Regulamentul 219/30-ian-2025 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2025 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 12 Martie 2025
Regulamentul 219/30-ian-2025 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2025 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră
Dată act: 30-ian-2025
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Consiliul adoptă măsuri privind stabilirea şi alocarea posibilităţilor de pescuit, inclusiv privind anumite condiţii legate funcţional de respectivele posibilităţi de pescuit, după caz. La articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) se prevede că posibilităţile de pescuit sunt stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. La articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede că posibilităţile de pescuit se repartizează statelor membre astfel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităţilor de pescuit desfăşurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de peşte sau activitate de pescuit.
(1)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1380/oj).
(2)Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilităţile de pescuit ar trebui să fie stabilite pe baza avizelor ştiinţifice disponibile, ţinându-se seama de aspectele biologice şi socioeconomice şi asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum şi pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultărilor cu părţile interesate.
(3)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/1 care stabileşte măsuri de gestionare pe termen lung pentru anghila europeană (Anguilla anguilla), astfel cum se prevede în Recomandarea CGPM/46/2023/16 privind un plan de gestionare pe termen lung pentru anghila europeană (subzonele geografice CGPM 1-27). Recomandarea CGPM/47/2024/1 menţine, pentru 2025, perioada de interdicţie de şase luni pentru pescuitul comercial şi interzicerea pescuitului recreativ. În plus, recomandarea respectivă limitează activităţile de pescuit comercial de puiet de anghilă la o perioadă de două luni şi permite astfel de activităţi de pescuit în anumite condiţii. Respectivele măsuri se aplică tuturor apelor marine ale Mării Mediterane şi apelor dulci, precum şi apelor salmastre, inclusiv estuarele, lagunele de coastă şi apele de tranziţie, în conformitate cu respectiva recomandare. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(4)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/2 care stabileşte măsuri pe termen lung pentru exploatarea durabilă a coralului roşu (Corallium rubrum), astfel cum se prevede în Recomandarea CGPM/43/2019/4 privind un plan de gestionare pentru exploatarea durabilă a coralului roşu în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27). Recomandarea CGPM/47/2024/2 menţine, pentru 2025, îngheţarea efortului de pescuit exprimată ca număr maxim de autorizaţii de pescuit şi de limite de recoltă pentru coralul roşu. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(5)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/14 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a corifenei comune (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27). Respectiva recomandare a introdus, în conformitate cu abordarea precaută şi pentru perioada de tranziţie 2024-2026, un plafon al capacităţii flotei, o îngheţare a capacităţii dispozitivelor de concentrare a peştilor per navă şi o limită de captură. În ceea ce priveşte pescuitul recreativ, recomandarea respectivă prevede, de asemenea, că trebuie să se respecte o limită zilnică a capturilor. Măsurile respective au fost transpuse în dreptul Uniunii pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259 al Consiliului (2) şi măsurile respective ar trebui să fie transpuse în continuare în dreptul Uniunii pentru 2025. Măsurile respective nu aduc atingere măsurilor de gestionare care vor fi propuse de Comitetul ştiinţific consultativ al CGPM pentru planul de gestionare pe termen lung pentru perioada 2027-2031.
(2)Regulamentul (UE) 2024/259 al Consiliului din 10 ianuarie 2024 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2024 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L, 2024/259, 11.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/259/oj).
(6)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului (3) a instituit un plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane (subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11). Planul respectiv stabileşte obiective şi măsuri pentru gestionarea şi conservarea pe termen lung a stocurilor vizate de acesta. Acesta include măsuri pentru atingerea şi menţinerea capturii maxime durabile (MSY) pentru stocurile vizate, garantând faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea şi menţinerea populaţiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obţinerea MSY.
(3)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1022/oj).
(7)În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1022, posibilităţile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv se stabilesc astfel încât să se atingă mortalitatea prin pescuit la un nivel corespunzător MSY pe baza unei creşteri progresive, până în 2020, acolo unde este posibil, şi până la 1 ianuarie 2025 cel târziu.
(8)Posibilităţile de pescuit pentru stocurile care figurează la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1022 ar trebui să fie stabilite în conformitate cu valorile mortalităţii prin pescuit care conduc la captura maximă durabilă (MSY) (intervale FMSY) sau la un nivel mai mic şi în conformitate cu garanţiile prevăzute în regulamentul respectiv. Intervalele FMSY sunt stabilite în avizul CSTEP relevant. În cazul în care nu sunt disponibile informaţii ştiinţifice adecvate, posibilităţile de pescuit pentru stocurile menţionate la articolul 1 alineatul (2) şi la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul respectiv ar trebui stabilite în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulamentul respectiv.
(9)Mai mult, posibilităţile de pescuit sunt exprimate ca efort de pescuit maxim admisibil pentru traulere şi nave de pescuit cu paragate şi se stabilesc în conformitate cu regimul de gestionare a efortului de pescuit prevăzut la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2019/1022, precum şi ca limite maxime de captură pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) şi crevetele roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în ape adânci, stabilite în conformitate cu avizele ştiinţifice şi cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(10)În avizul său, CSTEP a indicat că, pentru a se realiza obiectivele MSY în 2025 pentru toate stocurile de peşte din vestul Mării Mediterane, este necesară, pentru traulere, o reducere suplimentară semnificativă a mortalităţii prin pescuit. În plus, CSTEP a indicat diferenţe în ceea ce priveşte starea stocurilor celor mai vulnerabile din fiecare grup de stocuri şi a considerat că mortalitatea prin pescuit trebuie redusă în mod diferit între unităţile de gestionare a efortului de pescuit (EMU), şi anume EMU 1 (subzonele geografice CGPM 1,2,5,6, şi 7) şi EMU 2 (subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11). CSTEP a indicat că, pentru stocul cel mai vulnerabil [merluciu (Merluccius merluccius) în EMU 1 şi merluciu în EMU 2], reducerea mortalităţii prin pescuit ar trebui să fie de 66 % în EMU 1 şi de 38 % în EMU 2 pentru a atinge FMSY în 2025. Pe baza acestor avize, pentru 2025, efortul de pescuit maxim admisibil al traulerelor pentru fiecare grup de efort de pescuit ar trebui, prin urmare, să fie redus cu 66 % în EMU 1 şi cu 38 % în EMU 2, ţinând seama de contribuţiile fiecărui stat membru la mortalitatea prin pescuit, şi să fie dedus din efortul de pescuit maxim admisibil stabilit pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(11)În 2024, CSTEP a indicat că navele de pescuit cu paragate au un impact asupra reproducătorilor stocurilor de merluciu, în special în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11. CSTEP a indicat totodată că biomasa stocului de reproducere de merluciu în subzonele geografice CGPM 1, 5, 6 şi 7 şi în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 se situează în continuare la un nivel inferior nivelului-limită de referinţă pentru conservare (BLIM) în sensul articolului 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi că ar trebui să fie redusă mortalitatea prin pescuit cu 66 % în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 şi cu 38 % în subzonele geografice CGPM 8, 9,10 şi 11 pentru a atinge FMSY în 2025. Pentru 2025, în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7, efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate ar trebui menţinut, prin urmare, la nivelurile stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259, în baza articolului 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/1022. Pentru 2025, în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11, efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate ar trebui redus cu 13 % în comparaţie cu efortul de pescuit maxim admisibil stabilit pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259, în baza articolului 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/1022.
(12)În 2024, CSTEP a indicat că mortalitatea prin pescuit a crevetelui roşu în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 este în continuare departe de a atinge niveluri sustenabile şi că, prin urmare, sunt necesare şi alte măsuri de gestionare, în plus faţă de reducerea efortului de pescuit. În special, CSTEP a indicat că, pentru a atinge FMSY în 2025, capturile ar trebui să fie reduse în medie cu 50 % şi în special cu 25 % în subzonele geografice CGPM 1 şi 2, cu 64 % în subzona geografică CGPM 5 şi cu 62 % în subzonele geografice CGPM 6 şi 7. Prin urmare, în continuarea măsurilor adoptate în 2022, 2023 şi 2024 şi în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se completeze regimul de gestionare a efortului de pescuit prin limite maxime de captură. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 ar trebui să fie reduse cu 10 % faţă de posibilităţile de pescuit stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(13)În 2024, CSTEP a indicat că sunt necesare măsuri suplimentare de gestionare pentru crevetele roşu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 şi a recomandat reducerea capturii totale cu 18 %, în plus faţă de reducerea efortului de pescuit. Prin urmare, este oportun să se completeze regimul de gestionare a efortului de pescuit prin limite maxime de captură, în continuarea măsurilor adoptate în 2022, 2023 şi 2024 şi în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 ar trebui să fie reduse cu 6 % faţă de posibilităţile de pescuit stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(14)În 2024, CSTEP a indicat că sunt necesare măsuri suplimentare de gestionare pentru crevetele roşu gigant în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 şi a recomandat reducerea capturii totale cu 29 %, în plus faţă de reducerea efortului de pescuit. Prin urmare, este oportun să se completeze regimul de gestionare a efortului de pescuit prin limite maxime de captură, în continuarea măsurilor adoptate în 2022, 2023 şi 2024 şi în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu gigant în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 ar trebui să fie reduse cu 6 % faţă de posibilităţile de pescuit stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(15)Pentru a promova utilizarea uneltelor de pescuit selective şi a stabili zone închise pescuitului eficiente, în vederea protejării puietului şi a reproducătorilor, Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului (4) a instituit un mecanism de compensare în legătură cu regimul de gestionare a efortului de pescuit pentru traulere. Întrucât CSTEP continuă să recomande pentru 2025 îmbunătăţirea suplimentară a selectivităţii uneltelor de pescuit şi a eficienţei zonelor închise pescuitului pentru a proteja puietul de peşte şi reproducătorii şi întrucât aceste măsuri au un impact demonstrat asupra efortului de pescuit, statele membre ar trebui să poată aloca zile de pescuit suplimentare unei nave dacă nava respectă cel puţin una dintre aceste măsuri stabilite la nivel naţional. Statul membru în cauză nu alocă zile de pescuit suplimentare care ar conduce la depăşirea nivelului efortului de pescuit stabilit pentru grupul de efort de pescuit corespunzător prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(4)Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului din 27 ianuarie 2022 de stabilire, pentru anul 2022, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L 21, 31.1.2022, p. 165, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/110/oj).
(16)În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2019/1022, atunci când avizele ştiinţifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menţionate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv este sub nivelul de referinţă de precauţie al biomasei (BPA) sau este sub nivelul-limită de referinţă al biomasei (BLIM), trebuie adoptate măsuri de remediere pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor la niveluri peste cele care permit atingerea MSY.
(17)În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale din 2021, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/44/2021/20 privind un plan multianual de gestionare a exploatării durabile a stocurilor de peşti pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care a introdus, pentru perioada 2022-2029, un nivel maxim al capturilor şi un plafon conex al capacităţii flotei pentru nave de pescuit cu plasă-pungă şi traulere pentru peşti pelagici care vizează peşti pelagici mici. Respectivele măsuri referitoare la anul 2025 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(18)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/4 privind un regim de pescuit pe termen lung şi stabilirea unor limite de captură pentru 2025 pentru stocurile de peşti pelagici mici din Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care se bazează pe Recomandarea CGPM/44/2021/20. Recomandarea CGPM/47/2024/4 a stabilit, pentru 2025, nivelul separat al capturilor de hamsie şi sardine, care rezultă din punerea în aplicare a noilor norme de control al exploatării. Repartizarea între statele membre se bazează pe capturile istorice ale fiecărui stat membru. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(19)În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/5 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil de specii demersale în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit şi un plafon al capacităţii flotei pentru anumite stocuri demersale. Respectivele măsuri referitoare la anul 2025 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(20)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/5 privind punerea în aplicare a unui regim de gestionare a efortului de pescuit pentru specii demersale cheie în Marea Adriatică în 2025 (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care se bazează pe Recomandarea CGPM/43/2019/5. Recomandarea CGPM/47/2024/5 prevede o reducere globală a regimului de gestionare a efortului de pescuit pentru traulerele cu panouri cu 5,2 % şi o reducere a nivelurilor efortului de pescuit din 2024 pentru navele cu beam-traul. Prin urmare, pentru a pune în aplicare aceste măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se deducă 5,2 % din efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulerele cu panouri stabilit pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259, iar efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele cu beam-traul ar trebui să fie menţinut la nivelurile din 2024.
(21)Ţinând cont de particularităţile flotei slovene şi de impactul său marginal asupra stocurilor de peşti pelagici mici şi asupra stocurilor demersale şi în conformitate cu punctul 33 din Recomandarea CGPM/44/2021/20 şi cu punctul 13 din Recomandarea CGPM/43/2019/5, este adecvat să se păstreze modelele de pescuit existente şi să se asigure accesul flotei slovene la o cantitate minimă de specii de peşti pelagici mici şi la o cotă minimă de efort de pescuit pentru stocurile demersale.
(22)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/4 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/12 şi CGPM/42/2018/5. Recomandarea CGPM/45/2022/4 a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit pentru merluciu şi limite de captură pentru carida-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris), precum şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2025, Recomandarea CGPM/45/2022/4 prevede îngheţarea efortului de pescuit la nivelul din 2024 şi o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru carida-roz-de-adâncime. Prin urmare, pentru a pune în aplicare aceste măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime pentru carida-roz-de-adâncime stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(23)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/5 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea sustenabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/7 şi CGPM/43/2019/6. Recomandarea CGPM/45/2022/5 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2025, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(24)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/6 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Ionică (subzonele geografice CGPM 19-21), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/8 şi CGPM/42/2018/4. Recomandarea CGPM/45/2022/6 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2025, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(25)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/7 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Levantului (subzonele geografice CGPM 24-27), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/6 şi CGPM/42/2018/3. Recomandarea CGPM/45/2022/7 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2025, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(26)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/3 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1-3), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/4, CGPM/43/2019/2 şi CGPM/41/2017/2. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(27)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/3 privind luarea unor măsuri suplimentare de remediere pentru pagelul argintiu în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1-3), de modificare a Recomandării CGPM/45/2022/3. Recomandarea CGPM/47/2024/3 a introdus o reducere cu 30 % a limitelor de captură pentru 2025. Prin urmare, în scopul transpunerii măsurilor respective în dreptul Uniunii, procentul de 30 % ar trebui să fie dedus din nivelul maxim al capturilor stabilit pentru 2024 prin Regulamentul (UE) 2024/259.
(28)Pe baza avizelor ştiinţifice furnizate de Grupul de lucru al CGPM pentru Marea Neagră, ar trebui să se menţină nivelul actual al mortalităţii prin pescuit pentru şprot (Sprattus sprattus), pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de şprot din Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29). Prin urmare, este necesar să se stabilească în continuare o cotă autonomă pentru acest stoc.
(29)În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/3 de modificare a Recomandării CGPM/41/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29). Recomandarea CGPM/43/2019/3 a introdus o actualizare a capturii totale admisibile (TAC) regionale şi un sistem de repartizare a cotelor pentru calcan, precum şi măsuri de conservare suplimentare, în special o perioadă de interzicere a pescuitului de două luni şi o limitare a zilelor de pescuit la 180 de zile pe an. În conformitate cu Recomandarea CGPM/43/2019/3, respectivele măsuri de conservare suplimentare sunt legate funcţional de posibilităţile de pescuit, deoarece, în absenţa măsurilor respective, nivelul TAC pentru calcan ar trebui să fie redus pentru a se asigura refacerea acestui stoc. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(30)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/8 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29), de modificare a Recomandărilor CGPM/43/2019/3 şi CGPM/41/2017/4. Recomandarea CGPM/47/2024/8 a stabilit TAC pentru calcan pentru perioada 2025-2028. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(31)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a aprobat reportarea cotei neutilizate a Uniunii pentru calcan din 2023, având în vedere situaţia excepţională creată de contextul regional din Marea Neagră. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii. Repartizarea posibilităţilor de pescuit care rezultă din subutilizarea în cauză ar trebui să se facă pe baza contribuţiei fiecărui stat membru la subutilizare, fără a se modifica cheia de repartizare stabilită în Regulamentul (UE) 2024/259 în ceea ce priveşte alocarea anuală a TAC-urilor.
(32)Utilizarea posibilităţilor de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (5), în special la articolele 33 şi 34 din acesta, referitoare la înregistrarea capturilor şi a eforturilor de pescuit şi la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităţilor de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(5)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1224/oj).
(33)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (6) prevede condiţii suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor şi cote, inclusiv în temeiul articolelor 3 şi 4 din regulamentul respectiv, şi dispoziţii privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauţie şi analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, atunci când stabileşte TAC-urile, Consiliul decide care stocuri nu vor face obiectul articolelor 3 şi 4 din regulamentul respectiv, în special în funcţie de starea biologică a stocurilor. În plus, la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede o flexibilitate de la an la an suplimentară pentru toate stocurile care fac obiectul obligaţiei de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar împiedica realizarea obiectivelor PCP şi care ar duce la deteriorarea stării biologice a stocurilor, ar trebui să se precizeze în mod explicit că flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 şi flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică cumulativ. În cele din urmă, flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui, după caz, să fie exclusă în funcţie de starea biologică a stocurilor.
(6)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiţii suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) şi a cotelor de pescuit (JO L 115, 9.5.1996, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1996/847/oj).
(34)Pentru a se evita întreruperea activităţilor de pescuit şi pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace suficiente de subzistenţă, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025. Din motive de urgenţă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Domeniu de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit din Uniune care operează în Marea Mediterană şi în Marea Neagră şi exploatează următoarele stocuri de peşte:
a)anghilă europeană (Anguilla anguilla), coral roşu (Corallium rubrum) şi corifenă comună (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană;
b)crevete roşu (Aristeus antennatus), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris), crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea), merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus) şi barbun (Mullus barbatus) în vestul Mării Mediterane;
c)hamsie (Engraulis encrasicolus) şi sardină (Sardina pilchardus) în Marea Adriatică;
d)merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus), limbă-de-mare comună (Solea solea), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) şi barbun (Mullus barbatus) în Marea Adriatică;
e)merluciu (Merluccius merluccius) şi caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei;
f)crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi crevete roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei, în Marea Ionică şi în Marea Levantului;
g)pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran;
h)şprot (Sprattus sprattus) şi calcan (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră.
(2)Prezentul regulament se aplică şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii, inclusiv pescuitului recreativ, în cazul în care astfel de activităţi de pescuit sunt menţionate în mod explicit în dispoziţiile relevante.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Suplimentar, se aplică următoarele definiţii:
(a)"ape internaţionale" înseamnă apele care se găsesc în afara suveranităţii sau jurisdicţiei vreunui stat;
(b)"pescuit recreativ" înseamnă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice marine vii în scop recreativ, turistic sau sportiv;
(c)"captură totală admisibilă" (TAC) înseamnă:
(i)în cadrul activităţilor de pescuit care sunt exceptate de la obligaţia de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de peşte care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;
(ii)în cadrul tuturor celorlalte activităţi de pescuit, cantitatea de peşte care poate fi capturată pe parcursul unui an din fiecare stoc;
(d)"cotă" înseamnă o proporţie din TAC repartizată Uniunii sau unui stat membru;
(e)"cotă autonomă a Uniunii" înseamnă o limită a capturilor repartizată în mod autonom navelor de pescuit din Uniune în lipsa unui acord asupra unei TAC;
(f)"cotă analitică" înseamnă o cotă autonomă a Uniunii pentru care este disponibilă o evaluare analitică;
(g)"evaluare analitică" înseamnă o evaluare cantitativă a tendinţelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia şi exploatarea stocului şi despre care s-a stabilit, printr-o analiză ştiinţifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize ştiinţifice privind opţiunile viitoare în materie de capturi;
(h)"dispozitiv de concentrare a peştilor" (FAD) înseamnă orice echipament ancorat care pluteşte la suprafaţa mării, cu scopul de a atrage peşti.
Art. 3: Zone de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii ale zonelor de pescuit:
(a)"subzone geografice CGPM" înseamnă zonele prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului (7);
(7)Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 octombrie 2023 privind unele dispoziţii referitoare la pescuitul în zona Acordului de instituire a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (JO L, 2023/2124, 12.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2124/oj).
(b)"Marea Mediterană" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1-27, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(c)"vestul Mării Mediterane" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(d)"Marea Adriatică" înseamnă apele din subzonele geografice 17 şi 18 ale CGPM, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(e)"Strâmtoarea Siciliei" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 12, 13, 14, 15 şi 16, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(f)"Marea Ionică" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 19, 20 şi 21, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(g)"Marea Levantului" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 24, 25, 26 şi 27, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(h)"Marea Alboran" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1, 2 şi 3, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(i)"Marea Neagră" înseamnă apele din subzona geografică CGPM 29, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124.
Art. 4: Anghila europeană
(1)Prezentul articol se aplică subzonelor geografice CGPM 1-27, apelor salmastre şi apelor dulci. Apele salmastre includ estuarele, lagunele de coastă şi apele de tranziţie.
(2)Se interzice desfăşurarea de activităţi de pescuit comercial de anghilă europeană (Anguilla anguilla) cu lungimea totală mai mare de 12 cm, fie ca specie vizată, fie ca o captură accidentală, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în 2025. În acest scop, fiecare stat membru în cauză stabileşte una sau mai multe perioade de interdicţie sub rezerva următoarelor condiţii:
a)dacă este cazul, perioada sau perioadele de interdicţie pot fi diferite în cadrul unui stat membru de la o zonă de pescuit la alta, pentru a se ţine seama de modelul geografic şi temporal de migraţie a anghilei europene în diferitele sale etape de viaţă;
b)perioada sau perioadele de interdicţie durează fie cel puţin şase luni consecutive, fie şase luni în total, în conformitate cu condiţiile prevăzute la alineatul (3) şi
c)perioada sau perioadele de interdicţie sunt în concordanţă cu obiectivele de conservare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (8), cu planurile naţionale de gestionare existente şi cu modelele temporale de migraţie a anghilei europene în etapa de viaţă respectivă, aferente statului membru în cauză.
(8)Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa (JO L 248, 22.9.2007, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/1100/oj).
(3)Perioada de interdicţie este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 martie 2025, iar fiecare stat membru în cauză stabileşte, în intervalul cuprins între 1 aprilie şi 30 noiembrie 2025, o perioadă suplimentară de interdicţie de trei luni.
(4)Activităţile de pescuit comercial de anghilă europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm sunt autorizate anual pentru o perioadă de două luni, iar activităţile de pescuit respective sunt monitorizate de un institut ştiinţific desemnat, care supervizează colectarea şi analiza datelor.
(5)Numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi numărul maxim de unelte de pescuit pasive autorizate să vizeze anghila europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm în scopuri comerciale nu depăşesc nivelurile stabilite în anexa I.
(6)Se interzice pescuitul recreativ de anghilă europeană în toate etapele vieţii.
(7)Fiecare stat membru în cauză informează Comisia cu privire la:
a)perioada sau perioadele de interdicţie pe care le-a stabilit în conformitate cu alineatele (2) şi (3), până la 1 martie 2025;
b)măsurile naţionale referitoare la perioada sau perioadele de interdicţie pe care le-a stabilit în conformitate cu alineatele (2) şi (3), în termen de două săptămâni de la adoptarea acestora şi
c)perioada de pescuit autorizată pentru anghila europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm în conformitate cu alineatul (4) până la 1 martie 2025.
Art. 5: Coralul roşu
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de recoltare a coralului roşu (Corallium rubrum) în Marea Mediterană.
(2)În ceea ce priveşte pescuitul direcţionat, numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi cantităţile maxime de stocuri de coral roşu recoltate de navele de pescuit din Uniune şi în cadrul activităţilor de recoltare ale Uniunii nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa II.
Art. 6: Corifena comună
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor comerciale de pescuit pelagic desfăşurate de navele de pescuit din Uniune care vizează corifena comună (Coryphaena hippurus) prin utilizarea de dispozitive de concentrare a peştilor în Marea Mediterană. Acesta se aplică, de asemenea, pescuitului recreativ de corifenă comună în Marea Mediterană.
(2)Capacitatea maximă a flotei navelor de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască corifenă comună, exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut, este stabilită în anexa III.
(3)Numărul maxim de dispozitive de concentrare a peştilor per navă autorizată să pescuiască corifenă comună este stabilit în anexa III.
(4)Nivelul maxim al capturilor de corifenă comună nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa III.
(5)Pentru pescuitul recreativ, numărul maxim de capturi este limitat la 10 kg sau cinci peşti de orice dimensiune pe persoană pe zi.
Art. 7: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a stocurilor demersale menţionate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1022 în vestul Mării Mediterane.
(2)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulere şi nave de pescuit cu paragate este stabilit în anexa IV la prezentul regulament. Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi cu articolele 26-34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
(3)Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime din Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion sunt stabilite în anexa IV.
(4)Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime din insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia sunt stabilite în anexa IV.
(5)Repartizarea posibilităţilor de pescuit între statele membre, stabilită în anexa IV, nu aduce atingere:
a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
b)deducerilor şi realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
c)debarcărilor suplimentare permise în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 sau al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
d)cantităţilor reţinute în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 sau transferate în temeiul articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
e)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105, 106 şi 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 8: Mecanismul de compensare
(1)Pentru segmentul de flotă vizat şi pentru lista navelor eligibile vizate, în 2025, un stat membru poate acorda navelor care arborează pavilionul său o alocare suplimentară de zile de pescuit, astfel cum este prevăzută în prezentul alineat şi calculată în conformitate cu alineatele (4) şi (5), cu condiţia ca nava care beneficiază de alocarea suplimentară să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele condiţii stabilite la nivel naţional:
a)în cazul în care nava îndepărtează uneltele de tipul traulelor îngemănate cu panouri (OTT), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 24 %; în cazul în care nava pune în aplicare măsura în cauză înainte de 1 mai 2025, alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 35 %; în cazul în care numărul total al navelor reprezintă mai mult de 40 % din flota statului membru în cauză, statul membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 40 %;
b)în cazul în care nava utilizează un traul dotat cu un sac de traul cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de 45 mm, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 9,3 %; în cazul în care nava pune în aplicare măsura în cauză înainte de 1 mai 2025, alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 18,6 %; în cazul în care numărul total al navelor reprezintă mai mult de 40 % din flota statului membru în cauză, statul membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 25 %; în cazul în care măsura se aplică tuturor navelor statului membru în cauză, statul membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 30 %;
c)în cazul în care nava utilizează un traul dotat cu un sac de traul cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de 50 mm, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15,4 %; în cazul în care nava pune în aplicare această măsură înainte de 1 mai 2025, alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 30,8 %; în cazul în care numărul total al navelor reprezintă mai mult de 40 % din flota statului membru în cauză, statul membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 40 %; în cazul în care măsura se aplică tuturor navelor statului membru în cauză, statul membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 50 %;
d)în cazul în care nava trebuie să respecte o perioadă de interdicţie care interzice traulerelor să desfăşoare activităţi de pescuit la adâncimi cuprinse între 100 m şi 500 m timp de cel puţin şase săptămâni consecutive între lunile mai şi septembrie, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 10 %;
e)în cazul în care nava trebuie să respecte o perioadă de interdicţie care interzice traulerelor să desfăşoare activităţi de pescuit în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 timp de cel puţin patru săptămâni consecutive între lunile mai şi octombrie, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15 %;
f)în cazul în care nava trebuie să respecte o perioadă de interdicţie care interzice traulerelor să desfăşoare activităţi de pescuit în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 timp de cel puţin patru săptămâni consecutive între lunile mai şi octombrie, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15 %;
g)în cazul în care nava trebuie să respecte o zonă naţională de interzicere a pescuitului care acoperă cel puţin 5 % din zonele sale de pescuit situate la adâncimi cuprinse între 100 m şi 500 m, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 4 %;
h)în cazul în care nava trebuie să respecte o zonă de interzicere temporară a pescuitului care permite reducerea cu cel puţin 20 % a capturilor reproducătorilor stocurilor de merluciu, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 13 %;
i)în cazul în care nava trebuie să respecte o zonă de interzicere temporară a pescuitului care permite reducerea cu cel puţin 25 % a capturilor de puiet aparţinând tuturor speciilor demersale sau cu cel puţin 20 % a capturilor de reproducători aparţinând tuturor speciilor demersale, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %;
j)în cazul în care nava trebuie să respecte o interzicere permanentă a activităţilor de pescuit cu traulere, desfăşurate la adâncimi mai mari de 800 m, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %;
k)în cazul în care nava utilizează un traul echipat cu panouri de distanţare suspendate în apă, de adâncime medie sau cu contact redus ori alte tipuri de panouri de distanţare prin care se reduce contactul lor şi al celorlalte unelte de pescuit cu fundul mării, pentru a conserva habitatele piscicole esenţiale ale speciilor demersale, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %;
l)în cazul în care nava utilizează unelte de pescuit reglementate cu un grad ridicat de selectivitate, ale căror specificaţii tehnice au ca rezultat, conform unui studiu ştiinţific al CSTEP, o reducere de cel puţin 25 % a capturilor de puiet din toate speciile demersale sau cu cel puţin 20 % a capturilor de reproducători din toate speciile demersale în comparaţie cu 2020, cum ar fi o sită de sortare cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între bare, un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %.
(2)Atunci când notifică alocarea suplimentară de zile de pescuit, statul membru în cauză transmite Comisiei lista navelor de pescuit vizate de fiecare dintre criteriile selecţionate ca justificare pentru compensare, precum şi numărul aferent de zile de pescuit suplimentare.
(3)Nu mai târziu de 15 octombrie, statul membru în cauză transmite Comisiei notificarea alocării suplimentare de zile de pescuit şi furnizează Comisiei, cât mai curând posibil, informaţiile relevante referitoare la punerea în aplicare a condiţiilor.
(4)Alocarea suplimentară de zile de pescuit se calculează pe baza efortului de pescuit maxim permis de Regulamentul (UE) 2024/259 al Consiliului, proporţional cu numărul relevant de nave eligibile vizate de condiţiile enumerate la alineatul (1).
(5)Statul membru în cauză nu alocă zile de pescuit suplimentare care ar conduce la depăşirea nivelului efortului de pescuit stabilit pentru grupul de efort de pescuit corespunzător prin Regulamentul (UE) 2024/259 al Consiliului.
(6)De asemenea, statul membru în cauză notifică separat Comisiei, în fiecare lună, efortul de pescuit depus aferent alocării suplimentare menţionate la alineatul (1), utilizând coduri de raportare specifice pentru alocarea respectivă.
Art. 9: Măsuri de remediere pentru merluciu în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7, pentru crevete roşu în subzonele geografice CGPM 5, 6 şi 7 şi pentru langustină în subzona geografică CGPM 6
(1)Prezentul articol se aplică activităţilor de pescuit desfăşurate de navele Uniunii care capturează merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7, langustină (Nephrops norvegicus) în subzona geografică CGPM 6 şi crevete roşu (Aristeus antennatus) în subzonele geografice CGPM 5, 6 şi 7.
(2)Limita maximă de captură pentru merluciu pentru navele de pescuit din Uniune care utilizează setci şi setci cu sirec (GNS, GTR, GND) în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane este stabilită în anexa IV.
(3)Statele membre adoptă o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare pentru crevetele roşu de cel puţin 25 mm lungime a carapacei.
(4)Statele membre adoptă o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare pentru langustină de cel puţin 25 mm lungime a carapacei.
(5)Prezentul articol nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetărilor ştiinţifice, cu condiţia ca cercetările respective să fie efectuate în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (9).
(9)Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1241/oj).
Art. 10: Măsuri de remediere pentru merluciu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11
(1)Prezentul articol se aplică activităţilor de pescuit desfăşurate de navele Uniunii care capturează merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11.
(2)Limita maximă de captură pentru merluciu pentru navele de pescuit din Uniune care utilizează setci şi setci cu sirec (GNS, GTR, GND) în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane este stabilită în anexa IV.
(3)Prezentul articol nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetărilor ştiinţifice, cu condiţia ca cercetările respective să fie efectuate în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241.
Art. 11: Înregistrarea şi transmiterea datelor
(1)Statele membre înregistrează şi transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în conformitate cu articolele 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 şi cu articolele 146c, 146d şi 146e din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (10).
(10)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2011/404/oj)
(2)Atunci când transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în conformitate cu articolele 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre utilizează codurile grupurilor de efort de pescuit prevăzute în anexa IV la prezentul regulament.
Art. 12: Stocurile de peşti pelagici mici
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a sardinelor (Sardina pilchardus) şi hamsiei (Engraulis encrasicolus) în Marea Adriatică.
(2)Nivelul maxim al capturilor de sardine şi hamsii nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa V.
(3)Capacitatea maximă a flotei, exprimată în numărul de nave, kW şi tonaj brut, a navelor de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască stocuri de peşti pelagici mici este stabilită în anexa V.
(4)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 13: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare de merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus), limbă-de-mare comună (Solea solea), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) şi barbun (Mullus barbatus) în Marea Adriatică.
(2)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru stocurile demersale respective şi capacitatea maximă a flotei care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilit în anexa V.
(3)Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 14: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările şi efortul de pescuit, acestea utilizează codurile grupurilor de efort de pescuit prevăzute în anexa V la prezentul regulament.
Art. 15: Merluciu şi caridă-roz-de-adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare de merluciu (Merluccius merluccius) şi caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei.
(2)Capacitatea maximă a flotei exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilită în anexa VI.
(3)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru merluciu (exprimat în număr de zile de pescuit), pentru traulerele cu panouri (OTB) care vizează merluciul este stabilit în anexa VI.
(4)Nivelul maxim al capturilor de caridă-roz-de-adâncime nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VI.
(5)Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 16: Creveţi de adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a crevetelui roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi a crevetelui roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei.
(2)Capacitatea maximă a flotei exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilită în anexa VI.
(3)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VI.
Art. 17: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind cantităţile debarcate din stocurile capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa VI la prezentul regulament.
Art. 18: Creveţi de adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a crevetelui roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi a crevetelui roşu (Aristeus antennatus) în Marea Ionică şi în Marea Levantului.
(2)Capacitatea maximă a flotei exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilită în anexa VII.
(3)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VII.
Art. 19: Pagelul argintiu
(1)Prezentul articol se aplică activităţilor de pescuit comercial şi recreativ ale navelor de pescuit din Uniune de capturare a pagelului argintiu (Pagellus bogaraveo) cu paragate şi undiţe de mână în Marea Alboran.
(2)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VIII.
(3)Numărul maxim de paragate şi linii de pescuit autorizate să pescuiască pagel argintiu este stabilit în anexa VIII.
(4)Se stabileşte o închidere temporară a zonei de pescuit, în vederea protejării stocului-cheie în timpul perioadei de reproducere, pentru perioade de cel puţin 60 de zile consecutive. Această închidere durează cel puţin două luni, se desfăşoară în perioada ianuarie-martie 2025 şi vizează zonele-cheie de răspândire a pagelului argintiu în Marea Alboran.
(5)Pentru activităţile de pescuit recreativ, numărul maxim de capturi este limitat la un peşte per persoană pe zi. Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm pentru pagelul argintiu se aplică pescuitului recreativ în Marea Alboran. Pescuitul recreativ pentru respectiva specie este interzis în timpul perioadei de interzicere a pescuitului comercial stabilită la nivel naţional.
Art. 20: Şprot
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a şprotului (Sprattus sprattus) în Marea Neagră.
(2)Cota autonomă a Uniunii pentru şprot este stabilită în anexa IX.
(3)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 21: Calcan
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a calcanului (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră.
(2)TAC pentru calcan aplicabilă în apele Uniunii din Marea Neagră şi repartizarea acestei TAC între statele membre şi condiţiile legate funcţional de aceasta, după caz, sunt stabilite în anexa IX.
(3)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 22: Gestionarea efortului de pescuit pentru calcan
Navele de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască calcan în sensul articolului 21, indiferent de lungimea maximă a navelor, nu depăşesc 180 de zile de pescuit pe an.
Art. 23: Perioada de interdicţie pentru calcan
Se interzice navelor de pescuit din Uniune să desfăşoare orice activitate de pescuit pentru calcan, inclusiv transbordarea, reţinerea la bord, debarcarea şi prima vânzare a calcanului, în apele Uniunii din Marea Neagră, în perioada 15 aprilie-15 iunie.
Art. 24: Dispoziţii speciale privind repartizarea posibilităţilor de pescuit în Marea Neagră
Alocarea posibilităţilor de pescuit între statele membre, stabilită în anexa IX la prezentul regulament, nu aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor şi realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(c)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105 şi 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 25: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind cantităţile debarcate din stocurile de şprot şi calcan capturate în apele Uniunii din Marea Neagră, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa IX la prezentul regulament.
Art. 26: Intrarea în vigoare şi aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2025 la 31 decembrie 2025.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 30 ianuarie 2025.
Pentru Consiliu Preşedintele A. SZŁAPKA |
ANEXA I:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU ACTIVITĂŢILE DE PESCUIT COMERCIAL DE PUIET DE ANGHILĂ ALE UNIUNII ÎN CONTEXTUL PLANULUI MULTIANUAL DE GESTIONARE AL CGPM PENTRU ANGHILA EUROPEANĂ ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim admisibil de autorizaţii de pescuit şi numărul maxim de unelte de pescuit autorizate pentru activităţile de pescuit comercial care vizează anghila europeană (Anguilla anguilla) cu o lungime totală mai mică de 12 cm.
Tabelul 1 Numărul maxim de autorizaţii de pescuit
State membre | Anghila europeană ELE |
Spania | 153 |
Tabelul 2 Numărul maxim de unelte de pescuit
State membre | Unealtă de pescuit | Codul uneltelor de pescuit | Unităţi |
Spania | Cuşti şi capcane | FPO | 249 |
ANEXA II:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN CONTEXTUL PLANULUI MULTIANUAL DE GESTIONARE AL CGPM PENTRU CORALUL ROŞU ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim admisibil de autorizaţii de pescuit şi nivelul maxim al cantităţilor recoltate de coral roşu în Marea Mediterană.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Corallium rubrum | COL | Coral roşu |
Tabelul 1 Numărul maxim de autorizaţii de pescuit (*1)
(*1)Reprezentând numărul de nave sau scafandri sau ambele sau o pereche formată dintr-un scafandru şi o navă, autorizaţi să recolteze coral roşu.
State membre | Coral roşu COL |
Grecia | 12 |
Spania | 0 (*2) |
Franţa | 32 |
Croaţia | 0 (*2) |
Italia | 40 |
(*2) În conformitate cu interdicţia temporară actuală pentru pescuitul de coral roşu stabilită în apele spaniole şi în apele croate, în aşteptarea unor posibile modificări în viitor. | |
Tabelul 2 Nivelul maxim al cantităţilor recoltate exprimat în kilograme de greutate în viu
Specia: | Coral roşu Corallium rubrum | Zona: | Apele Uniunii din Marea Mediterană - subzonele geografice 1-27 COL/GF1-27 | |
Grecia | 1 844 | |||
Spania | 0 | (**) | ||
Franţa | 1 400 | |||
Croaţia | 0 | (**) | ||
Italia | 1 378 | |||
Uniune | 4 622 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(**) În conformitate cu interdicţia temporară actuală pentru pescuitul de coral roşu stabilită în apele spaniole şi în apele croate, în aşteptarea unor posibile modificări în viitor. | ||||
ANEXA III:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII CORIFENEI COMUNE ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim, kW şi tonajul brut pentru navele de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască corifenă comună utilizând FAD-uri în Marea Mediterană şi nivelul maxim al capturilor.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Coryphaena hippurus | DOL | Corifena comună |
Tabelul 1 Capacitatea maximă a flotei navelor care vizează corifena comună utilizând FAD-uri în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)
Statul membru | Număr de nave | kW | TB |
Italia | 261 | 21 061 | 1 986 |
Malta | 130 | 16 662 | 1 296,28 |
Spania | 45 | 2 105,73 | 153,34 |
Tabelul 2 Numărul maxim de FAD-uri per navă autorizată să vizeze corifena comună în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)
Statul membru | Numărul de FAD-uri per navă |
Italia | 100 |
Malta | 200 |
Spania | 50 |
Tabelul 3 Nivelul maxim al capturilor în tone de greutate în viu capturate în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)
Specia: | Corifena comună Coryphaena hippurus | Zona: | Apele Uniunii şi apele internaţionale din subzonele geografice CGPM 1-27 (DOL/MED) | |
Italia | 1 174 | Nivelul maxim al capturilor | ||
Malta | 517 | |||
Spania | 127 | |||
Uniune | 1 818 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
ANEXA IV:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII STOCURILOR DEMERSALE ÎN VESTUL MĂRII MEDITERANE
Tabelele din prezenta anexă stabilesc efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit) pe grupuri de stocuri, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1022, limitele maxime de captură şi lungimea maximă a navelor pentru toate tipurile de traule (1) şi de nave de pescuit la adâncime cu paragate care vizează stocurile demersale în vestul Mării Mediterane.
(1)TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP şi TSP.
Toate posibilităţile de pescuit stabilite în prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Aristaeomorpha foliacea | ARS | Crevete roşu gigant |
Aristeus antennatus | ARA | Crevete roşu |
Merluccius merluccius | HAD | Merluciu |
Mullus barbatus | MUX | Barbun |
Nephrops norvegicus | WHM | Langustină |
Parapenaeus longirostris | DPS | Caridă-roz-de-adâncime |
1.Efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit)
(a)Numărul de zile de pescuit pentru traulere în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7)
(b)Numărul de zile de pescuit pentru traulere în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit | Codul alocării suplimentare |
Barbun în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11; merluciu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11; caridă-roz-de-adâncime în subzonele geografice 9, 10 şi 11; langustină în subzonele geografice 9 şi 10 | < 12 m | 0 | 138 | 1 202 | EFF1/MED2_TR1 | EFF1/MED2_TR1_AA |
> = 12 m şi < 18 m | 0 | 551 | 18 064 | EFF1/MED2_TR2 | EFF1/MED2_TR2_AA | |
> = 18 m şi < 24 m | 0 | 138 | 12 148 | EFF1/MED2_TR3 | EFF1/MED2_TR3_AA | |
> = 24 m | 0 | 138 | 1 622 | EFF1/MED2_TR4 | EFF1/MED2_TR4_AA | |
Crevete roşu gigant în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 | < 12 m | 0 | 83 | 199 | EFF2/MED2_TR1 | EFF2/MED2_TR1_AA |
> = 12 m şi < 18 m | 0 | 333 | 1 465 | EFF2/MED2_TR2 | EFF2/MED2_TR2_AA | |
> = 18 m şi < 24 m | 0 | 83 | 1 180 | EFF2/MED2_TR3 | EFF2/MED2_TR3_AA | |
> = 24 m | 0 | 83 | 158 | EFF2/MED2_TR4 | EFF2/MED2_TR4_AA |
(c)Numărul de zile de pescuit pentru nave de pescuit cu paragate de fund în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit |
Merluciu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 | < 12 m | 9 433 | 6 432 | 0 | EFF1/MED1_LL1 |
> = 12 m şi < 18 m | 2 148 | 93 | 0 | EFF1/MED1_LL2 | |
> = 18 m şi < 24 m | 74 | 0 | 0 | EFF1/MED1_LL3 | |
> = 24 m | 29 | 0 | 0 | EFF1/MED1_LL4 |
(d)Numărul de zile de pescuit pentru nave de pescuit cu paragate de fund în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit |
Merluciu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 | < 12 m | 0 | 1 436 | 28 873 | EFF1/MED2_LL1 |
> = 12 m şi < 18 m | 0 | 44 | 4 131 | EFF1/MED2_LL2 | |
> = 18 m şi < 24 m | 0 | 0 | 23 | EFF1/MED2_LL3 | |
> = 24 m | 0 | 0 | 0 | EFF1/MED2_LL4 |
2.Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime
(a)Posibilităţi de pescuit pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 (ARA/GF1-7) | |
Spania | 708,3 | Nivelul maxim al capturilor | ||
Franţa | 45,9 | |||
Italia | 0 | |||
Uniune | 754,2 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(b)Posibilităţi de pescuit pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) şi crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | subzonele geografice 8,9,10 şi11 (ARA/GF8-11) | |
Spania | 0 | Limita de captură de precauţie Nivelul maxim al capturilor | ||
Franţa | 8,5 | |||
Italia | 221,9 | |||
Uniune | 230,4 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | subzonele geografice 8,9,10 şi 11 (ARS/GF8-11) | |
Spania | 0 | Limite de captură analitice Nivelul maxim al capturilor | ||
Franţa | 4,7 | |||
Italia | 323,4 | |||
Uniune | 328,1 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
3.Limitele maxime de captură pentru merluciu
(a)Posibilităţi de pescuit pentru merluciu (Merluccius merluccius) capturat cu unelte fixe (GNS, GND şi GTR) în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu.
Specia: | Merluciu Merluccius merluccius | Zona: | subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 (HKE/GF1-7) | |
Spania | 49,1 | Limita de captură analitică Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1380/2013 nu se aplică. Nivelul maxim al capturilor | ||
Franţa | 122,2 | |||
Italia | 0 | |||
Uniune | 171,3 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(b)Posibilităţi de pescuit pentru merluciu (Merluccius merluccius) capturat cu unelte fixe (GNS, GND şi GTR) în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu.
Specia: | Merluciu Merluccius merluccius | Zona: | subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 (HKE/GF8-11) | |
Spania | 0 | Limita de captură analitică Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1380/2013 nu se aplică. Nivelul maxim al capturilor | ||
Franţa | 0,2 | |||
Italia | 261,5 | |||
Uniune | 261,7 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
ANEXA V:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA ADRIATICĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc posibilităţile de pescuit pe stoc sau pe grupuri de efort de pescuit şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea, inclusiv numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască peşti pelagici mici.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Engraulis encrasicolus | ANE | Hamsie |
Merluccius merluccius | HAD | Merluciu |
Mullus barbatus | MUX | Barbun |
Nephrops norvegicus | WHM | Langustină |
Parapenaeus longirostris | DPS | Caridă-roz-de-adâncime |
Sardina pilchardus | PIL | Sardină |
Solea solea | SOL | Limbă-de-mare comună |
1.Stocuri de peşti pelagici mici - subzonele geografice 17 şi 18
(a)Nivelul maxim al capturilor exprimat în tone de greutate în viu
Specia | Specii de peşti pelagici mici (hamsie şi sardină) | Zona: | Apele Uniunii şi apele internaţionale din subzonele geografice 17 şi 18 ale CGPM | |
Engraulis encrasicolus (ANE/GF1718) | Sardina pilchardus (PIL/GF1718) | |||
Italia | 15 733,7 | 8 962,549 | Nivelul maxim al capturilor | |
Croaţia | 10 608,3 | 36 267,45 | ||
Slovenia | 111 | 189 | ||
Uniune | 26 453 | 45 419 | ||
TAC | Nu se aplică | |||
(b)Capacitatea maximă a flotei de traulere şi de nave de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc în mod activ peşti pelagici mici
Statul membru | Unealta de pescuit | Număr de nave | kW | TB |
Croaţia | PS | 249 | 77 145,52 | 18 537,72 |
Italia | PTM, OTM şi PS | 187 | 64 655 | 14 065 |
Slovenia (*1) | PS | 4 | 433,7 | 38,5 |
(*1) Dispoziţia de la punctul 28 din CGPM/44/2021/20 nu se aplică flotelor naţionale de mai puţin de zece nave cu plasă-pungă sau traulere pelagice care pescuiesc activ stocuri de peşti pelagici mici, astfel cum sunt înregistrate atât în registrul naţional, cât şi în registrul CGPM în 2014. În acest caz, capacitatea flotei active poate creşte cu cel mult 50 % în ceea ce priveşte numărul de nave şi tonajul brut (TB), tonajul registru brut (TRB) şi kW. | ||||
2.Stocuri demersale - subzonele geografice 17 şi 18
(a)Efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit) pe tipuri de traule şi segmente de flotă de pescuit pentru stocuri demersale în subzonele geografice 17 şi 18 (Marea Adriatică).
Zile de pescuit 2025 | |||||||
Tip de unealtă de pescuit | Aria geografică | Stocuri vizate | Lungimea maximă a navelor | Codul grupului de efort | Italia | Croaţia | Slovenia |
Traule (OTB) | Subzonele geografice 17-18 | Barbun, merluciu, caridă-roz-de-adâncime şi langustină | < 12 m | EFF/MED3_OTB_TR1 | 2 880 | 9 557 | (*2) |
> = 12 m şi < 24 m | EFF/MED3_OTB_TR2 | 64 737 | 22 266 | (*2) | |||
> = 24 m | EFF/MED3_OTB_TR3 | 5 672 | 1 999 | (*2) | |||
Beam-traule (TBB) | Subzona geografică 17 | Limbă-de-mare comună | < 12 m | EFF/MED3_TBB_TR1 | 194 | 0 | 0 |
> = 12 m şi < 24 m | EFF/MED3_TBB_TR2 | 3 635 | 0 | 0 | |||
> = 24 m | EFF/MED3_TBB_TR3 | 3 614 | 0 | 0 | |||
(*2) Slovenia nu depăşeşte limita de efort de 3 000 de zile de pescuit pe an în conformitate cu punctul 13 din CGPM/43/2019/5. | |||||||
(b)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund şi de nave cu beam-traule autorizate să pescuiască stocuri demersale
Statul membru | Unealta de pescuit | Număr de nave | kW | TB |
Croaţia | OTB | 495 | 79 867,99 | 13 267,99 |
Italia | OTB şi TBB | 1 363 | 260 618,37 | 47 148 |
Slovenia (*3) | OTB | 11 | 1 813,00 | 168,67 |
(*3) Dispoziţiile de la punctul 9 litera (c) şi de la punctul 28 din CGPM/43/2019/5 nu se aplică flotelor naţionale care operează cu traule (OTB) şi care pescuiesc mai puţin de 1 000 de zile în cursul perioadei de referinţă menţionate la punctul 9 litera (c) din CGPM/43/2019/5. Capacitatea de pescuit a flotei active care operează cu traule (OTB) nu poate creşte cu mai mult de 50 % în ceea ce priveşte perioada de referinţă. | ||||
ANEXA VI:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN STRÂMTOAREA SICILIEI
Tabelele din prezenta anexă stabilesc posibilităţile de pescuit pe stoc sau pe grupuri de efort de pescuit şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea, inclusiv numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască specii demersale şi creveţi de adâncime.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Merluccius merluccius | HAD | Merluciu |
Parapenaeus longirostris | DPS | Caridă-roz-de-adâncime |
Aristaeomorpha foliacea | ARS | Crevete roşu gigant |
Aristeus antennatus | ARA | Crevete roşu |
1.Stocuri demersale
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască specii demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Statul membru | Unealta de pescuit | Număr de nave | kW | TB |
Cipru | OTB | 1 | 265 | 105 |
Spania | OTB | 1 | 100 | 118 |
Italia | OTB | 594 | 144 175 | 36 856 |
Malta | OTB | 15 | 5 562 | 2 007 |
(b)Nivelul maxim al efortului de pescuit (în număr de zile de pescuit) pentru traulerele de fund care vizează merluciul (Merluccius merluccius) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16)
Statul membru | Unealta de pescuit | Lungimea navei | Codul grupului de efort | Zile de pescuit 2025 |
Cipru | OTB | T-12 | EFF4/MED4_OTB4 | 51 |
Italia | OTB | T-07 | EFF4/MED4_OTB1 | 90 |
Italia | OTB | T-10 | EFF4/MED4_OTB2 | 188 |
Italia | OTB | T-11 | EFF4/MED4_OTB3 | 19 366 |
Italia | OTB | T-12 | EFF4/MED4_OTB4 | 3 657 |
Malta | OTB | T-11 | EFF4/MED4_OTB3 | 338 |
Malta | OTB | T-12 | EFF4/MED4_OTB4 | 165 |
(c)Nivelul maxim al capturilor de caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Caridă-roz-de-adâncime Parapenaeus longirostris | Zona: | subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16 (DPS/GF12-16) | |
Cipru | 1 | Limita de captură analitică | ||
Italia | 2 020 | |||
Malta | 5 | |||
Uniune | 2 026 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
2.Creveţi de adâncime
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Statul membru | Unealta de pescuit | Număr de nave | kW | TB |
Cipru | OTB | 1 | 265 | 105 |
Spania | OTB | 2 | 440,56 | 218,78 |
Italia | OTB | 239 | 76 232 | 22 672 |
Malta | OTB | 15 | 5 562 | 2 007 |
(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16 (ARS/GF12-16) | |
Spania | 0,9 | Limita de captură analitică | ||
Italia | 818,4 | |||
Cipru | 0 | |||
Malta | 34,7 | |||
Uniune | 854 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16 (ARA/GF12-16) | |
Spania | 0,9 | Limita de captură de precauţie | ||
Italia | 94,8 | |||
Cipru | 0 | |||
Malta | 1,8 | |||
Uniune | 98 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
ANEXA VII:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA IONICĂ ŞI ÎN MAREA LEVANTULUI
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască stocuri demersale în Marea Ionică şi în Marea Levantului.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Aristaeomorpha foliacea | ARS | Crevete roşu gigant |
Aristeus antennatus | ARA | Crevete roşu |
1.Marea Ionică
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Statul membru | Unealta de pescuit | Număr de nave | kW | TB |
Grecia | OTB | 240 | 69 281 | 23 101 |
Italia | OTB | 291 | 72 383 | 16 853 |
Malta | OTB | 15 | 5 562 | 2 007 |
(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | subzonele geografice 19, 20 şi 21 (ARS/GF19-21) | |
Grecia | 32,3 | Limita de captură analitică | ||
Italia | 294,4 | |||
Malta | 43,3 | |||
Uniune | 370 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristaeomorpha antennatus) în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | subzonele geografice 19, 20 şi 21 (ARA/GF19-21) | |
Grecia | 14,3 | Limita de captură analitică | ||
Italia | 235,7 | |||
Malta | 0 | |||
Uniune | 250 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
2.Marea Levantului
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Statul membru | Unealta de pescuit | Număr de nave | kW | TB |
Cipru | OTB | 6 | 2 048 | 618 |
Italia | OTB | 34 | 15 345 | 5 542 |
(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27 (ARS/GF24-27) | |
Italia | 45,1 | Limita de captură de precauţie | ||
Cipru | 10,9 | |||
Uniune | 56 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27 (ARA/GF24-27) | |
Italia | 9,4 | Limita de captură de precauţie | ||
Cipru | 5,6 | |||
Uniune | 15 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
ANEXA VIII:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA ALBORAN
(a)Nivelul maxim al capturilor realizate cu paragate şi linii de pescuit, exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Pagel argintiu Pagellus boraraveo | Zona: | apele Uniunii din Marea Alboran - subzonele geografice 1, 2 şi 3 (SBR/GF1-3) | |
Spania | 20,83 | Nivelul maxim al capturilor | ||
Uniune | 20,83 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
(b)Numărul maxim de paragate şi linii de pescuit autorizate să pescuiască în Marea Alboran (subzonele geografice 1, 2 şi 3)
Statul membru | Pagel argintiu în subzonele geografice 1, 2 şi 3 |
Spania | 82 |
ANEXA IX:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA NEAGRĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc TAC-urile şi cotele, exprimate în tone de greutate în viu pe stoc, precum şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Sprattus sprattus | RED | Şprot |
Scophthalmus maximus | CJM | Calcan |
Specia: | Şprot Sprattus sprattus | Zona: | Apele Uniunii din Marea Neagră - subzona geografică 29 (SPR/F3742C) | |
Bulgaria | 8 032,50 | TAC analitică Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. | ||
România | 3 442,50 | |||
Uniune | 11 475 | |||
TAC | Nu se aplică | |||
Specia: | Calcan Scophthalmus maximus | Zona: | Apele Uniunii din Marea Neagră - subzona geografică 29 (TUR/F3742C) | |
Bulgaria | 90,26 | TAC analitică Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. | ||
România | 93,09 | |||
Uniune | 183,35 | (*1) | ||
TAC | 890 | |||
(*1) Nu este autorizată nicio activitate de pescuit, inclusiv transbordarea, reţinerea la bord, debarcarea şi prima vânzare, între 15 aprilie şi 15 iunie 2025 | ||||
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 4 februarie 2025