Regulamentul 240/10-feb-2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic

Acte UE

Jurnalul Oficial 57L

În vigoare
Versiune de la: 18 Februarie 2021
Regulamentul 240/10-feb-2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic
Dată act: 10-feb-2021
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf şi articolul 197 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 364, 28.10.2020, p. 132.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 440, 18.12.2020, p. 160.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 2 februarie 2021.
întrucât:
(1)În conformitate cu articolele 120 şi 121 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să îşi conducă politicile economice în aşa fel încât să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii şi în contextul orientărilor generale formulate de Consiliu. Articolul 148 din TFUE prevede obligaţia statelor membre de a pune în aplicare politici de ocupare a forţei de muncă care ţin seama de liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă stabilite de Consiliu. Prin urmare, coordonarea politicilor economice ale statelor membre constituie o chestiune de interes comun.
(2)Articolul 175 din TFUE prevede, printre altele, obligaţia statelor membre de a-şi coordona politicile economice în vederea realizării obiectivelor privind coeziunea economică, socială şi teritorială menţionate la articolul 174 din TFUE.
(3)Izbucnirea epidemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice şi sociale pentru anii următori în Uniune şi în lume. În Uniune, au apărut noi priorităţi, legate de criză, care pun accentul în principal pe redresare şi rezilienţă. Priorităţile respective necesită un răspuns urgent şi coordonat al Uniunii pentru a face faţă consecinţelor economice, sociale şi în materie de sănătate cu care se confruntă statele membre, precum şi pentru a atenua efectele sociale şi economice negative. În special femeile au fost afectate deosebit de puternic de consecinţele economice ale crizei provocate de COVID-19. Criza provocată de COVID-19, precum şi criza economică şi financiară anterioară au demonstrat că dezvoltarea unor economii solide şi reziliente şi a unor sisteme financiare bazate pe structuri economice şi sociale puternice şi durabile ajută statele membre să reacţioneze mai eficient la şocuri şi să se redreseze mai rapid în urma acestora. De asemenea, s-a demonstrat în mod clar necesitatea ca sistemele de sănătate, serviciile publice esenţiale şi mecanismele eficiente de protecţie socială să fie pregătite. Reformele şi investiţiile de îmbunătăţire a creşterii, durabile, inteligente şi responsabile din punct de vedere social, politicile fiscale sănătoase şi crearea unor locuri de muncă de înaltă calitate menite să răspundă noilor provocări, să remedieze deficienţele economice structurale şi să consolideze rezilienţa economică vor fi, prin urmare, esenţiale pentru a readuce economia şi societatea pe o traiectorie de redresare durabilă şi pentru a depăşi divergenţele economice, sociale şi teritoriale care există în Uniune. Aceste măsuri ar trebui luate în interesul bunăstării cetăţenilor Uniunii şi în conformitate cu principiile relevante privind drepturile fundamentale.
(4)Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) a instituit Programul de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020, cu un buget de 142 800 000 EUR la momentul adoptării. Programul de sprijin pentru reforme structurale a fost instituit cu scopul de a consolida capacitatea statelor membre de a pregăti şi a implementa reforme administrative şi structurale menite să promoveze creşterea, inclusiv prin recurgerea la asistenţă pentru utilizarea eficientă şi eficace a fondurilor din partea Uniunii. Sprijinul tehnic acordat în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale este furnizat de către Comisie, la cererea unui stat membru, şi poate acoperi o gamă largă de domenii de politică. Prezentul regulament este conceput ca o continuare a respectivului program, faţă de care statele membre au avut un răspuns favorabil, şi încorporează ajustările relevante.
(4)Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 şi (UE) nr. 1305/2013 (JO L 129, 19.5.2017, p. 1).
(5)Statele membre au beneficiat tot mai mult de sprijin tehnic în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale. Prin urmare, pentru a sprijini în continuare şi într-o măsură mai mare statele membre în implementarea reformelor, prezentul regulament ar trebui să instituie un instrument de sprijin tehnic (denumit în continuare "instrumentul").
(6)La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul care identifică provocările şi priorităţile naţionale de reformă şi monitorizează punerea în aplicare a priorităţilor respective. De asemenea, statele membre îşi elaborează propriile strategii de investiţii multianuale naţionale în sprijinul priorităţilor respective în contextul semestrului european. Respectivele strategii sunt prezentate împreună cu programele naţionale de reformă anuale, pentru a defini şi a coordona priorităţile care urmează să beneficieze de sprijin prin intermediul finanţării naţionale sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să servească drept mijloc de utilizare a finanţării din partea Uniunii într-un mod coerent şi de maximizare a valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din programele sprijinite de Uniune în cadrul fondurilor structurale şi de coeziune, precum şi din alte programe. În ceea ce priveşte provocările identificate în contextul semestrului european, instrumentul ar aduce o valoare adăugată clară prin sprijinirea statelor membre să îşi îmbunătăţească capacitatea de a aborda în mod eficace recomandările specifice fiecărei ţări.
(7)Reflectând Pactul verde european, ca fiind strategia de creştere a Uniunii, şi transpunerea în practică a angajamentelor Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, instrumentul este destinat să contribuie la punerea în aplicare a Pactului verde european, la integrarea acţiunilor climatice şi la atingerea unei ţinte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor privind clima, precum şi la planul ambiţios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate 7,5 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual începând cu 2024 şi 10 % pentru 2026 şi pentru 2027, ţinând seama totodată de suprapunerile existente între obiectivele privind clima şi cele în materie de biodiversitate. Acţiunile relevante ar trebui identificate în cursul pregătirii şi implementări instrumentului, iar ulterior acestea ar trebui să fie reevaluate în cadrul evaluărilor şi procedurilor de reexaminare relevante. Instrumentul ar trebui să abordeze, de asemenea, provocările de mediu şi sociale mai ample cu care se confruntă Uniunea, printre care protecţia capitalului natural, conservarea biodiversităţii şi sprijinirea economiei circulare şi a tranziţiei energetice, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să sprijine tranziţia digitală şi să contribuie la crearea pieţei unice digitale.
(8)Obiectivul general al instrumentului ar trebui să fie promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a Uniunii prin sprijinirea eforturilor statelor membre de a implementa reforme. Acest lucru este necesar pentru a încuraja investiţiile publice şi private, a sprijini redresarea economică şi socială durabilă şi echitabilă şi convergenţa, a obţine rezilienţă, a reduce sărăcia şi inegalitatea, a promova egalitatea de gen, a creşte competitivitatea, a răspunde în mod eficace provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei ţări adoptate şi a pune în aplicare dreptul Uniunii. Acest lucru este necesar, de asemenea, pentru a sprijini eforturile statelor membre de a-şi consolida capacitatea instituţională şi administrativă şi cadrul juridic, inclusiv la nivel regional şi local, şi eforturile acestora de a pune în aplicare obiectivele de politică pentru a facilita tranziţii favorabile incluziunii sociale, ecologice şi digitale, în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, cu obiectivele Uniunii privind clima şi energia pentru 2030 şi cu obiectivul realizării neutralităţii climatice până în 2050, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu Pilonul european al drepturilor sociale.
(9)Obiectivele specifice ale instrumentului ar trebui să fie asistarea autorităţilor naţionale în eforturile lor de a elabora, dezvolta şi implementa reforme şi de a pregăti, modifica, implementa şi revizui planurile de redresare şi rezilienţă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (5), inclusiv prin schimb de bune practici, prin procese şi metodologii adecvate, prin implicarea părţilor interesate, atunci când este cazul, şi printr-un management al resurselor umane mai eficace şi mai eficient.
(5)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (a se vedea pagina 17 din prezentul Jurnal Oficial).
(10)Pentru a ajuta statele membre să elaboreze, să dezvolte şi să implementeze reforme în toate domeniile-cheie economice şi societale, Comisia ar trebui să continue să furnizeze sprijin tehnic la cererea unui stat membru, într-o gamă largă de domenii de politică, care includ domenii legate de gestionarea finanţelor şi a bunurilor publice, reforma instituţională şi administrativă, reforma judiciară, mediul de afaceri, sectorul financiar şi îmbunătăţirea alfabetizării financiare, piaţa produselor, a serviciilor şi a forţei de muncă, educaţie şi formare, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă, sănătatea publică, bunăstarea socială şi îngrijirea, precum şi capacităţi de detectare timpurie şi de răspuns coordonat. Ar trebui să se acorde o atenţie specială acţiunilor care promovează tranziţia verde şi digitală. Instrumentul ar trebui să sprijine şi pregătirea pentru aderarea la zona euro.
(11)Prezentul regulament stabileşte un pachet financiar aferent instrumentului, care reprezintă principala valoare de referinţă, în înţelesul Acordului interinstituţional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (6), pentru Parlamentul European şi pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale. Creditele anuale ar trebui autorizate de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul procedurii bugetare anuale, în limitele cadrului financiar multianual şi ţinând seama de cererea pentru instrument.
(6)JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.
(12)Pentru a răspunde nevoilor suplimentare în cadrul instrumentului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a transfera la bugetul instrumentului resurse programate prin gestiune partajată în cadrul fondurilor din partea Uniunii şi de a transfera înapoi resursele neangajate, în conformitate cu un regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil şi migraţie, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului pentru managementul frontierelor şi vize. Resursele transferate ar trebui să fie executate în conformitate cu normele instrumentului şi ar trebui să fie utilizate exclusiv în beneficiul statului membru în cauză. Comisia ar trebui să ofere feedback statului membru în cauză cu privire la utilizarea resurselor transferate.
(13)Pentru a răspunde nevoilor suplimentare în cadrul instrumentului, un stat membru ar trebui să poată solicita sprijin tehnic suplimentar şi ar trebui să plătească costul aferent unui astfel de sprijin suplimentar. Astfel de plăţi ar trebui să constituie venituri alocate externe în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (7) (denumit în continuare "Regulamentul financiar") şi ar trebui să fie utilizate exclusiv în beneficiul statului membru respectiv.
(7)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(14)Sprijinul tehnic ar trebui pus la dispoziţie la cerere, cu scopul de a sprijini implementarea reformelor întreprinse la iniţiativa statelor membre, a reformelor în contextul proceselor de guvernanţă economică, în special cele care abordează în mod efectiv recomandările specifice fiecărei ţări, sau al acţiunilor legate de punerea în aplicare a dreptului Uniunii, precum şi a reformelor în legătură cu implementarea programelor de ajustare economică. De asemenea, instrumentul ar trebui să acorde sprijin tehnic pentru conceperea, modificarea, implementarea şi revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241.
(15)În conformitate cu normele şi practicile existente deja în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale, ar trebui să se stabilească un proces prin care transmiterea cererilor de sprijin tehnic să fie uşoară. Din acest motiv, cererile statelor membre ar trebui transmise până la data de 31 octombrie, cu excepţia cazului în care se precizează altfel în cadrul sesiunilor suplimentare pentru depunerea unor cereri specifice. Respectând principiul general al egalităţii de tratament, al bunei gestiuni financiare şi al transparenţei, ar trebui să se stabilească criterii adecvate pentru analizarea cererilor depuse de statele membre. Criteriile respective ar trebui să ţină cont de urgenţa, gravitatea şi amploarea problemelor, precum şi pe nevoile de sprijin identificate în domeniile de politică în care este preconizată acordarea de sprijin tehnic. Comisia ar trebui să organizeze sesiuni suplimentare pentru depunerea unor cereri specifice ca răspuns la nevoile emergente specifice ale statelor membre, inclusiv, în mod prioritar, pentru pregătirea, modificarea, implementarea şi revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241.
(16)Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea ca, înainte de a solicita sprijin tehnic, să consulte, după caz, părţile interesate relevante, cum ar fi autorităţile locale şi regionale, partenerii sociali şi societatea civilă, în conformitate cu dreptul intern şi cu practicile naţionale.
(17)De asemenea, ar trebui să fie specificat conţinutul planurilor de cooperare şi de sprijin, care să detalieze măsurile pentru acordarea de sprijin tehnic statelor membre. În acest scop, măsurile de sprijin tehnic preconizate şi contribuţia financiară globală estimată aferentă ar trebui să ia în considerare acţiunile şi activităţile finanţate din fonduri sau programe ale Uniunii.
(18)În scopul asigurării răspunderii şi a transparenţei, precum şi a vizibilităţii acţiunilor Uniunii, sub rezerva anumitor condiţii care să protejeze informaţiile sensibile, Comisia ar trebui să transmită planurile de cooperare şi de sprijin simultan Parlamentului European şi Consiliului. Comisia ar trebui să poată să se implice în activităţi de comunicare. Comisia ar trebui să publice pe site-ul său o listă a cererilor de sprijin tehnic aprobate.
(19)Pentru a asigura o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte contribuţia tehnică la procesul decizional naţional, Comisia ar trebui să creeze un registru public unic online, prin intermediul căruia să poată pune la dispoziţie, sub rezerva normelor aplicabile şi pe baza consultărilor cu statele membre în cauză, studii sau rapoarte finale elaborate în cadrul acţiunilor eligibile. Pentru a proteja informaţiile sensibile şi confidenţiale legate de interesele lor publice, statele membre ar trebui să poată solicita ca, în cazurile justificate, Comisia să nu dezvăluie conţinutul unor astfel de documente fără acordul lor prealabil.
(20)Ar trebui să se stabilească dispoziţii privind implementarea instrumentului, în special modurile de gestiune, formele de finanţare pentru măsurile de sprijin tehnic şi conţinutul programelor de lucru, care ar trebui să fie adoptate prin acte de punere în aplicare. Având în vedere importanţa susţinerii eforturilor autorităţilor naţionale în ceea ce priveşte continuarea şi implementarea reformelor, este necesar să se permită o rată de cofinanţare pentru granturi de până la 100 % din costurile eligibile. Pentru a permite mobilizarea rapidă a sprijinului tehnic în caz de urgenţă, ar trebui să se prevadă adoptarea unor măsuri speciale pentru o perioadă limitată. În acest scop, un cuantum limitat din bugetul programului de lucru al instrumentului, de maximum 30 % din bugetul anual alocat, ar trebui să fie rezervat pentru măsuri speciale.
(21)Pentru a se asigura alocarea eficientă şi coerentă a fondurilor din bugetul Uniunii şi pentru a respecta principiul bunei gestiuni financiare, acţiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanţă cu programele Uniunii aflate în curs şi complementare acestora. Dubla finanţare a aceloraşi cheltuieli ar trebui totuşi evitată. În special, pentru a evita duplicări şi suprapuneri, Comisia şi autorităţile naţionale ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace în vederea asigurării consecvenţei, coerenţei, complementarităţii şi sinergiei între sursele de finanţare, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea asistenţei tehnice.
(22)În temeiul punctelor 22 şi 23 din Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (8), instrumentul ar trebui să fie evaluat pe baza informaţiilor colectate în conformitate cu cerinţele de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum şi o reglementare excesivă. Cerinţele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele instrumentului la faţa locului.
(8)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(23)Comisia ar trebui să prezinte simultan Parlamentului European şi Consiliului un raport anual cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. În plus, ar trebui să se efectueze o evaluare independentă la jumătatea perioadei, care să analizeze îndeplinirea obiectivelor instrumentului, eficienţa utilizării resurselor sale şi valoarea sa adăugată. În acest context, Parlamentul European ar trebui să poată invita Comisia să participe la un schimb de opinii cu comisia competentă a Parlamentului European pentru a discuta despre raportul anual şi despre implementarea instrumentului. În plus, o evaluare independentă ex post ar trebui să analizeze impactul instrumentului pe termen lung.
(24)Ar trebui stabilite programe de lucru pentru implementarea sprijinului tehnic. În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt cuprinse în Regulamentul financiar. Acestea prevăd în special procedura de stabilire şi de execuţie a bugetului prin intermediul granturilor, al achiziţiilor publice, al premiilor şi al gestiunii indirecte şi prevăd verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii.
(25)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (9) şi cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (10),(Euratom, CE) nr. 2185/96 (11) şi (UE) 2017/1939 (12) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporţionale, inclusiv măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea şi investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate şi, dacă este cazul, prin impunerea de sancţiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 şi (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competenţa de a desfăşura investigaţii administrative, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze şi să urmărească penal infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului (13). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare şi să permită accesul reprezentanţilor Comisiei, ai OLAF, ai Curţii de Conturi şi, în ceea ce priveşte statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO, şi să se asigure că orice terţ implicat în execuţia fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(9)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(10)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(11)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(12)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(13)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(26)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea şi efectele acţiunii propuse, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(27)Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea măsurilor de sprijin aprobate de către Comisie până la 31 decembrie 2020 în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 sau al oricărui alt act al Uniunii aplicabil asistenţei respective. Prin urmare, măsurile aprobate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 ar trebui să rămână valabile. În acest sens, ar trebui să se prevadă o dispoziţie tranzitorie.
(28)Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezentul regulament instituie un Instrument de sprijin tehnic (denumit în continuare "instrumentul").
Prezentul regulament stabileşte obiectivul general şi obiectivele specifice ale instrumentului, bugetul instrumentului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2027, formele de finanţare din partea Uniunii şi normele pentru furnizarea finanţării.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."sprijin tehnic" înseamnă măsuri care ajută autorităţile naţionale să implementeze reforme instituţionale, administrative şi structurale care sunt durabile şi consolidează rezilienţa, îmbunătăţesc coeziunea economică, socială şi teritorială şi sprijină administraţiile publice în pregătirea unor investiţii durabile şi care cresc nivelul de rezilienţă;
2."autoritate naţională" înseamnă una sau mai multe autorităţi publice de la nivel guvernamental, inclusiv autorităţile de la nivel regional şi local, precum şi organizaţiile dintr-un stat membru în înţelesul articolului 2 punctul 42 din Regulamentul financiar, care cooperează într-un spirit de parteneriat în conformitate cu cadrul juridic şi instituţional al statelor membre;
3."fonduri ale Uniunii" înseamnă Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, Fondul pentru azil şi migraţie, Fondul pentru securitate internă şi Instrumentul pentru managementul frontierelor şi vize;
4."organizaţie internaţională" înseamnă o organizaţie în înţelesul articolului 156 din Regulamentul financiar şi organizaţiile asimilate unei astfel de organizaţii în temeiul articolului respectiv;
5."semestrul european pentru coordonarea politicilor economice" sau "semestrul european" înseamnă procesul prevăzut la articolul 2-a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (14);
(14)Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).
6."recomandări specifice fiecărei ţări" înseamnă recomandările Consiliului adresate fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) şi articolul 148 alineatul (4) din TFUE în contextul semestrului european.
Art. 3: Obiectiv general
Obiectivul general al instrumentului este promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a Uniunii prin sprijinirea eforturilor statelor membre de a implementa reforme. Acest lucru este necesar pentru încurajarea investiţiilor, sporirea competitivităţii şi realizarea convergenţei economice şi sociale durabile, a rezilienţei şi a redresării. Acest lucru este, de asemenea, necesar pentru sprijinirea eforturilor statelor membre de consolidare a capacităţii instituţionale şi administrative, inclusiv la nivel regional şi local, de facilitare a unor tranziţii favorabile incluziunii sociale, verzi şi digitale, de abordare eficientă a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei ţări şi de punere în aplicare a dreptului Uniunii.
Art. 4: Obiective specifice
Pentru realizarea obiectivului general prevăzut la articolul 3, obiectivele specifice ale instrumentului constau în asistarea autorităţilor naţionale în demersul lor de îmbunătăţire a capacităţii lor:
(a)de a elabora, dezvolta şi implementa reforme;
(b)de a pregăti, a modifica, a implementa şi a revizui planurile de redresare şi de rezilienţă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241.
Aceste obiective specifice sunt urmărite în strânsă cooperare cu statele membre în cauză, inclusiv prin schimbul de bune practici, procese şi metodologii, implicarea părţilor interesate, după caz, precum şi o gestionare mai eficace şi mai eficientă a resurselor umane.
Art. 5: Domeniul de aplicare
Obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 se referă la domenii de politică legate de coeziune, competitivitate, educaţie, productivitate, cercetare şi inovare, creştere inteligentă, echitabilă, durabilă şi favorabilă incluziunii, locuri de muncă şi investiţii, cu un accent special pe acţiunile care promovează tranziţia verde echitabilă şi tranziţia digitală, şi, mai ales, se concentrează pe unul sau mai multe dintre următoarele domenii de politică:
(a)gestionarea finanţelor şi a bunurilor publice, procedura bugetară, inclusiv bugetarea verde şi de gen, cadrul macrobugetar, gestiunea datoriilor şi a fluxurilor de numerar, politica privind cheltuielile şi politica fiscală, conformarea fiscală, administrarea veniturilor, uniunea vamală, precum şi combaterea planificării fiscale agresive, a fraudei şi a evaziunii fiscale şi a evitării obligaţiilor fiscale;
(b)reforma instituţională şi funcţionarea eficientă şi orientată spre servicii a administraţiei publice şi a guvernării electronice, simplificarea normelor şi a procedurilor, auditarea, creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor din partea Uniunii, promovarea cooperării administrative, respectarea statului de drept, reforma sistemului de justiţie, consolidarea capacităţilor autorităţilor de concurenţă şi antitrust, consolidarea controlului financiar şi consolidarea luptei împotriva fraudei, a corupţiei şi a spălării banilor;
(c)mediul de afaceri, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, lucrătorii independenţi, antreprenorii şi întreprinderile sociale, reindustrializarea şi relocarea producţiei în Uniune, dezvoltarea sectorului privat, piaţa produselor şi a serviciilor, investiţiile publice şi private, inclusiv în infrastructura fizică şi virtuală, promotorii şi pepinierele de proiecte, participarea publică în întreprinderi, procesele de privatizare, comerţul şi investiţiile străine directe, concurenţa, achiziţiile publice eficiente şi transparente, dezvoltarea sectorială durabilă şi sprijinul pentru cercetare, inovare şi digitalizare;
(d)educaţia, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi formarea, învăţământul şi formarea profesionale, politicile de tineret, politicile privind piaţa forţei de muncă, inclusiv dialogul social, vizând crearea de locuri de muncă, participarea intensificată pe piaţa muncii a grupurilor slab reprezentate, perfecţionarea şi reconversia profesională, în special competenţele digitale, educaţia în domeniul mass-mediei, cetăţenia activă, îmbătrânirea activă, egalitatea de gen, protecţia civilă, politicile privind frontierele şi migraţia, promovarea incluziunii sociale şi lupta împotriva sărăciei, a inegalităţii veniturilor şi a tuturor formelor de discriminare;
(e)asistenţă medicală publică, sisteme de securitate socială, îngrijire şi asistenţă socială şi servicii de îngrijire a copiilor accesibile, reziliente şi la preţuri rezonabile;
(f)politicile referitoare la atenuarea schimbărilor climatice, la tranziţia verde echitabilă şi la tranziţia digitală, soluţiile în materie de guvernare electronică, achiziţiile publice electronice, conectivitatea, accesul la date şi guvernanţa datelor, soluţiile privind protecţia datelor, învăţarea online, utilizarea soluţiilor bazate pe inteligenţa artificială, pilonul de mediu al dezvoltării durabile şi protecţia mediului, acţiuni climatice, transport şi mobilitate, promovarea economiei circulare, a eficienţei energetice, a utilizării eficiente a resurselor şi promovarea energiei din surse regenerabile, realizarea diversificării energetice, combaterea sărăciei energetice şi asigurarea securităţii energetice, precum şi politicile privind sectorul agriculturii, protecţia solului şi a biodiversităţii, pescuitul şi dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, îndepărtate şi insulare;
(g)politicile şi reglementarea privind sectorul financiar, inclusiv educaţia financiară, stabilitatea financiară, accesul la finanţare şi la împrumuturi acordate economiei reale, în special întreprinderilor mici şi mijlocii, lucrătorilor independenţi şi antreprenorilor;
(h)producerea, furnizarea şi monitorizarea calităţii datelor şi a statisticilor;
(i)pregătirea în vederea aderării la zona euro; şi
(j)detectarea timpurie şi răspunsul coordonat în cazul unor riscuri semnificative pentru sănătatea sau securitatea publică, precum şi asigurarea continuităţii activităţii şi serviciilor în instituţii şi sectoare publice şi private esenţiale.
Art. 6: Buget
(1)Pachetul financiar pentru implementarea instrumentului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2027 este de 864 000 000 EUR, în preţuri curente.
(2)Pachetul financiar pentru instrument poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activităţile de pregătire, monitorizare, control, audit şi evaluare care sunt necesare pentru gestionarea instrumentului şi îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experţilor, acţiunile de informare şi comunicare, inclusiv comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament, cheltuielile legate de reţelele informatice care se concentrează pe prelucrarea şi schimbul de informaţii, inclusiv instrumentele corporative de tehnologie a informaţiei şi toate celelalte cheltuieli de asistenţă tehnică şi administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea instrumentului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activităţi de sprijin, cum ar fi controlul calităţii şi monitorizarea proiectelor de sprijin tehnic la faţa locului şi costurile consilierii inter pares şi ale experţilor pentru evaluarea şi implementarea reformelor structurale.
(3)În plus faţă de pachetul financiar prevăzut la alineatul (1), resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot, la cererea acestora şi în conformitate cu condiţiile şi procedura prevăzute într-un regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil şi migraţie, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului pentru managementul frontierelor şi vize, să fie transferate instrumentului în scopul finanţării unor cereri de sprijin tehnic identificate în mod clar şi transferate înapoi dacă nu sunt angajate. Resursele respective se utilizează exclusiv în beneficiul statului membru care a solicitat transferul, inclusiv la nivel regional şi local.
Art. 7: Plăţi pentru sprijin tehnic suplimentar
(1)în plus faţă de sprijinul tehnic aferent bugetului prevăzut la articolul 6, statele membre pot solicita sprijin tehnic suplimentar în cadrul instrumentului şi suportă costul aferent unui astfel de sprijin suplimentar.
(2)Plăţile efectuate de un stat membru în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol constituie venituri alocate externe prevăzute de actul de bază, în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, şi se utilizează exclusiv în beneficiul statului membru respectiv.
Art. 8: Acţiunile eligibile pentru sprijin tehnic
Pentru a urmări obiectivele prevăzute la articolele 3 şi 4, instrumentul finanţează în special următoarele tipuri de acţiuni:
(a)furnizarea expertizei legate de consilierea în materie de politici, de schimbări în materie de politici, de formularea de strategii şi elaborarea de foi de parcurs pentru reforme, precum şi a expertizei legate de reformele legislative, instituţionale, structurale şi administrative;
(b)punerea la dispoziţie a unor experţi, inclusiv a unor experţi rezidenţi, pentru o perioadă scurtă sau lungă, care să îndeplinească sarcini în anumite domenii sau care să desfăşoare activităţi operaţionale, beneficiind, atunci când este necesar, de sprijin în materie de interpretare, traducere şi cooperare şi de asistenţă administrativă, de infrastructură şi echipamente;
(c)acţiuni de consolidare a capacităţii instituţionale, administrative sau sectoriale şi acţiuni de sprijin conexe, la toate nivelurile de guvernanţă, contribuind, de asemenea, la capacitarea societăţii civile, inclusiv a partenerilor sociali, după caz, în special:
(i)seminare, conferinţe şi ateliere, cu implicarea factorilor relevanţi, după caz;
(ii)schimb de bune practici, inclusiv, după caz, vizite de lucru în statele membre relevante sau în ţări terţe pentru a le permite funcţionarilor să dobândească expertiză sau cunoştinţe privind chestiunile relevante sau să şi le îmbunătăţească;
(iii)acţiuni de formare şi crearea de module de formare online sau de alt tip care să sprijine dobândirea competenţelor şi a cunoştinţelor profesionale necesare în domeniul reformelor relevante;
(d)colectarea de date şi statistici, elaborarea de metodologii comune, inclusiv de metodologii de integrare şi urmărire a perspectivei de gen şi a aspectelor legate de schimbările climatice, şi, dacă este cazul, de indicatori sau de obiective de referinţă;
(e)organizarea de sprijin operaţional local în domenii precum azilul, migraţia şi controlul la frontiere;
(f)consolidarea capacităţilor informatice, inclusiv expertiză legată de dezvoltarea, întreţinerea, utilizarea şi controlul calităţii infrastructurii informatice şi a aplicaţiilor necesare pentru implementarea reformelor relevante, securitate cibernetică, soluţii hardware şi software cu sursă deschisă, soluţii privind protecţia datelor, precum şi expertiză legată de programele orientate către digitalizarea serviciilor publice, în special în servicii precum cele din domeniul asistenţei medicale, al educaţiei sau din domeniul justiţiei;
(g)realizarea de studii, inclusiv studii de fezabilitate, cercetare, analize şi sondaje, evaluări şi evaluări ale impactului, inclusiv ale impactului de gen, precum şi dezvoltarea şi publicarea de ghiduri, de rapoarte şi de materiale educaţionale;
(h)stabilirea şi executarea de proiecte şi strategii de comunicare pentru învăţare, inclusiv învăţarea online, cooperare, creşterea gradului de sensibilizare, activităţi de diseminare şi schimb de bune practici, organizarea de campanii de sensibilizare şi de informare, de campanii media şi evenimente, inclusiv comunicare instituţională şi, după caz, comunicare prin reţelele sau platformele sociale;
(i)compilarea şi publicarea de materiale pentru diseminarea de informaţii şi diseminarea rezultatelor sprijinului tehnic acordat în temeiul instrumentului, inclusiv prin dezvoltarea, utilizarea şi întreţinerea de sisteme şi instrumente bazate pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor; şi
(j)orice altă activitate relevantă ce sprijină obiectivul general şi obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 şi, respectiv, la articolul 4.
Art. 9: Cererea de sprijin tehnic
(1)Statele membre care doresc să primească sprijin tehnic în cadrul instrumentului prezintă Comisiei o cerere de sprijin tehnic în care identifică domeniile de politică şi priorităţile privind sprijinul care intră în domeniul de aplicare al instrumentului, astfel cum se prevede la articolul 5. Astfel de cereri se depun până la data de 31 octombrie, cu excepţia cazului în care se specifică altfel în cadrul sesiunilor suplimentare pentru depunerea unor cereri specifice menţionate la alineatul (4) din prezentul articol. Comisia poate oferi orientări privind principalele elemente care trebuie să figureze în cererea de sprijin tehnic.
(2)Pentru ca reformele întreprinse de statele membre să se bucure de un sprijin larg şi de participare responsabilă, statele membre care doresc să primească sprijin tehnic în cadrul instrumentului pot consulta, după caz, părţile interesate relevante înainte de a solicita sprijin tehnic, în conformitate cu dreptul intern şi cu practicile naţionale.
(3)Statele membre pot transmite o cerere de sprijin tehnic în situaţii legate de:
a)implementarea unor reforme de către statele membre, întreprinse din proprie iniţiativă şi în conformitate cu obiectivul general şi cu obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 şi, respectiv, la articolul 4;
b)implementarea unor reforme pentru promovarea creşterii şi consolidarea rezilienţei în contextul proceselor de guvernanţă economică, în special al recomandărilor specifice fiecărei ţări emise în contextul semestrului european sau al acţiunilor legate de punerea în aplicare a dreptului Uniunii;
c)implementarea programelor de ajustare economică în cazul statelor membre care primesc asistenţă financiară din partea Uniunii în temeiul instrumentelor existente, în special în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (15) în ceea ce priveşte statele membre a căror monedă este euro şi cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (16) în ceea ce priveşte statele membre a căror monedă nu este euro;
(15)Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).
(16)Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).
d)pregătirea, modificarea şi revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 şi implementarea acestora de către statele membre.
(4)Comisia organizează sesiuni suplimentare pentru depunerea unor cereri specifice ca răspuns la nevoile emergente specifice ale statelor membre, cum ar fi depunerea cererilor legate de situaţiile menţionate la alineatul (3) litera (d).
(5)Ţinând cont de principiile transparenţei, egalităţii de tratament şi bunei gestiuni financiare şi în urma unui dialog cu statele membre, inclusiv în contextul semestrului european, Comisia analizează cererea de sprijin menţionată la alineatul (1) pe baza gradului de urgenţă, a amplorii şi a profunzimii provocărilor identificate, a nevoilor de sprijin în domeniile de politică respective, a analizei indicatorilor socioeconomici şi a capacităţii instituţionale şi administrative generale a statelor membre în cauză.
Pe baza analizei respective şi ţinând cont de acţiunile şi măsurile existente finanţate din fonduri ale Uniunii sau în cadrul altor programe ale Uniunii, Comisia şi statele membre în cauză convin asupra domeniilor prioritare ale sprijinului, obiectivelor, unui calendar orientativ, sferei de aplicare a măsurilor de sprijin care urmează să fie acordate şi contribuţiei financiare globale estimate a sprijinului tehnic respectiv, care urmează să fie prevăzute în cadrul unui plan de cooperare şi de sprijin (denumit în continuare "planul de cooperare şi de sprijin").
(6)Planul de cooperare şi de sprijin identifică, în mod separat de alt sprijin tehnic, măsurile legate de planurile de redresare şi rezilienţă prevăzute pentru statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241.
Art. 10: Informarea Parlamentului European şi a Consiliului şi comunicarea cu privire la planurile de cooperare şi de sprijin
(1)Cu acordul statului membru în cauză, Comisia transmite planul de cooperare şi de sprijin simultan Parlamentului European şi Consiliului fără întârzieri nejustificate. Statul membru în cauză poate refuza să-şi dea acordul în cazul unor informaţii sensibile sau confidenţiale a căror dezvăluire ar pune în pericol interesele publice ale statului membru.
(2)În pofida alineatului (1), Comisia transmite planul de cooperare şi de sprijin Parlamentului European şi Consiliului:
a)de îndată ce statul membru în cauză a eliminat toate informaţiile sensibile sau confidenţiale, a căror dezvăluire ar pune în pericol interesele publice ale statului membru;
b)după o perioadă de timp rezonabilă, când dezvăluirea informaţiilor respective nu ar afecta implementarea măsurilor de sprijin şi, în orice caz, cel târziu în termen de două luni de la implementarea acestor măsuri în cadrul planului de cooperare şi de sprijin.
(3)Comisia poate desfăşura activităţi de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanţării din partea Uniunii pentru măsurile de sprijin preconizate în planurile de cooperare şi de sprijin, inclusiv prin intermediul unor activităţi de comunicare comune cu autorităţile naţionale şi cu birourile de reprezentare ale Parlamentului European şi ale Comisiei în statul membru în cauză. Comisia publică pe site-ul său o listă a cererilor de sprijin tehnic aprobate pe care o actualizează periodic. Comisia informează cu regularitate birourile de reprezentare ale Parlamentului European şi ale Comisiei cu privire la proiectele din statele membre în cauză.
Art. 11: Finanţare complementară
Acţiunile finanţate în cadrul instrumentului pot beneficia de sprijin din alte programe, instrumente sau fonduri ale Uniunii în cadrul bugetului Uniunii, cu condiţia ca un astfel de sprijin să nu acopere aceleaşi costuri.
Art. 12: Implementarea instrumentului
(1)Comisia implementează instrumentul în conformitate cu Regulamentul financiar.
(2)Măsurile din cadrul instrumentului pot fi implementate fie direct de către Comisie, fie indirect, de către persoane sau entităţi, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul financiar. În special, sprijinul acordat de Uniune pentru acţiunile prevăzute la articolul 8 din prezentul regulament se acordă sub formă de:
a)granturi;
b)contracte de achiziţii publice;
c)rambursarea cheltuielilor suportate de experţii externi, inclusiv experţii autorităţilor naţionale, regionale sau locale din statele membre care furnizează sau primesc sprijin;
d)contribuţii la fondurile fiduciare constituite de organizaţii internaţionale; şi
e)acţiuni desfăşurate prin gestiune indirectă.
(3)Se pot acorda granturi autorităţilor naţionale, Grupului Băncii Europene de Investiţii (BEI), organizaţiilor internaţionale, organismelor publice sau private şi entităţilor stabilite legal în:
a)statele membre;
b)ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care fac parte din Acordul privind Spaţiul Economic European, în conformitate cu condiţiile stabilite în acesta.
Rata de cofinanţare pentru granturi este de până la 100 % din costurile eligibile.
(4)Sprijinul tehnic poate fi furnizat în cooperare cu entităţile şi organizaţiile internaţionale din alte state membre.
(5)Sprijinul tehnic poate fi acordat, de asemenea, de experţi individuali, care pot fi invitaţi să contribuie la anumite activităţi organizate ori de câte ori acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4.
(6)În vederea implementării sprijinului tehnic, Comisia adoptă programe de lucru prin intermediul unor acte de punere în aplicare şi informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la aceasta.
Programele de lucru stabilesc:
a)alocarea pentru instrument;
b)măsurile menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol, în conformitate cu obiectivul general şi obiectivele specifice menţionate la articolul 3 şi, respectiv, la articolul 4 din prezentul regulament, cu respectarea domeniului de aplicare menţionat la articolul 5 şi a acţiunilor eligibile prevăzute la articolul 8 din prezentul regulament; şi
c)criteriile de selecţie şi de atribuire de granturi, precum şi toate elementele prevăzute în Regulamentul financiar.
(7)Pentru a asigura disponibilitatea rapidă a resurselor, o parte limitată din programul de lucru, de maximum 30 % din bugetul anual alocat, este rezervată pentru măsuri speciale luate din motive neprevăzute şi justificate în mod corespunzător care au un caracter urgent şi necesită un răspuns imediat, cum ar fi o perturbare gravă a economiei sau circumstanţe importante care afectează grav condiţiile economice, sociale sau situaţia sanitară dintr-un stat membru şi care depăşesc posibilitatea statului membru de a controla situaţia.
Comisia poate adopta, la cererea unui stat membru care doreşte să beneficieze de sprijin tehnic, măsuri speciale în conformitate cu obiectivele şi acţiunile e prevăzute în prezentul regulament pentru a acorda sprijin tehnic autorităţilor naţionale în vederea soluţionării unor probleme urgente. Astfel de măsuri speciale au un caracter provizoriu şi trebuie să fie legate de condiţiile prevăzute la articolul 9 alineatul (3). Astfel de măsuri speciale încetează în termen de şase luni de la adoptarea lor şi pot fi înlocuite cu măsuri de sprijin tehnic în conformitate cu condiţiile stabilite la articolul 9.
Art. 13: Coordonare şi complementaritate
(1)Comisia şi statele membre în cauză, în limitele responsabilităţilor lor, încurajează sinergiile şi asigură o coordonare eficace între instrument şi alte programe şi instrumente ale Uniunii şi, în special, cu măsurile finanţate din fondurile din partea Uniunii. În acest scop, Comisia şi statele membre în cauză:
a)asigură complementaritatea, sinergia, coerenţa şi consecvenţa dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel naţional şi, dacă este cazul, de la nivel regional şi local, în special în ceea ce priveşte măsurile finanţate din fondurile din partea Uniunii, atât în faza de planificare, cât şi în timpul implementării;
b)optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea sau suprapunerea eforturilor;
c)asigură o cooperare strânsă între autorităţile responsabile de implementarea la nivelul Uniunii, la nivel naţional şi, dacă este cazul, la nivel regional şi local pentru a întreprinde acţiuni de sprijin coerente şi raţionalizate în cadrul instrumentului.
(2)Comisia depune eforturi pentru a asigura complementaritatea şi sinergiile cu sprijinul furnizat de alte organizaţii internaţionale relevante.
Art. 14: Monitorizarea implementării
(1)Comisia monitorizează implementarea instrumentului şi măsoară gradul de îndeplinire a obiectivului general şi a obiectivelor specifice stabilite la articolul 3 şi, respectiv, la articolul 4, inclusiv cu ajutorul planurilor de cooperare şi de sprijin. Indicatorii care se utilizează pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate şi în vederea monitorizării şi a evaluării prezentului regulament din perspectiva realizării obiectivului general şi a obiectivelor specifice sunt stabiliţi în anexă. Monitorizarea implementării este orientată către activităţile desfăşurate în cadrul instrumentului şi este proporţională cu aceste activităţi.
(2)Sistemul de raportare a performanţei asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării instrumentului şi a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate, la timp şi, după caz şi dacă este posibil, defalcate în funcţie de gen. În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii li se impun cerinţe de raportare proporţionale.
Art. 15: Raportul anual
(1)Comisia prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului un raport anual cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament (denumit în continuare "raportul anual").
(2)Raportul anual cuprinde informaţii privind:
a)cererile de sprijin prezentate de statele membre în temeiul articolului 9 alineatul (1);
b)analiza aplicării criteriilor menţionate la articolul 9 alineatul (3), utilizate pentru analizarea cererilor de sprijin prezentate de statele membre;
c)planurile de cooperare şi de sprijin astfel cum sunt menţionate la articolul 9 alineatul (5);
d)măsurile speciale adoptate în temeiul articolului 12 alineatul (7);
e)implementarea măsurilor de sprijin, după caz şi la nivel naţional şi regional; şi
f)activităţile de comunicare desfăşurate de Comisie.
(3)Parlamentul European poate invita Comisia să participe la un schimb de opinii cu comisia competentă a Parlamentului European pentru a discuta raportul anual şi implementarea instrumentului.
Art. 16: Evaluarea la jumătatea perioadei şi evaluarea ex post
(1)Până la 20 februarie 2025, Comisia prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului, precum şi Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă la jumătatea perioadei cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Respectivul raport analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivul general şi obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 şi, respectiv, la articolul 4, adecvarea şi eficienţa utilizării resurselor şi valoarea adăugată europeană. De asemenea, raportul de evaluare la jumătatea perioadei examinează dacă toate obiectivele şi acţiunile sunt în continuare relevante. Dacă este cazul, rezultatele raportului de evaluare la jumătatea perioadei pot fi utilizate pentru orice propunere legislativă relevantă.
(2)Până la 31 decembrie 2030, Comisia prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului, precum şi Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă ex post. Respectivul raport cuprinde o evaluare globală a punerii în aplicare a prezentului regulament şi include informaţii privind impactul prezentului regulament pe termen lung.
Art. 17: Transparenţă
Comisia stabileşte un registru public unic online, prin intermediul căruia poate pune la dispoziţie, sub rezerva normelor aplicabile şi pe baza consultărilor cu statele membre în cauză, studii sau rapoarte finale elaborate ca parte a acţiunilor eligibile prevăzute la articolul 8. În cazuri justificate, statele membre în cauză pot solicita Comisiei să nu dezvăluie conţinutul unor astfel de documente fără acordul lor prealabil.
Art. 18: Informare, comunicare şi publicitate
(1)Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective şi asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acţiunilor şi a rezultatelor acestora, prin oferirea de informaţii coerente, concrete şi proporţionale unor categorii de public diverse, care includ mass-media şi publicul larg.
(2)Comisia pune în aplicare acţiuni de informare şi comunicare privind instrumentul, acţiunile întreprinse în temeiul instrumentului şi rezultatele obţinute, inclusiv, după caz şi cu acordul autorităţilor naţionale, prin activităţi de comunicare comune cu autorităţile naţionale, precum şi cu birourile de reprezentare ale Parlamentului European şi ale Comisiei în statul membru în cauză.
Art. 19: Dispoziţii tranzitorii
(1)Acţiunile şi activităţile de sprijin tehnic iniţiate la 31 decembrie 2020 sau înainte de această dată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 sunt guvernate în continuare de regulamentul respectiv până la încheierea acestora.
(2)Pachetul financiar prevăzut la articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistenţă tehnică şi administrativă, inclusiv cele legate de activităţile de monitorizare, comunicare şi evaluare impuse în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 care nu sunt finalizate până la 31 decembrie 2020.
(3)În cazul în care este necesar, se pot înregistra credite în bugetul pentru perioada de după 2020 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament legate de gestionarea acţiunilor şi activităţilor iniţiate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 şi nefinalizate până la 31 decembrie 2020.
Art. 20: Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 10 februarie 2021.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Preşedintele

A. P. ZACARIAS

ANEXĂ:INDICATORI
Gradul de realizare a obiectivului general şi a obiectivelor specifice menţionate la articolul 3 şi, respectiv, la articolul 4 se măsoară pe baza următorilor indicatori, ce urmează a fi defalcaţi în funcţie de statul membru şi de domeniul de intervenţie.
Indicatorii se utilizează în conformitate cu datele şi informaţiile disponibile, inclusiv date cantitative şi/sau calitative.
Indicatori de realizare
(a)numărul planurilor de cooperare şi sprijin încheiate
(b)numărul activităţilor de asistenţă tehnică desfăşurate
(c)rezultatele activităţilor de asistenţă tehnică, cum ar fi planuri de acţiune, foi de parcurs, orientări, manuale şi recomandări
Indicatori de rezultat
(d)rezultatele activităţilor de asistenţă tehnică desfăşurate, cum ar fi adoptarea unei strategii, adoptarea unei noi legi/unui nou act sau modificarea uneia/unuia existent şi adoptarea de proceduri şi acţiuni noi pentru îmbunătăţirea implementării reformelor
Indicatori de impact
(e)obiectivele stabilite în planurile de cooperare şi sprijin, care s-au realizat, printre altele, datorită asistenţei tehnice primite
De asemenea, Comisia efectuează evaluarea ex post menţionată la articolul 16 în scopul stabilirii legăturilor dintre sprijinul tehnic acordat şi implementarea măsurilor relevante în statul membru în cauză în vederea consolidării rezilienţei, a creşterii durabile, a creării de locuri de muncă şi a coeziunii.
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 57L din data de 18 februarie 2021