către solicitant, cu următoarele prevederi:

5.28.Prevederi generale privind vizibilitatea geometrică

6.SPECIFICAŢII INDIVIDUALE

6.1.2.Număr

6.1.5.Vizibilitate geometrică

Vizibilitatea suprafeţei luminoase, cuprinzând şi vizibilitatea în zonele ce nu par iluminate în direcţia de observare luată în considerare, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spaţiu divergent definit de drepte generatoare ce se sprijină pe conturul suprafeţei luminoase şi fac un unghi de cel puţin 5° în raport cu axa de referinţă a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este perimetrul proiecţiei suprafeţei iluminante pe un plan transversal tangent la partea cea mai avansată a lentilei farului.

6.1.7.1.Cu excepţia cazului în care sunt utilizate pentru a emite semnale luminoase intermitente la intervale scurte de timp, farurile cu lumină de drum pot fi aprinse numai în cazul în care întrerupătorul principal se află în poziţia PORNIT sau AUTO (automată) şi sunt întrunite condiţiile pentru activarea automată a fasciculului luminii de întâlnire. În acest caz, farurile cu lumină de drum pot fi stinse automat atunci când nu mai există condiţiile pentru activarea automată a fasciculului luminii de întâlnire.

6.1.7.2.Comanda farurilor cu lumină de drum poate fi automată, în ceea ce priveşte activarea şi dezactivarea acestora, semnalele de control fiind produse de către un sistem de senzori care are capacitatea de a detecta şi a reacţiona la fiecare dintre următoarele date:

6.1.7.4.Farurile cu lumină de drum se pot aprinde simultan sau în pereche. În cazul în care sunt instalate două faruri cu lumină de drum suplimentare, în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 6.1.2 care acordă autorizaţia în acest sens numai vehiculelor din categoria N₃, nu pot fi aprinse simultan mai mult de două perechi. Pentru trecerea de la lumina de întâlnire la lumina de drum trebuie aprinsă cel puţin o pereche de faruri cu lumină de drum. Pentru trecerea de la lumina de drum la lumina de întâlnire, toate farurile cu lumină de drum trebuie stinse simultan.

6.1.9.3.Activarea şi dezactivarea automată a farurilor cu lumină de drum:

Conformitatea cu aceste cerinţe trebuie demonstrată de către solicitant prin simulare sau prin alte metode de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip. În cazul în care este necesar, cantitatea de lumină se măsoară pe o suprafaţă orizontală, cu un senzor cu corectură a cosinusului unghiului de incidenţă la aceeaşi înălţime cu poziţia de montare a senzorului vehiculului. Acest lucru poate fi demonstrat de către producător prin furnizarea de documentaţie sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.2.4.1.În lăţime: acea margine a suprafeţei aparente în direcţia axei de referinţă care se află la cea mai mare distanţă de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

6.2.6.1.Orientare verticală

6.2.6.2.Dispozitiv de reglare a înălţimii fasciculului farurilor

6.2.6.4.Orientare orizontală

Orientarea orizontală a unuia sau a ambelor faruri cu lumină de întâlnire poate varia pentru a produce iluminarea în curbă, cu condiţia ca, în cazul în care fie întregul fascicul, fie cotul delimitării superioare a luminii farurilor este deplasat, cotul delimitării superioare a luminii farurilor să nu intersecteze linia traiectoriei din centrul de gravitate al vehiculului la distanţe din faţa vehiculului care sunt mai mari de 100 de ori decât înălţimea de montare a respectivelor faruri cu lumină de întâlnire.

6.2.7.4.Se poate activa o sursă luminoasă suplimentară sau unul sau mai multe module LED situate în interiorul farurilor cu lumină de întâlnire sau într-o lampă (cu excepţia farului cu lumină de drum) grupate sau încorporate reciproc cu respectivele faruri cu lumină de întâlnire, pentru a produce iluminare în curbă, cu condiţia ca raza orizontală a curburii traiectoriei centrului de gravitate al vehiculului să fie de 500 m sau mai mică. Acest lucru poate fi demonstrat de către producător prin calcul sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.2.7.6.În cazul în care lămpile de circulaţie pe timp de zi sunt instalate şi funcţionează în conformitate cu prevederile de la punctul 6.19, fie

6.2.7.6.3.3. un indicator vizual, sonor sau mixt se activează numai în condiţii de iluminare redusă, astfel cum sunt definite în anexa 13, pentru a informa conducătorul auto că farurile cu lumină de întâlnire ar trebui aprinse. După activarea indicatorului, acesta se stinge în cazul în care sunt aprinse farurile cu lumină de întâlnire sau în momentul când dispozitivul care controlează pornirea sau oprirea motorului (a sistemului de propulsie) se află într-o poziţie care face imposibilă funcţionarea motorului (a sistemului de propulsie).

6.2.8.2.Un indicator vizual, cu sau fără lumină intermitentă, este obligatoriu:

(b)în cazul în care unul sau mai multe module LED sunt utilizate pentru producerea luminii de întâlnire. cu excepţia cazului în care sunt conectate astfel încât defectarea oricăruia dintre modulele LED le pune pe celelalte în imposibilitatea de a mai emite lumină.

6.2.9.Alte cerinţe

6.3.4.2.În înălţime:

6.3.5.Vizibilitate geometrică

6.3.6.1.Orientare verticală

6.3.6.1.2.2.2. Unghiul iniţial de înclinare a delimitării superioare a luminii farurilor, fie care trebuie reglat cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul şoferului, trebuie specificat o precizie de o zecimală de către producător şi indicat în mod clar, lizibil şi indelebil pe fiecare vehicul fie în apropierea lămpii de ceaţă faţă fie lângă plăcuţa producătorului în combinaţie cu menţiunea prevăzută la punctul 6.2.6.1.1 prin simbolul prezentat în anexa 7 la prezentul regulament. Valoarea acestei înclinaţii descendente se defineşte în conformitate cu punctul 6.3.6.1.2.2.1.

6.3.6.2.Dispozitiv de reglare a înălţimii fasciculului lămpii de ceaţă faţă

6.3.7.Legături electrice

6.3.9.Alte cerinţe

În cazul în care există o indicaţie pozitivă în fişa de comunicare de la punctul 1 din anexa 19 la Regulamentul nr. 109, alinierea şi intensităţile luminoase ale fasciculului lămpii de ceaţă faţă din clasa "F3" pot fi adaptate în mod automat la condiţiile specifice ale mediului înconjurător. Orice variaţii ale intensităţilor luminoase sau ale alinierii trebuie efectuate în mod automat şi astfel încât să nu creeze disconfort nici pentru conducătorul auto, nici pentru ceilalţi participanţi la trafic.

6.4.7.2.Mai mult, legăturile electrice ale celor două dispozitive opţionale menţionate la punctul 6.4.2.2 sunt de aşa natură încât aceste dispozitive să nu poată ilumina decât în cazul în care lămpile menţionate la punctul 5.11 sunt pornite.

6.5.3.Dispunere (a se vedea figura de mai jos)

6.5.3.1.În plus, pentru vehiculele din categoriile:

6.5.4.1.În lăţime: marginea suprafeţei aparente în direcţia axei de referinţă care se află la cea mai mare distanţă de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului. Această condiţie nu se aplică lămpilor spate opţionale.

6.5.4.2.În înălţime: deasupra solului.

6.5.4.3.În lungime (a se vedea figura de mai jos)

6.5.5.1.Unghiuri orizontale: (a se vedea figura de mai jos)

(b)dacă o lampă opţională spate este montată mai sus de 2 100 mm (măsurată în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 5.8.1 de mai sus), unghiul ascendent de 15° poate fi redus la 5°.

6.5.5.2.Sau, la latitudinea producătorului, pentru vehiculele din categoriile M₁ şi N₁: Lămpile indicatoare de direcţie faţă şi spate, precum şi lămpile de poziţie laterale (**).

6.5.7.Legături electrice

6.5.8.Indicator

Indicator de funcţionare obligatoriu pentru lămpile indicatoare de direcţie din categoriile 1, 1a, 1b, 2a şi 2b. Poate fi vizual, sonor sau ambele. Dacă indicatorul este unul vizual, acesta constă într-o lumină intermitentă care, cel puţin în caz de funcţionare defectuoasă a oricăreia dintre lămpile indicatoare de direcţie, fie se stinge, fie continuă să emită o lumină neintermitentă, fie prezintă o schimbare sensibilă de frecvenţă. Dacă indicatorul este unul sonor, acesta trebuie să se poată auzi clar şi să prezinte o schimbare sensibilă de frecvenţă, cel puţin în caz de funcţionare defectuoasă a oricăreia dintre aceste lămpi indicatoare de direcţie.

6.5.9.Alte cerinţe

Acţionarea comenzii de semnal luminos trebuie urmată în interval de cel mult o secundă de o emisie de lumină şi în interval de cel mult o secundă şi jumătate de prima întrerupere a semnalului luminos. În cazul în care un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda lămpilor indicatoare de direcţie ale vehiculului tractor trebuie să acţioneze şi lămpile indicatoare de direcţie ale remorcii. În caz de defecţiune la o lampă indicatoare de direcţie, alta decât un scurt circuit, celelalte lămpi trebuie să continue să emită lumină intermitentă, dar, în aceste condiţii, frecvenţa poate fi diferită de cea prescrisă.

6.6.7.2.Semnalul de avarie trebuie activat automat în cazul implicării vehiculului într-o coliziune sau după dezactivarea semnalului de oprire de urgenţă, în conformitate cu specificaţiile de la punctul 6.23. În astfel de cazuri, acesta poate fi stins manual.

6.7.2.2.Numai în cazul în care planul longitudinal median al vehiculului nu este amplasat pe un panou fix al

6.7.4.1.În lăţime:

6.7.4.2.În înălţime:

6.7.5.Vizibilitate geometrică Unghi orizontal:

6.9.4.1.În lăţime: punctul de pe suprafaţa aparentă în direcţia axei de referinţă care se află la cea mai mare distanţă de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

6.9.5.1.Unghi orizontal: 45° spre interior şi 80° spre exterior.

6.9.5.2.Pentru vehiculele din categoriile M₁ şi N₁, ca alternativă la punctul 6.9.5.1 de mai sus, la latitudinea producătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia şi numai cu condiţia ca pe vehicul să fie instalată o lampă de poziţie laterală:

6.10.Lampă de poziţie spate (Regulamentul nr. 7)

6.10.4.2. În înălţime: deasupra solului, la nu mai puţin de 350 mm şi la nu mai mult de 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm şi dacă nu sunt instalate lămpile opţionale). În cazul în care sunt instalate lămpile opţionale, acestea sunt amplasate la o înălţime compatibilă cu cerinţele aplicabile de la punctul 6.10.4.1, cu simetria lămpilor, precum şi la o distanţă verticală pe cât de înaltă permite forma caroseriei, dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.

6.11.Lampă de ceaţă spate (Regulamentul nr. 38)

6.12.Lampă de staţionare (Regulamentul nr. 77 sau nr. 7).

6.13.Lampă de gabarit (Regulamentul nr. 7)

6.14.Catadioptru spate, netriunghiular (Regulamentul nr. 3)

6.15.Catadioptru spate, triunghiular (Regulamentul nr. 3)

6.16.Catadioptru faţă, netriunghiular (Regulamentul nr. 3)

6.17.Catadioptru spate lateral, netriunghiular (Regulamentul nr. 3)

Astfel încât cerinţele referitoare la amplasarea în lungime să fie respectate. Funcţionarea acestor dispozitive este conformă cu cerinţele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul nr. 3. Sunt permise dispozitive şi materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispoziţiile punctului 6.17.4 de mai jos), cu condiţia ca acestea să nu diminueze eficienţa dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă obligatorii.

În cazul în care structura, construcţia sau utilizarea operaţională a vehiculului nu permite satisfacerea unei astfel de cerinţe, această distanţă poate fi mărită la 4 m. Distanţa dintre catadioptrul lateral cel mai din spate şi spatele vehiculului nu poate să depăşească 1 m. Totuşi, în cazul autovehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m, este suficientă prezenţa unui catadioptru lateral montat pe prima treime şi/sau a unui catadioptru lateral montat pe ultima treime din lungimea vehiculului.

6.18.Lămpile de poziţie laterale (Regulamentul nr. 91)

6.18.4.3. În lungime: cel puţin o lampă de poziţie laterală trebuie să fie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, lampa de poziţie laterală cea mai din faţă nu trebuie să fie amplasată la mai mult de 3 m de partea din faţă. Distanţa dintre două lămpi de poziţie laterale adiacente nu trebuie să depăşească 3 m. În cazul în care structura, construcţia sau utilizarea operaţională a vehiculului nu permit satisfacerea cerinţei respective, această distanţă poate fi mărită la 4 m.

Cu toate acestea, în cazul autovehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m şi pentru şasiurile-cabină, este suficientă prezenţa unei lămpi de poziţie laterală montate pe prima treime şi/sau a unei lămpi de poziţie laterală pe ultima treime din lungimea vehiculului. Pentru vehiculele din categoria M₁ cu o lungime de peste 6 m dar de maximum 7 m, este suficientă prezenţa unei lămpi laterale montate la cel mult 3 m de partea din faţă a vehiculului şi a unei lămpi laterale montate pe ultima treime din lungimea vehiculului.

6.19.Lampă de circulaţie pe timp de zi (Regulamentul nr. 87) (¹)

6.20.Lampă de viraj (Regulamentul nr. 119)

6.21.Marcaje de vizibilitate (Regulamentul nr. 104)

6.21.1.2.5. În cazurile în care producătorul, după verificarea de către serviciul tehnic, poate demonstra autorităţii de omologare de tip că este imposibil, din cauza cerinţelor de funcţionare care ar putea necesita o anumită formă, structură sau construcţie a vehiculului, să se respecte cerinţele de la punctele 6.21.2- 6.21.7.5 de mai jos, îndeplinirea parţială a unora dintre aceste cerinţe este acceptabilă. Aceasta depinde de numărul de cerinţe îndeplinite, dacă este posibil, precum şi de aplicarea de marcaje de vizibilitate care îndeplinesc parţial cerinţele cele mai stricte privind structura vehiculului. Aceasta ar putea include aplicarea de suporturi sau plăci suplimentare care conţin un material conform cu Regulamentul nr. 104, în cazul în care există structura necesară pentru a asigura o semnalizare uniformă, compatibilă cu obiectivul de vizibilitate.

6.21.7.1. Se consideră că marcajele de vizibilitate sunt continue dacă distanţa dintre elementele adiacente este cât mai mică posibil şi dacă ea nu depăşeşte 50 % din lungimea celui mai scurt element adiacent. Cu toate acestea, dacă producătorul poate dovedi autorităţii responsabile cu omologarea de tip că este imposibil să se respecte valoarea de 50 %, distanţa dintre elementele adiacente poate fi mai mare de 50 % din dimensiunea celui mai scurt element adiacent; ea trebuie să fie cât mai mică posibil şi să nu depăşească 1 000 mm.

6.22.Sistem de iluminare faţă adaptiv (SFA) (Regulamentul nr. 123)

6.22.4.1.1. Două unităţi de iluminare plasate simetric trebuie poziţionate la o înălţime conformă cu cerinţele stabilite la punctele 6.1.4 şi 6.2.4 relevante, unde "două unităţi de iluminare plasate simetric" se interpretează ca fiind două unităţi de iluminare, una pentru fiecare parte laterală a vehiculului, poziţionate în aşa fel încât centrele (geometrice) ale gravităţii suprafeţelor lor aparente să se afle la aceeaşi înălţime şi la aceeaşi distanţă de planul longitudinal median al vehiculului cu o toleranţă de 50 mm fiecare; zonele luminoase ale lămpilor lor, suprafeţele luminoase, precum şi emisiile luminoase pot, cu toate acestea, să fie diferite.

În cazul în care înclinaţiile iniţiale descendente diferite sunt specificate de producător pentru diferitele unităţi de iluminare care furnizează sau care contribuie la delimitarea superioară a luminii farurilor în lumina de întâlnire de bază, valorile acestei înclinaţii descendente trebuie specificate, în limita unei acurateţi de 0,1 %, de către producătorul vehiculului şi indicate, în mod lizibil şi indelebil, pe fiecare vehicul, aproape fie de faruri, fie de plăcuţa producătorului, astfel încât toate unităţile de iluminare să poată fi identificate fără echivoc.

După reglajul orientării iniţiale a fasciculului, înclinaţia verticală a luminii de întâlnire sau, dacă este cazul, înclinaţiile verticale ale tuturor unităţilor de iluminare diferite care furnizează sau care contribuie la delimitarea (delimitările) superioară (superioare) a (ale) luminii farurilor în conformitate cu punctul 6.22.6.1.2.1 de mai sus a luminii de întâlnire de bază trebuie verificată(e) pentru toate condiţiile de încărcare a vehiculului în conformitate cu specificaţiile de la punctele 6.2.6.3.1 şi 6.2.6.3.2 ale prezentului regulament.

(i)O mişcare orizontală a delimitării superioare asimetrice a luminii farurilor în direcţia laterală faţă de axa longitudinală a vehiculului, dacă există, este permisă numai în cazul în care vehiculul se deplasează în faţă (²), astfel încât planul longitudinal vertical care trece prin cotul delimitării superioare a luminii farurilor să nu intersecteze linia traiectoriei centrului de gravitate al vehiculului la distanţe faţă de partea din faţă a vehiculului care să fie mai mari de 100 de ori decât înălţimea de montare a respectivei unităţi de iluminare.

6.22.8.2. Este obligatorie prezenţa unui indicator vizual care să semnalizeze defecţiunea SFA-ului. Acesta nu trebuie să lumineze intermitent. El trebuie activat ori de câte ori se detectează o defecţiune, legată de semnalele de comandă ale SFA sau când se primeşte un semnal de avarie în conformitate cu punctul 5.9 al Regulamentului nr. 123. El trebuie să rămână activat cât timp este prezentă defecţiunea. Poate fi anulat temporar, dar trebuie repetat ori de câte ori dispozitivul care porneşte şi opreşte motorul este pornit sau oprit.

6.22.9.1. Instalarea unui SFA este permisă numai odată cu instalarea unuia sau mai multor dispozitive de curăţare a farurilor în conformitate cu Regulamentul nr. 45 (¹) cel puţin pentru unităţile de iluminare, care sunt indicate la punctul 9.3 din formularul de comunicare în conformitate cu modelul din anexa 1 la Regulamentul nr. 123, dacă fluxul luminos total al surselor de lumină al acestor unităţi depăşeşte 2 000 lm pe fiecare parte laterală, şi care contribuie la clasa C (de bază) a luminii de întâlnire (de bază).

6.22.9.2.2. Pentru a verifica dacă, în conformitate cu punctul 6.22.7.4, funcţionarea automată a SFA a funcţiilor luminii de întâlnire nu cauzează niciun disconfort, serviciul tehnic trebuie să efectueze un tur de încercare care să cuprindă orice situaţie relevantă în ceea ce priveşte comanda sistemului, pe baza descrierii făcute de solicitant; serviciul tehnic trebuie notificat dacă toate modurile sunt activate, în funcţiune sau dezactivate în conformitate cu descrierea făcută de solicitant; orice funcţionare defectuoasă evidentă, dacă există, trebuie să fie contestată (de exemplu, mişcare unghiulară excesivă sau licărire).

6.22.9.2.3. Performanţa globală a comenzii automate trebuie demonstrată de către solicitant prin documentaţie sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip. Mai mult, producătorul pune la dispoziţie un pachet de documente care permite accesul la proiectarea "conceptului de securitate" al sistemului. Acest "concept de securitate" reprezintă o descriere a măsurilor înglobate în sistem prin concepţie, de exemplu în cadrul unităţilor electronice, pentru a asigura integritatea sistemului şi astfel funcţionarea în condiţii de securitate chiar şi în cazul unei defecţiuni electrice sau mecanice care ar putea cauza disconfort, distragerea atenţiei sau lumină orbitoare capabile să afecteze şoferul sau vehiculele care circulă în sens opus şi vehiculele care circulă în faţă. Această descriere trebuie de asemenea să ofere o explicaţie simplă a tuturor funcţiilor de comandă ale "sistemului" şi a metodelor utilizate pentru atingerea obiectivelor, inclusiv o descriere a mecanismului (mecanismelor) prin care se exercită funcţiile de comandă.

6.22.9.2.4. Pentru a verifica că funcţia adaptivă a luminii de drum nu cauzează disconfort, distragerea atenţiei sau lumină orbitoare capabile să afecteze şoferul sau vehiculele care circulă în sens opus şi care circulă în faţă, serviciul tehnic trebuie să efectueze un tur de încercare în conformitate cu punctul 2 din anexa 12. Acest tur de încercare trebuie să cuprindă orice situaţie relevantă pentru comanda sistemului, pe baza descrierii făcute de solicitant. Performanţa funcţiei adaptive a luminii de drum trebuie să fie documentată şi verificată în funcţie de descrierea făcută de solicitant. Orice funcţionare defectuoasă evidentă, trebuie să fie contestată (de exemplu, mişcare unghiulară excesivă sau licărire).

Conformitatea cu această cerinţă trebuie demonstrată de către solicitant prin simulare sau prin alte metode de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip. Dacă este necesar, iluminarea se măsoară pe o suprafaţă orizontală, cu un senzor corectat în cosinus poziţionat la aceeaşi înălţime cu poziţia de montare a senzorului montat pe vehicul. Acest lucru poate fi demonstrat de producător printr-o documentaţie adecvată sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.23.Semnal pentru oprirea de urgenţă

6.24.Lampă exterioară de curtoazie

6.24.9.3. Serviciul tehnic trebuie să efectueze o încercare vizuală, spre satisfacţia autorităţii de omologare de tip, pentru a verifica faptul că nu există vizibilitate directă a suprafeţei aparente a lămpilor de curtoazie exterioare pentru ochiul unui observator care se deplasează pe graniţa unei zone aflate pe un plan transversal situat la 10 m de partea frontală a vehiculului, pe un plan transversal situat la 10 m de partea din spate a vehiculului şi pe două plane longitudinale situate la 10 m de fiecare parte a vehiculului; aceste patru plane pot fi extinse de la 1 m la 3 m deasupra solului şi perpendicular pe acesta, astfel cum se indică în anexa 14.

6.25.Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară

6.26.Lămpi de manevră (Regulamentul nr. 23)

6.26.9.1. Serviciul tehnic trebuie să efectueze o încercare vizuală, spre satisfacţia autorităţii de omologare de tip, pentru a verifica că nu există vizibilitate directă a suprafeţei aparente a acestor lămpi pentru ochiul unui observator care se deplasează pe graniţa unei zone aflate pe un plan transversal situat la 10 m de partea frontală a vehiculului, pe un plan transversal situat la 10 m de partea din spate a vehiculului şi pe două plane longitudinale situate la 10 m de fiecare parte a vehiculului; aceste patru plane pot fi extinse de la 1 m la 3 m deasupra solului şi perpendicular pe acesta, astfel cum se indică în anexa 14.

7.MODIFICĂRI ŞI EXTINDERI ALE OMOLOGĂRII DE TIP A VEHICULELOR SAU ALE INSTALĂRII DISPOZITIVELOR LOR DE ILUMINAT ŞI DE SEMNALIZARE LUMINOASĂ

8.CONFORMITATEA PRODUCŢIEI

8.4.Autoritatea de omologare de tip depune eforturi pentru a obţine o frecvenţă anuală a inspecţiilor. Cu toate acestea, frecvenţa respectivă se stabileşte la discreţia autorităţii de omologare de tip, în funcţie de încrederea acesteia faţă de procedurile organizate pentru asigurarea unui control eficace al conformităţii producţiei. În cazul în care se înregistrează rezultate negative, autoritatea de omologare de tip se asigură că s-au luat toate măsurile necesare pentru a se restabili conformitatea producţiei într-un timp cât mai scurt.

9.SANCŢIUNI ÎN CAZUL NERESPECTĂRII CONFORMITĂŢII DE PRODUCŢIE

11.DENUMIRILE ŞI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ŞI ALE AUTORITĂŢILOR DE OMOLOGARE DE TIP

12.DISPOZIŢII TRANZITORII

12.1Generalităţi

12.2.Dispoziţii tranzitorii aplicabile seriei 03 de amendamente.

(c)pot refuza, începând cu 10 octombrie 2009 (36 de luni de la intrarea în vigoare), prima punere în circulaţie naţională sau regională a unui vehicul din categoriile N₂ (cu o masă maximă mai mare de 7,5 tone), N₃, O₃ şi O₄ cu o lăţime mai mare de 2 100 mm (pentru marcaje spate) şi cu o lungime mai mare de 6 000 mm (pentru marcaje laterale), cu excepţia tractoarelor pentru semiremorci şi a vehiculelor incomplete, care nu îndeplinesc cerinţele seriei 03 de amendamente la prezentul regulament;

(d)nu mai recunosc, în pofida punctului 12.1.4 şi începând cu 10 octombrie 2011 (60 de luni de la intrarea în vigoare), omologările în conformitate cu prezentul regulament acordate tipului de vehicule din categoriile N₂ (cu o masă maximă mai mare de 7,5 tone), N₃, O₃ şi O₄ cu o lăţime mai mare de 2 100 mm (pentru marcaje spate) şi cu o lungime mai mare de 6 000 mm (pentru marcaje laterale), cu excepţia tractoarelor pentru semiremorci şi a vehiculelor incomplete, în temeiul seriei precedente de amendamente care nu mai este valabilă;

12.3.Dispoziţii tranzitorii aplicabile seriei 04 de amendamente. Părţile contractante care aplică prezentul regulament:

12.3.1. Fără a aduce atingere dispoziţiilor tranzitorii de mai sus, părţile contractante pentru care aplicarea Regulamentului nr. 112 intră în vigoare după 7 august 2008 (data intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente la prezentul regulament) nu sunt obligate să accepte omologările dacă tipul de vehicul care trebuie omologat nu îndeplineşte cerinţele menţionate la punctele 6.1.2 şi 6.2.2 din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente la prezentul regulament în ceea ce priveşte Regulamentul nr. 112.

12.4.Dispoziţii tranzitorii aplicabile seriei 05 de amendamente. Părţile contractante care aplică prezentul regulament:

(b)acordă omologări, începând cu 30 iulie 2016 pentru vehiculele din categoriile M₁ şi N₁ şi până la 30 ianuarie 2018 pentru noile tipuri de vehicule din alte categorii (66, respectiv, 84 de luni de la data oficială a intrării în vigoare), cu condiţia ca noul tip de vehicule care urmează să fie omologat să îndeplinească cerinţele unuia sau mai multora dintre punctele 6.2.7.6.2 sau 6.2.7.6.3- 6.2.7.6.3.3 şi nu cele ale punctului 6.2.7.6.1 din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 05 de amendamente.

ANEXA 1:COMUNICARE

9.Scurtă descriere:

10.Observaţii:

ANEXA 2:DISPUNERI ALE MĂRCILOR DE OMOLOGARE

Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul arată că tipul de vehicul în cauză a fost omologat, în ceea ce priveşte instalarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă, în Ţările de Jos (E 4) în temeiul Regulamentului nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 06 de amendamente. Numărul de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerinţele Regulamentului nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 06 de amendamente.

ANEXA 3:EXEMPLE DE SUPRAFEŢE ALE LĂMPILOR, AXE, CENTRE DE REFERINŢĂ ŞI UNGHIURI DE VIZIBILITATE GEOMETRICĂ

PARTEA 0:

1. Suprafaţă iluminantă	IO Element optic intern
2. Axă de referinţă	LG Ghid de lumină
3. Centru de referinţă	L Lentilă exterioară
4. Unghi de vizibilitate geometrică	R Reflector
5. Suprafaţă emiţătoare de lumină	S Sursă de lumină
6. Suprafaţă aparentă pe suprafaţă iluminantă	X Nu este parte a acestei funcţii
7a. Suprafaţă aparentă pornind de la suprafaţa emiţătoare de lumină în conformitate cu punctul 2.8 litera (a) (cu lentilă exterioară)	F1 Funcţia unu F2 Funcţia doi
7b. Suprafaţă aparentă pornind de la suprafaţa emiţătoare de lumină în conformitate cu punctul 2.8 litera (b) (fără lentilă exterioară)
8. Direcţia vizibilităţii

PARTEA 5:Exemplu de suprafaţă iluminantă în comparaţie cu suprafaţa emiţătoare de lumină în cazul unei "lămpi cu funcţie unică" (a se vedea punctele 2.8-2.9 din prezentul regulament)

PARTEA 6:Exemple care arată determinarea suprafeţei emiţătoare de lumină în comparaţie cu suprafaţa iluminantă (a se vedea punctele 2.8 şi 2.9 din prezentul regulament)

PARTEA 7:Exemple care permit luarea unei decizii privind încorporarea reciprocă a două funcţii

ANEXA 5:STĂRI DE ÎNCĂRCARE CE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE LA STABILIREA VARIAŢIILOR ÎN ORIENTAREA VERTICALĂ A FARURILOR CU LUMINĂ DE ÎNTÂLNIRE

2.Condiţii de încărcare pentru diferite tipuri de vehicule:

2.1.1.5.Toate scaunele ocupate, plus o sarcină distribuită uniform în portbagaj, astfel încât să se obţină sarcina admisibilă pe axa din spate sau pe axa din faţă dacă portbagajul este situat în faţă. Dacă vehiculul este prevăzut cu un portbagaj în faţă şi un portbagaj în spate, sarcina suplimentară trebuie să fie distribuită uniform, astfel încât să se atingă sarcinile admisibile pe axe. Cu toate acestea, dacă masa maximă admisă se obţine înainte de sarcina admisă pe una dintre axe, atunci încărcarea portbagajului (portbagajelor) se limitează la valoarea care permite să se obţină această masă.

2.3.1.2.Şoferul, plus o sarcină distribuită astfel încât să rezulte sarcina maximă tehnic admisă pe axa sau pe axele spate sau masa maximă admisă a vehiculului, oricare condiţie se realizează prima, fără a se depăşi o sarcină pe axa faţă calculată ca suma sarcinii pe axa faţă a vehiculului gol plus 25 % din sarcina utilă maximă admisă pe axa faţă. În schimb, axa faţă este luată în considerare atunci când platforma de încărcare este situată în partea anterioară.

ANEXA 6:MĂSURAREA VARIAŢIEI ÎNCLINAŢIEI LUMINII DE ÎNTÂLNIRE ÎN FUNCŢIE DE ÎNCĂRCARE

2.DEFINIŢII

2.2.Înclinarea luminii de întâlnire

3.CONDIŢII DE MĂSURARE

4.PREGĂTIREA VEHICULULUI

5.PROCEDURA DE ÎNCERCARE

5.1.Generalităţi

5.4.Pregătirea vehiculului în fiecare stare de încărcare

5.4.1.Vehicule din categoria M₁ cu suspensie convenţională

ANEXA 7:INDICAREA ÎNCLINAŢIEI DESCENDENTE A DELIMITĂRII SUPERIOARE A LUMINII FARURILOR LUMINII DE ÎNTÂLNIRE FAŢĂ MENŢIONATE LA PUNCTUL 6.2.6.1.1 ŞI A ÎNCLINAŢIEI DESCENDENTE A DELIMITĂRII SUPERIOARE A LUMINII LĂMPII DE CEAŢĂ MENŢIONATE LA PUNCTUL 6.3.6.1.2 DIN PREZENTUL REGULAMENT

ANEXA 8:COMENZILE AFERENTE DISPOZITIVELOR DE REGLARE A ÎNĂLŢIMII FASCICULULUI FARURILOR MENŢIONATE LA PUNCTUL 6.2.6.2.2 DIN PREZENTUL REGULAMENT

1.SPECIFICAŢII

1.1.Înclinarea descendentă a luminii de întâlnire se realizează, în toate cazurile, prin una dintre următoarele modalităţi:

ANEXA 9:CONTROLUL CONFORMITĂŢII PRODUCŢIEI

1.ÎNCERCĂRI

1.3.1.Înclinarea descendentă iniţială

1.3.2.Variaţia înclinaţiei în funcţie de sarcină

ANEXA 12:TUR DE ÎNCERCARE

1.Specificaţii ale turului de încercare pentru comanda automată a farurilor cu lumină de drum

1.2.Ruta de încercare trebuie să cuprindă secţiuni de încercare în condiţii de trafic, la o viteză corespunzătoare tipului de drum în cauză, astfel cum este descrisă în tabelul 1 de mai jos:

Încercare Secţiune	Condiţii de trafic	Tip de drum
	Condiţii de trafic	Zone urbane	Drum cu benzi multiple, de exemplu autostradă	Drum rural
	Viteză	50 ± 10 km/h	100 ± 20 km/h	80 ± 20 km/h
	Procentul mediu pe întreaga lungime a rutei de încercare	10 %	20 %	70 %
A	Un singur vehicul care circulă în sens opus sau un singur vehicul care circulă în faţă, cu o frecvenţă astfel încât lumina de drum se porneşte şi se opreşte.		X	X
B	Situaţii de trafic combinat cu vehicule care circulă în sens opus şi vehicule care circulă în faţă, cu o frecvenţă astfel încât lumina de drum se porneşte şi se opreşte.		X	X
C	Manevre de depăşire active şi pasive, cu o frecvenţă astfel încât lumina de drum se porneşte şi se opreşte.		X	X
D	Bicicletă care circulă în sens opus, conform descrierii de la punctul 6.1.9.3.1.2.			X
E	Situaţii de trafic combinat cu vehicule care circulă în sens opus şi vehicule care circulă în faţă	X

2.Specificaţii ale turului de încercare pentru farurile cu lumină de drum adaptive

2.2.Ruta de încercare trebuie să cuprindă secţiuni de încercare în condiţii de trafic, la o viteză corespunzătoare tipului de drum în cauză, astfel cum este descrisă în tabelul 2 de mai jos:

Încercare Secţiune	Condiţii de trafic	Tip de drum
	Condiţii de trafic	Zone urbane	Drum cu benzi multiple, de exemplu autostradă	Drum rural
	Viteză	50 ± 10 km/h	100 ± 20 km/h	80 ± 20 km/h
	Procentul mediu pe întreaga lungime a rutei de încercare	10 %	20 %	70 %
A	Un singur vehicul care circulă în sens opus sau un singur vehicul care circulă în faţă, cu o frecvenţă astfel încât lumina de drum adaptivă să reacţioneze pentru a demonstra procesul de adaptare.		X	X
B	Situaţii de trafic combinat cu vehicule care circulă în sens opus şi vehicule care circulă în faţă, cu o frecvenţă astfel încât lumina de drum adaptivă să reacţioneze pentru a demonstra procesul de adaptare.		X	X
C	Manevre de depăşire active şi pasive, cu o frecvenţă astfel încât lumina de drum adaptivă să reacţioneze pentru a demonstra procesul de adaptare.		X	X
D	Bicicletă care circulă în sens opus, conform descrierii de la punctul 6.22.9.3.1.2.			X
E	Situaţii de trafic combinat cu vehicule care circulă în sens opus şi vehicule care circulă în faţă	X

2.7.Pentru secţiunile de încercare A şi B din tabelul de mai sus, inginerii care efectuează încercările evaluează şi înregistrează gradul de acceptabilitate al performanţei procesului de adaptare în raport cu participanţii la trafic care circulă în sens opus şi care circulă în faţă. Aceasta înseamnă că inginerii responsabili cu încercarea trebuie să fie aşezaţi în vehiculul supus încercării şi, în plus, să ocupe un loc în vehiculele care circulă în sens opus şi în vehiculele care circulă în faţă.

ANEXA 13:CONDIŢII DE ACTIVARE AUTOMATĂ A FARURILOR CU LUMINĂ DE ÎNTÂLNIRE

Lumina ambientală în exteriorul vehiculului (²)	Faruri cu lumină de întâlnire	Timp de răspuns
mai mic de 1 000 de lucşi	PORNIT	nu mai mult de 2 secunde
între 1 000 de lucşi şi 7 000 de lucşi	la discreţia producătorului	la discreţia producătorului
mai mult de 7 000 de lucşi	OPRIT	mai mult de 5 secunde, dar nu mai mult de 300 de secunde
(¹) Conformitatea cu aceste condiţii trebuie demonstrată de către solicitant, prin simulare sau prin alte metode de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip. (²) Iluminarea se măsoară pe o suprafaţă orizontală, cu un senzor corectat în cosinus poziţionat la aceeaşi înălţime cu poziţia de montare a senzorului montat pe vehicul. Acest lucru poate fi demonstrat de producător printr-o documentaţie adecvată sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

W₁₂ limita verde	y = 0,150 + 0,640 x
W₂₃ limita galben-verde	y = 0,440
W₃₄ limita galben	x = 0,500
W₄₅ limita roşu-purpuriu	y = 0,382
W₅₆ limita purpuriu	y = 0,050 + 0,750 x
W₆₁ limita albastru	x = 0,310
Cu puncte de intersecţie:
x	y
W₁ 0,310	0,348
W₂ 0,453	0,440
W₃ 0,500	0,440
W₄ 0,500	0,382
W₅ 0,443	0,382
W₆ 0,310	0,283

SY₁₂ limita verde	y = 1,290 x - 0,100
SY₂₃ locul geometric spectral
SY₃₄ limita roşu	y = 0,138 + 0,580 x
SY₄₅ limita galben-alb	y = 0,440
SY₅₁ limita alb	y = 0,940 - x
Cu puncte de intersecţie:
x	y
SY₁ 0,454	0,486
SY₂ 0,480	0,519
SY3 0,545	0,454
SY₄ 0,521	0,440
SY₅ 0,500	0,440

A₁₂ limita verde	y = x - 0,120
A₂₃ locul geometric spectral
A₃₄ limita roşu	y = 0,390
A₄₁ limita alb	y = 0,790 - 0,670 x
Cu puncte de intersecţie:
x	y
A1 0,545	0,425
A₂ 0,560	0,440
A₃ 0,609	0,390
A₄ 0,597	0,390

x	y
R₁ 0,645	0,335
R₂ 0,665	0,335
R₃ 0,735	0,265
R₄ 0,721	0,259

W₁₂ limita albastru	y = 0,843 - 1,182 x
W₂₃ limita purpuriu	y = 0,489 x + 0,146
W₃₄ limita galben	y = 0,968 - 1,010 x
W₄₁ limita verde	y = 1,442 x - 0,136
Cu puncte de intersecţie:
x	y
W1 0,373	0,402
W₂ 0,417	0,350
W₃ 0,548	0,414
W₄ 0,450	0,513

Y₁₂ limita verde	y = x - 0,040
Y₂₃ locul geometric spectral
Y₃₄ limita roşu	y = 0,200 x + 0,268
Y₄₁ limita alb	y = 0,970 - x
Cu puncte de intersecţie:
x	y
Y₁ 0,505	0,465
Y₂ 0,520	0,480
Y₃ 0,610	0,390
Y4 0,585	0,385

x	y
W₁ 0,300	0,270
W₂ 0,385	0,355
W3 0,345	0,395
W₄ 0,260	0,310

Y₁₂ limita roşu	y = 0,534 x + 0,163
Y₂₃ limita alb	y = 0,910 - x
Y₃₄ limita verde	y = 1,342 x - 0,090
Y₄₁ locul geometric spectral
Cu puncte de intersecţie:
x	y
Y1 0,545	0,454
Y₂ 0,487	0,423
Y₃ 0,427	0,483
Y₄ 0,465	0,534

FR₁₂ limita roşu	y = 0,346 - 0,053 x
FR₂₃ limita purpuriu	y = 0,910 - x
FR₃₄ limita galben	y = 0,315 + 0,047 x
FR₄₁ locul geometric spectral
Cu puncte de intersecţie:
x	y
FR₁ 0,690	0,310
FR2 0,595	0,315
FR₃ 0,569	0,341
FR₄ 0,655	0,345