Regulamentul 1776/14-sept-2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive vizând importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 228L

În vigoare
Versiune de la: 29 Noiembrie 2023
Regulamentul 1776/14-sept-2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive vizând importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului
Dată act: 14-sept-2023
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare "regulamentul de bază"), în special articolul 11 alineatul (2),
(1)JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
întrucât:
1.PROCEDURA
1.1.Investigaţia precedentă şi măsurile în vigoare
(1)În urma unei investigaţii (denumită în continuare "investigaţia iniţială"), Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 457/2011 al Consiliului (2), măsuri antidumping definitive vizând importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare "RPC" sau "China").
(2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 457/2011 al Consiliului din 10 mai 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de colectare definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de melamină originară din Republica Populară Chineză (JO L 124, 13.5.2011, p. 2).
(2)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1171 al Comisiei (3), Comisia a reinstituit măsuri antidumping definitive vizând importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare "reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor").
(3)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1171 al Comisiei din 30 iunie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 170, 1.7.2017, p. 62).
(3)Măsurile în vigoare în prezent sunt reprezentate de o taxă fixă în valoare de 415 EUR/tonă pentru toate importurile din RPC, cu excepţia a trei producători-exportatori chinezi cooperanţi ale căror exporturi fac obiectul unui preţ minim de import de 1 153 EUR/tonă.
(4)În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor în vigoare (4), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.
(4)Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 396, 30.9.2021, p. 12).
(5)Cererea a fost transmisă la 31 martie 2022 de Borealis Agrolinz Melamine GmbH, OCI Nitrogen BV şi Grupa Azoty Zaklady Azotowe Pulawy SA ("solicitanţii") în numele industriei producătoare de melamină din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.
1.2.Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor
(6)Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente dovezi pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 1 iulie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de melamină originară din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) ("avizul de deschidere").
(5)Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de melamină originară din Republica Populară Chineză (JO C 252, 1.7.2022, p. 6).
1.3.Perioada investigaţiei de reexaminare şi perioada examinată
(7)Investigaţia privind continuarea sau reapariţia dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2021 şi 30 iunie 2022 (denumită în continuare "perioada investigaţiei de reexaminare" sau "PIR"). Examinarea tendinţelor relevante pentru evaluarea probabilităţii continuării sau reapariţiei prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 şi sfârşitul perioadei investigaţiei de reexaminare (denumită în continuare "perioada examinată").
1.4.Părţile interesate
(8)În avizul de deschidere, părţile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigaţie. În plus, Comisia a informat, în mod expres, solicitanţii, alţi producători cunoscuţi din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuţi din RPC, autorităţile din RPC, importatorii, utilizatorii şi comercianţii cunoscuţi, precum şi asociaţiile cunoscute ca fiind părţi vizate, cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor şi i-a invitat să participe la investigaţie.
(9)Părţile interesate au avut ocazia de a prezenta observaţii cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor şi de a solicita o audiere de către Comisie şi/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părţile interesate nu a solicitat o audiere.
1.5.Afirmaţii referitoare la deschiderea procedurii
(10)Camera de Comerţ a importatorilor şi exportatorilor de metale, minerale şi produse chimice din China ("CCCMC") a transmis observaţii referitoare la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor sau la deschiderea prezentei investigaţii, astfel cum se prevede la punctul 5.2 din avizul de deschidere.
(11)CCCMC a transmis observaţii privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, existenţa unor distorsiuni semnificative în RPC şi selectarea unei ţări reprezentative adecvate. Observaţiile respective sunt abordate în continuare în secţiunile 3.2.2, 3.2.2.1 şi 3.2.2.2.
(12)În plus, CCCMC a susţinut că cererea conţinea o marjă de dumping calculată incorect. În acest sens, CCCMC a susţinut că, deşi solicitanţii au construit valoarea normală pentru două tehnologii de producţie diferite utilizate în RPC, ei nu au luat în considerare diferite procese de producţie (de exemplu, producătorii de melamină pe deplin integraţi versus producătorii care utilizează uree achiziţionată) şi diferite materii prime (melamina produsă din gaze naturale sau din cărbune, acestea fiind cele două materii prime potenţiale de bază). În ceea ce priveşte preţul de export, potrivit CCCMC, solicitanţii au utilizat în mod eronat preţurile melaminei originare din RPC în contextul exporturilor către ţări terţe, întrucât respectivele preţuri au fost influenţate de situaţia de pe pieţele locale respective şi, prin urmare, nu erau reprezentative pentru deciziile de stabilire a preţurilor pentru exporturile către Uniune.
(13)Comisia a constatat că CCCMC nu a identificat erori reale în calculul marjei de dumping. Ea a afirmat doar că informaţiile utilizate pentru construirea valorii normale au fost insuficiente, deoarece nu cuprindeau toate procesele de producţie potenţiale şi materiile prime utilizate în producţie. În acest sens, Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază şi a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite cerinţele pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, adică existau suficiente dovezi pentru a deschide procedura. În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, prin analogie, o cerere trebuie să conţină informaţiile care există în mod rezonabil la dispoziţia solicitanţilor. Standardul juridic al dovezilor necesar pentru deschiderea unei reexaminări (dovezi "suficiente") este diferit de cel necesar pentru determinarea preliminară sau finală a existenţei unui dumping. Prin urmare, dovezi care sunt insuficiente în ceea ce priveşte cantitatea sau calitatea pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenţei unui dumping pot fi, totuşi, suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigaţii (6).
(6)Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 2017, Viraj Profiles Ltd/Consiliul Uniunii Europene, cauza T-67/14, ECLI:EU:T:2017:481, punctul 98.
(14)În plus, în ceea ce priveşte preţul de export, Comisia a observat că, având în vedere explicaţiile din considerentul 13, solicitanţii nu au procedat în mod incorect atunci când s-au bazat pe preţurile de export către ţări terţe pentru a stabili reapariţia dumpingului într-o situaţie în care preţul de export către Uniune este ghidat de un preţ minim de import.
(15)În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia CCCMC privind calcularea incorectă a marjei de dumping în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(16)CCCMC a susţinut în continuare că afirmaţiile privind probabilitatea reapariţiei dumpingului din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor sunt nefondate. În special, CCCMC a abordat existenţa unei capacităţi neutilizate în RPC şi nivelul preţurilor de export către ţări terţe.
(17)În acest sens, CCCMC a susţinut că solicitanţii au presupus în mod eronat că producătorii chinezi îşi vor mobiliza larga capacitate neutilizată în cazul expirării măsurii. Potrivit CCCMC, ar fi necesară o perioadă de tranziţie de mai mulţi ani pentru ca şi alţi producători să îndeplinească cerinţele tehnice ale clienţilor din Uniune şi să dobândească experienţă în ceea ce priveşte practicile comerciale din Uniune. În plus, CCCMC a susţinut că una dintre întreprinderile chineze menţionate în cerere a construit o nouă centrală numai pentru a înlocui capacitatea sa de producţie existentă. Prin urmare, CCCMC a solicitat Comisiei să verifice acurateţea, fiabilitatea şi probabilitatea creşterilor planificate ale capacităţii de producţie enumerate în cerere (7).
(7)A se vedea punctul 103 şi figura 1 din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(18)În plus, CCCMC a criticat ipoteza solicitanţilor potrivit căreia, în cazul expirării măsurilor, producătorii chinezi şi-ar redirecţiona exporturile la preţuri mici din ţări terţe către piaţa Uniunii la acelaşi preţ. Potrivit CCCMC, solicitanţii nu au explicat motivul pentru care preţurile de export chineze către ţări terţe erau un indicator fiabil al viitoarelor preţuri de export către Uniune. Asociaţia a susţinut, în plus, că producătorii chinezi ar vinde la actualul preţ mare de export către Uniune chiar dacă măsurile ar fi abrogate şi că ei nu ar abandona pieţe de export fiabile deja dezvoltate din ţări terţe.
(19)Comisia a observat că CCCMC nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale referitoare fie la capacitatea neutilizată, fie la preţul de export către ţări terţe. Dimpotrivă, evoluţia importurilor originare din RPC în perioada 2018 – 2021, astfel cum s-a demonstrat în tabelul 9 din cerere, a indicat faptul că producătorii chinezi sunt cât se poate de capabili şi dispuşi fie să îşi mobilizeze capacitatea neutilizată, fie să îşi redirecţioneze exporturile din ţări terţe către Uniune în funcţie de preţul de pe piaţa Uniunii. În cele din urmă, Comisia a observat că analiza furnizată de solicitanţi în cerere trebuie examinată şi din perspectiva cerinţelor privind dovezile suficiente prevăzute la articolul 11 alineatul (2) şi la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Examinând cererea, Comisia a concluzionat că analiza capacităţii neutilizate din RPC şi a preţurilor de export către ţări terţe a furnizat suficiente dovezi privind probabilitatea reapariţiei dumpingului în sensul cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(20)Prin urmare, Comisia a respins afirmaţiile CCCMC privind probabilitatea reapariţiei dumpingului menţionată în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(21)În plus, CCCMC a prezentat observaţii cu privire la probabilitatea reapariţiei prejudiciului. În această privinţă, CCCMC a făcut trimitere la argumentele prezentate de solicitanţi în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. CCCMC a încercat mai întâi să combată importanţa unei creşteri a cotelor de piaţă ale importurilor provenite din China de la 5 % la 6 % între 2018 şi 2021, astfel cum se menţionează în tabelul 14 din cerere. În al doilea rând, CCCMC a susţinut că orice diferenţă dintre preţurile de vânzare ale industriei din Uniune şi preţurile de import din China a fost cauzată de o diferenţă în ceea ce priveşte costurile de producţie suportate. În al treilea rând, CCCMC a pus sub semnul întrebării faptul că ratele de profit ale producătorilor din Uniune ar putea deveni negative dacă preţurile industriei din Uniune ar scădea la aceleaşi niveluri ca preţurile importurilor provenite din China.
(22)Comisia a arătat că solicitantul s-a limitat să indice faptul că importurile provenite din China au crescut, ceea ce s-a întâmplat, de altfel, în perioada 2018 – 2021, fără a evidenţia semnificaţia acestei creşteri. Cu toate acestea, Comisia a observat, în plus, că acelaşi tabel a arătat că respectiva creştere ar fi semnificativ mai pronunţată dacă s-ar utiliza ca punct de plecare 2019 sau 2020. Prin urmare, afirmaţia CCCMC a fost respinsă. În ceea ce priveşte afirmaţia privind orice diferenţă între preţurile de vânzare ale industriei din Uniune şi preţurile importurilor provenite din China, Comisia a observat că, în primul rând, afirmaţia CCCMC nu a fost susţinută de nicio dovadă privind costul de producţie suportat de producătorii-exportatori chinezi şi, în al doilea rând, costul de producţie al melaminei este determinat în principal de costul ureei, care, la rândul său, este determinat în principal de costul gazelor naturale. Atât ureea, cât şi gazele naturale sunt mărfuri ale căror preţuri sunt, în absenţa distorsiunilor din partea statului, aliniate în mare măsură pe pieţele mondiale. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă. În ceea ce priveşte a treia afirmaţie, Comisia a observat că, întrucât costul de producţie al producătorilor din Uniune s-a situat la aproximativ aceleaşi niveluri ca preţurile importurilor provenite din China sau peste acestea, ratele de profit ale producătorilor din Uniune ar putea, într-adevăr, să devină negative sau, în cel mai bun caz, să se situeze doar în jurul pragului de profitabilitate în cazul în care preţurile industriei din Uniune ar scădea la aceleaşi niveluri ca preţurile importurilor provenite din China.
1.6.Eşantionarea
(23)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eşantion de părţi interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.
1.6.1.Eşantionarea producătorilor din Uniune
(24)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eşantion de trei producători din Uniune, situaţi în trei state membre diferite. Comisia a selectat eşantionul pe baza volumului producţiei şi al vânzărilor produsului similar în Uniune în perioada cuprinsă între 1 iulie 2021 şi 30 iunie 2022, raportat de producătorii din Uniune în contextul analizei reprezentativităţii prealabile deschiderii investigaţiei. Eşantionul a reprezentat 82 % din producţia estimată de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la eşantionul provizoriu constituit de ea. Nu s-au primit observaţii, iar eşantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.
1.6.2.Eşantionarea importatorilor neafiliaţi
(25)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliaţi să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere. Un singur importator neafiliat, şi anume Borghi SpA, Grandate/Italia, s-a manifestat. Prin urmare, Comisia a decis că eşantionarea nu era necesară şi a solicitat Borghi SpA să completeze chestionarul pentru importatorii neafiliaţi. Cu toate acestea, Borghi SpA nu a trimis niciun răspuns la chestionar.
1.6.3.Eşantionarea producătorilor-exportatori din RPC
(26)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze la Uniunea Europeană să identifice şi/sau să contacteze şi alţi eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesaţi să participe la investigaţie.
(27)Un producător din ţara în cauză, întreprinderea Xinjiang Xinlianxin Energy Chemical Co., Ltd. ("Xinjiang XLX"), a furnizat informaţiile solicitate şi a fost de acord să fie inclus în eşantion. Producătorul a reprezentat mai puţin de 3 % din totalul importurilor de melamină originară din RPC în perioada investigaţiei de reexaminare.
(28)Având în vedere nivelul mic de cooperare, Comisia a considerat adecvat să aplice articolul 18 din regulamentul de bază producătorilor-exportatori necooperanţi din RPC şi să îşi bazeze constatările la nivel naţional privind probabilitatea continuării şi/sau reapariţiei dumpingului şi a prejudiciului pe baza datelor disponibile.
(29)În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultaţi cu privire la procedura aplicată de Comisie toţi producătorii-exportatori cunoscuţi în cauză, precum şi autorităţile din ţara în cauză. În plus, Comisia a informat Xinjiang XLX că, pentru o mai bună gestiune administrativă, Comisia ar putea să nu aplice procesul de constatare a deficienţelor şi de verificare a răspunsurilor la chestionar. Cu toate acestea, orice informaţie furnizată de întreprindere ar putea fi utilizată ca fapt disponibil, dacă este cazul. Nu au fost formulate observaţii.
1.7.Răspunsurile la chestionar
(30)Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze ("GC") un chestionar referitor la existenţa unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.
(31)Comisia a trimis chestionare singurului producător-exportator cooperant, producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, singurului importator neafiliat care s-a manifestat în cursul procedurii de eşantionare, precum şi tuturor utilizatorilor cunoscuţi de melamină. Toate chestionarele aplicabile au fost puse la dispoziţie pe site-ul de internet al DG Comerţ (8) în ziua deschiderii investigaţiei. În cursul investigaţiei, Comisia a trimis un chestionar solicitanţilor, solicitând date macroeconomice vizând industria din Uniune.
(8)https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2609
(32)S-au primit răspunsuri la chestionar din partea singurului producător-exportator cooperant, din partea celor trei producători din Uniune incluşi în eşantion, din partea solicitanţilor, a unui importator neafiliat, precum şi din partea a trei utilizatori.
1.8.Verificarea
(33)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariţiei dumpingului şi a prejudiciului, precum şi interesul Uniunii.
(34)S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor întreprinderi:
Producători din Uniune:
- Borealis Agrolinz Melamine GmbH, Linz, Austria;
- Grupa Azoty Zaklady Azotowe, Pulawy, Polonia;
- OCI Nitrogen B.V., Geleen, Ţările de Jos.
(35)Verificarea de la distanţă a informaţiilor utilizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pentru construirea valorii normale a fost efectuată online împreună cu producătorul din Uniune menţionat în continuare:
- OCI Nitrogen B.V., Geleen, Ţările de Jos.
1.9.Procedura ulterioară
(36)La 14 iunie 2023, Comisia a comunicat faptele şi consideraţiile esenţiale pe baza cărora intenţiona să menţină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părţilor li s-a stabilit un termen până la care să poată formula observaţii cu privire la comunicarea constatărilor şi solicita o audiere.
(37)Au fost primite observaţii din partea Xinjiang XLX şi a CCCMC. Observaţiile au fost examinate de Comisie şi au fost luate în considerare, după caz. Producătorii din Uniune incluşi în eşantion şi-au exprimat satisfacţia cu privire la concluzia Comisiei şi nu au formulat observaţii suplimentare. Niciuna dintre părţi nu a solicitat să fie audiată.
2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ŞI PRODUSUL SIMILAR
2.1.Produsul care face obiectul reexaminării
(38)Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de melamină ("produsul care face obiectul reexaminării"), încadrată în prezent la codul NC 2933 61 00.
(39)Melamina este o pulbere albă cristalină obţinută în mod predominant din uree şi este utilizată în principal în laminate, în adezivii pentru lemn, în compuşii pentru turnare şi pentru tratarea hârtiei/textilelor.
2.2.Produsul în cauză
(40)Produsul vizat de prezenta investigaţie este produsul care face obiectul reexaminării (a se vedea considerentul 38) originar din China.
2.3.Produsul similar
(41)Astfel cum s-a demonstrat în investigaţia care a condus la instituirea măsurilor în vigoare (9), următoarele produse au aceleaşi caracteristici fizice şi tehnice de bază, precum şi aceleaşi utilizări de bază:
(9)A se vedea nota de subsol 2.
- produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;
- produsul care face obiectul reexaminării, fabricat şi vândut pe piaţa internă a ţării în cauză (China); precum şi
- produsul care face obiectul reexaminării, fabricat şi vândut în Uniune de către industria din Uniune.
Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.
3.DUMPINGUL
3.1.Observaţii preliminare
(42)În cursul perioadei examinate, importurile de melamină din RPC au continuat. În prima jumătate a perioadei examinate, ele au fost în volume mai mici decât în perioada investigaţiei iniţiale (şi anume de la 1 ianuarie 2009 până la 31 decembrie 2009). Cu toate acestea, în a doua jumătate a perioadei examinate, volumele importurilor au crescut considerabil şi au depăşit cu mult volumele înregistrate în perioada investigaţiei iniţiale. În perioada investigaţiei de reexaminare, importurile de melamină provenite din RPC au fost de aproape patru ori mai mari decât în cursul perioadei investigaţiei iniţiale. În acelaşi timp, ele au fost de opt ori mai mari în comparaţie cu perioada investigaţiei de reexaminare din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.
(43)Potrivit Eurostat (baza de date Comext), importurile de melamină provenite din RPC au reprezentat aproximativ 15 % din piaţa Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare (a se vedea tabelul 3), comparativ cu o cotă de piaţă de 6,5 % în timpul investigaţiei iniţiale şi de 2 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În termeni absoluţi, volumul importurilor de melamină originară din RPC a scăzut mai întâi de la 17 434 de tone în perioada investigaţiei iniţiale la 7 938 de tone în perioada investigaţiei de reexaminare din cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, pentru a creşte din nou la 64 673 de tone în perioada investigaţiei de reexaminare din cadrul actualei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.
(44)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 27, un singur producător din RPC a cooperat la investigaţie, reprezentând mai puţin de 3 % din importurile de produs în cauză în cursul PIR. Prin urmare, Comisia a informat autorităţile din RPC că, din cauza acestui nivel foarte limitat de cooperare, Comisia poate aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce priveşte constatările referitoare la stabilirea probabilităţii continuării sau a reapariţiei dumpingului. Comisia nu a primit vreo observaţie sau vreo cerere de intervenţie a consilierului-auditor în această privinţă.
(45)În consecinţă, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariţiei dumpingului au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special pe informaţiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, pe informaţiile uşor accesibile furnizate de producătorii turci de produse din lanţul valoric al amoniacului, pe informaţiile furnizate de Institutul de Statistică din Turcia, de Direcţia generală apă şi canalizare a provinciei Kocaeli şi de Global Trade Atlas.
3.2.Continuarea dumpingului pe parcursul perioadei investigaţiei de reexaminare
3.2.1.Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de melamină originară din RPC.
(46)Având în vedere dovezile suficiente disponibile la momentul deschiderii investigaţiei care tind să demonstreze existenţa unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigaţia în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(47)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar la GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte punctele de vedere şi să furnizeze informaţii şi documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existenţa distorsiunilor semnificative în RPC.
(48)Observaţiile prezentate de CCCMC sunt abordate în secţiunea 3.2.2.1.
(49)La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, în plus, că, având în vedere dovezile disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate. Ea a precizat, în plus, că Turcia este o posibilă ţară terţă reprezentativă în raport cu RPC în acest caz, dar că va examina şi alte posibile ţări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
(50)La 24 februarie 2023, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare "nota privind sursele").
(51)În nota privind sursele, Comisia a informat părţile interesate că, în lipsa cooperării, va fi nevoită să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a intenţionat să utilizeze informaţiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informaţii considerate adecvate în conformitate cu criteriile relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază.
(52)Prin nota privind sursele, Comisia a informat, în plus, părţile interesate că intenţionează să utilizeze Turcia ca ţară reprezentativă şi cu privire la sursele relevante pe care intenţionează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, Turcia fiind ţara reprezentativă.
(53)În nota privind sursele, Comisia a informat părţile interesate că, având în vedere lipsa cooperării, pentru stabilirea altor costuri directe şi cheltuieli indirecte de fabricaţie se va baza pe informaţiile referitoare la industria din Uniune furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(54)De asemenea, Comisia a informat părţile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative şi alte costuri generale ("costurile VAG") şi profitul pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia publicului referitoare la trei producători turci de produse din lanţul valoric al amoniacului şi anume: Ege Gübre Sanayii A.Ş., Tekfen Holding A.Ş. şi Bagfaş Bandirma Gübre Fabrikalari A.Ş.
(55)În cele din urmă, prin nota privind sursele, Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la surse şi la oportunitatea alegerii Turciei ca ţară reprezentativă, precum şi să sugereze alte ţări, cu condiţia să prezinte suficiente informaţii cu privire la criteriile relevante.
(56)Comisia a primit observaţii din partea CCCMC. Asociaţia a afirmat că Comisia ar trebui să utilizeze răspunsul la chestionar al Xinjiang XLX ca fapt disponibil, să ia în considerare diferitele procese de producţie şi materii prime pentru construirea valorii normale şi criticat valorile nedistorsionate ale anumitor factori de producţie, ale costurilor VAG şi ale profitului. Observaţiile respective sunt abordate în secţiunile 3.2.2.2, 3.2.2.3.1, 3.2.2.3.2 şi 3.2.2.3.5 din prezentul regulament.
3.2.2.Valoarea normală
(57)În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, "valoarea normală se stabileşte de obicei pe baza preţurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operaţiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenţi din ţara exportatoare".
(58)Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "În cazul în care se stabileşte […] că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costurile VAG").
(59)Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigaţii că, pe baza dovezilor disponibile şi având în vedere lipsa cooperării din partea GC şi a cooperării semnificative din partea producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(60)În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită. În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanţii au construit valoarea normală pentru două tehnologii de producţie, tehnologia Tsinghua utilizată exclusiv în RPC şi tehnologia Eurotecnica utilizată în RPC, dar şi de către producătorii din Uniune. În sensul prezentei investigaţii, Comisia şi-a limitat constatările la tehnologia Eurotecnica, pentru care lista factorilor de producţie şi a cantităţilor de consum ale acestora ar putea fi verificată în mod corespunzător împreună cu solicitanţii care au furnizat informaţiile pentru cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a considerat că o valoare normală construită pe baza cantităţilor medii de consum, extrase dintr-o broşură a producătorului echipamentelor utilizate în procesul de producţie, astfel cum se prevede în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, a fost mai reprezentativă în ceea ce priveşte ratele de utilizare în sensul constatărilor la nivel naţional decât consumurile individuale ale unui producător-exportator cooperant realizate în condiţiile sale specifice de funcţionare.
3.2.2.1.Existenţa distorsiunilor semnificative
3.2.2.1.1. Introducere
(61)Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că "distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când preţurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime şi al energiei, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului. Atunci când se evaluează existenţa unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potenţial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:
- deservirea pieţei în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor din ţara exportatoare sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor respective;
- prezenţa statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenţia acestuia în procesul de stabilire a preţurilor sau a costurilor;
- existenţa unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă;
- lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;
- distorsionarea costurilor salariale;
- accesul la finanţare acordat de instituţiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acţionează independent de stat".
(62)Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existenţa unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleaşi circumstanţe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existenţa unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor dovezilor disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existenţa unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general şi situaţia din ţara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic şi administrativ al ţării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenţie în economie, din cauza cărora preţurile şi costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forţelor de pe piaţă.
(63)Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că "[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce priveşte posibila existenţă a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menţionate la litera (b), într-o anumită ţară sau într-un anumit sector din ţara respectivă şi, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmeşte, face public şi actualizează periodic un raport care descrie circumstanţele pieţei menţionate la litera (b) în respectiva ţară sau respectivul sector".
(64)În temeiul acestei dispoziţii, Comisia a elaborat un raport de ţară privind RPC (denumit în continuare "raportul") (10), care indică existenţa unei intervenţii substanţiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce priveşte numeroşi factori esenţiali pentru producţie (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime şi forţa de muncă), precum şi sectoare specifice (printre care cel siderurgic şi cel chimic). Părţile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze dovezile din dosarul investigaţiei la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost depus la dosarul investigaţiei în etapa de deschidere a acesteia. Cererea conţinea, în plus, unele dovezi relevante care au completat raportul.
(10)Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială [SWD(2017) 483 final/2 din 20 decembrie 2017].
(65)Mai precis, cererea, făcând referire la raport, a indicat că distorsiunile structurale din multe sectoare industriale chineze au contribuit la costul deosebit de mic al gazelor naturale şi la intervenţia statului pe piaţa ureei, una dintre principalele componente ale melaminei. Preţul mic al gazelor naturale a permis producătorilor de melamină să fabrice produsul care face obiectul reexaminării la un cost artificial mic. Cererea prezintă, în plusa, diferite tipuri de intervenţii ale statului pe piaţa ureei, cum ar fi existenţa unor contingente stricte la import pentru uree, taxe de export mari în sezonul de vârf, scutirea vânzărilor interne de uree de la plata TVA şi constituirea de stocuri strategice de uree de către guvernul chinez prin intermediul sistemului naţional de îngrăşăminte. Mai mult, cererea a evidenţiat diferite constatări ale Statelor Unite cu privire la intervenţiile GC în favoarea industriei melaminei din China, cum ar fi împrumuturile preferenţiale, programele de impozitare a veniturilor, programele fiscale privind scutirile tarifare, reducerile de TVA, scutirile de la plata taxelor administrative, dispoziţiile guvernamentale şi o serie de granturi, precum şi programele de subvenţii la export pentru piaţa melaminei identificate de autorităţile din Statele Unite. În plus, cererea a subliniat faptul că politicile GC, cum ar fi cele detaliate în cel de al 14-lea plan cincinal naţional, au confirmat implicarea continuă a statului în sectoarele petrochimic şi chimic, care sunt clasificate drept "o industrie-pilon a economiei naţionale", precum şi în planurile cincinale anterioare, cum ar fi avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, care se referă la economia de piaţă socialistă ca principiu şi obiectiv general, cu scopul de a crea campioni naţionali chinezi. Mai mult, referindu-se la raport, cererea a remarcat distorsiuni semnificative prin utilizarea inadecvată a legislaţiei privind falimentul, întreprinderile comerciale şi proprietatea, precum şi accesul la capital prin intermediul sistemului financiar. Conform cererii, este probabil ca aceste politici să aibă un impact de denaturare asupra industriei melaminei.
(66)Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească preţurile şi costurile interne din RPC, dată fiind existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe dovezile disponibile la dosar, inclusiv pe dovezile cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervenţiilor substanţiale ale statului în economia RPC în general, dar şi a situaţiei specifice a pieţei din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existenţa unor distorsiuni semnificative în RPC.
3.2.2.1.2. Distorsiuni semnificative care afectează preţurile şi costurile interne din RPC
(67)Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei "economii de piaţă socialiste". Acest concept este consacrat în Constituţia Chinei şi determină guvernanţa economică a RPC. Principiul de bază este "proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producţie şi anume proprietatea întregului popor şi proprietatea colectivă a populaţiei active". Economia de stat este considerată "forţa conducătoare a economiei naţionale", iar statul are mandatul "de a asigura consolidarea şi creşterea acesteia" (11). În consecinţă, configuraţia generală a economiei chineze nu numai că permite intervenţii substanţiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noţiunea de supremaţie a proprietăţii publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic şi este evidenţiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislaţia chineză în materie de proprietate este un exemplu major: ea se referă la stadiul primar al socialismului şi încredinţează statului susţinerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate şi alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (12).
(11)Raport – capitolul 2, p. 6-7.
(12)Raport – capitolul 2, p. 10.
(68)În plus, în temeiul legislaţiei chineze, economia de piaţă socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez ("PCC"). Structurile statului chinez şi ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituţional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC şi cel al statului nu pot fi diferenţiate. În urma modificării Constituţiei chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanţă şi mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituţie. După prima teză a dispoziţiei deja existente: "[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze" – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: "[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China" (13). Aceasta ilustrează controlul necontestat şi în continuă creştere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest rol de conducător şi acest control sunt inerente sistemului chinez şi depăşesc cu mult situaţia obişnuită din alte ţări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, între ale cărui limite acţionează forţele de pe piaţa liberă.
(13)Se poate consulta la adresa: www.npc.gov.cn/englishnpc/constitution2019/201911/1f65146fb6104dd3a2793875d19b5b29.shtml (consultare la 2 mai 2022).
(69)Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenţionistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiţiile economice predominante pe o piaţă liberă (14). Instrumentele economice intervenţioniste utilizate de autorităţile chineze sunt multiple, printre ele numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum şi cele de la nivelul cadrului de reglementare.
(14)Raport – capitolul 2, p. 20-21.
(70)În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcţia în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activităţile economice din ţară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă şi complexă de sectoare şi politici transversale şi sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naţionale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum şi termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conţin încă obiective explicite privind realizările. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale şi/sau proiectele sunt identificate ca priorităţi (pozitive sau negative), în conformitate cu priorităţile guvernului şi cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internaţională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privaţi, cât şi de stat, trebuie să îşi adapteze în mod eficace activităţile comerciale în funcţie de realităţile impuse de sistemul de planificare. Adaptarea este necesară nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci şi prin faptul că autorităţile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri şi îşi utilizează competenţele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte priorităţile stabilite în planuri (a se vedea şi secţiunea 3.2.2.1.5 de mai jos) (15).
(15)Raport – capitolul 3, p. 41, 73-74.
(71)În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat şi băncile de susţinere a politicilor statului. Aceste bănci, atunci când elaborează şi pun în aplicare politica lor de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului şi nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea şi secţiunea 3.2.2.1.8 de mai jos) (16). Acelaşi fenomen este prezent şi pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi pieţele titlurilor de capital, pieţele de obligaţiuni, pieţele de capital privat etc. În plus, aceste părţi ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituţional şi operaţional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcţionării eficiente a pieţelor financiare, ci spre asigurarea controlului şi facilitarea intervenţiei statului şi a PCC (17).
(16)Raport – capitolul 6, p. 120-121.
(17)Raport – capitolul 6, p. 122-135.
(72)În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervenţiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achiziţiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficienţa economică, subminând astfel principiile bazate pe piaţă în domeniul respectiv. Legislaţia aplicabilă prevede în mod specific că achiziţiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuşi nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (18). În mod similar, în domeniul investiţiilor, GC menţine un control şi o influenţă semnificative asupra destinaţiei şi amplorii investiţiilor de stat şi private. Autorităţile utilizează trierea investiţiilor, precum şi diverse stimulente, restricţii şi interdicţii legate de investiţii, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menţinerea controlului statului asupra sectoarelor esenţiale sau consolidarea industriei interne (19).
(18)Raport – capitolul 7, p. 167-168.
(19)Raport – capitolul 8, p. 169-170, 200-201.
(73)În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd şi încurajează intervenţii multiple ale statului. Astfel de intervenţii substanţiale ale statului sunt în contradicţie cu jocul liber al forţelor pieţei, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieţei (20).
(20)Raport – capitolul 2, p. 15-16, Raport – capitolul 4, p. 50, p. 84, Raport – capitolul 5, p. 108-9.
3.2.2.1.3. Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază: deservirea pieţei în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor din ţara exportatoare sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor respective
(74)În RPC, întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în proprietatea, sub controlul şi/sau supravegherea în privinţa politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esenţială a economiei.
(75)O analiză a celor mai mari producători chinezi de melamină, şi anume Henan Zhongyuan Dahua Co., Ltd. (21), Henan Haohua Junhua Co., Ltd. (22), Sichuan Golden-Elephant Sincerity Chemical Co., Ltd. (23) şi Xinjiang Xinlianxin Chemical Energy Co., Ltd. (24) arată o intervenţie considerabilă a statului. În timp ce Henan Zhongyuan Dahua Co., Ltd., este o întreprindere de stat, deţinută în totalitate de Henan Energy and Chemical Industry Group (o întreprindere deţinută de stat în cadrul SASAC (25)), GC deţine o participaţie de 35 % în Henan Haohua Junhua Co., Ltd. (26), care este deţinută de Sinochem Holding, o întreprindere deţinută de stat sub supravegherea SASAC, prin intermediul filialei sale Haohua Chemical Co. Sinochem Holding (27). Pe lângă deţinerea oficială în proprietate, autorităţile de stat pot controla şi supraveghea întreprinderile prin canale informale, astfel cum arată întreprinderea privată producătoare de melamină Sichuan Golden-Elephant Sincerity Co., Ltd (28). care, potrivit surselor publice, a primit sprijin financiar prin intermediul unui împrumut preferenţial din partea Administraţiei de supraveghere a pieţei din oraşul Meishan şi a subsucursalei centrale din Meishan a Băncii Populare Chineze (29)"pentru a promova dezvoltarea calităţii, a stabiliza economia şi a stabiliza actorii de pe piaţă" (30). Producătorul-exportator cooperant, Xinjiang XLX (31), evidenţiază, în plus, pe site-ul său de internet că "având în vedere orientările politice şi sprijinul puternic al regiunii autonome, al statului, al comitetului de partid local şi al guvernului, întreprinderea Xinlianxin s-a dezvoltat accelerat şi în concordanţă cu realizările majore în materie de dezvoltare ale districtului nostru […] sub conducerea puternică a Comitetului Central al Partidului, avându-l în centru pe tovarăşul Xi Jinping, precum şi cu sprijinul deplin al regiunii autonome, al districtului, al comitetului judeţean şi al guvernului (32). În plus, având în vedere că intervenţiile PCC în procesul decizional operaţional au devenit norma şi în întreprinderile private (33), PCC asumându-şi poziţia de lider în ceea ce priveşte practic toate aspectele economiei ţării, influenţa statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul întreprinderilor are drept rezultat faptul că operatorii economici se află sub controlul şi supravegherea politică a guvernului, având în vedere măsura în care structurile de stat şi de partid au crescut împreună în RPC.
(21)Se poate consulta la adresa: http://www.hnzydhjt.com/ (consultare la 2 mai 2023).
(22)Se poate consulta la adresa: https://www.sohu.com/a/427199857_120109837 (consultare la 2 mai 2023).
(23)Se poate consulta la adresa: http://scaffi.com/news/2492.html (consultare la 2 mai 2023).
(24)Se poate consulta la adresa: https://www.hnxlx.com.cn/About/subcompany/cid/155/id/87?btwaf=23932495 (consultare la 2 mai 2023).
(25)Se poate consulta la adresa: https://aiqicha.baidu.com/company_detail_30432795595614 (consultare la 2 mai 2023).
(26)Se poate consulta la adresa: https://aiqicha.baidu.com/company_detail_31950371346728 (consultare la 2 mai 2023).
(27)Ibidem.
(28)Se poate consulta la adresa: http://www.jxgf.com/ (consultare la 2 mai 2023).
(29)Se poate consulta la adresa: https://sichuan.scol.com.cn/ggxw/202209/58612536.html (consultare la 2 mai 2023).
(30)Se poate consulta la adresa: https://www.sohu.com/a/575647079_120952561 (consultare la 2 mai 2023).
(31)Se poate consulta la adresa: http://www.xjxlx.com.cn/ (consultare la 2 mai 2023).
(32)Se poate consulta la adresa: http://www.xjxlx.com.cn/News/detail/fid/3/cid/470/id/5404.html (consultare la 2 mai 2023).
(33)A se vedea, de exemplu, articolul 33 din Constituţia PCC, articolul 19 din Legea chineză privind întreprinderile sau Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activităţii Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (a se vedea mai jos pentru trimiteri complete).
(76)Acest aspect este evident şi la nivelul Federaţiei industriei petrochimice şi chimice din China ("CPCIF"), asociaţia industrială sectorială. În conformitate cu articolul 3 din statutul CPCIF, organizaţia "acceptă orientarea profesională, supravegherea şi gestionarea de către entităţile responsabile cu înregistrarea şi gestionarea, de către entităţile responsabile cu construcţia partidului, precum şi de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei" (34).
(34)Se poate consulta la adresa: http://www.cpcif.org.cn/detail/40288043661e27fb01661e386a3f0001?e=1 (consultare la 2 mai 2023).
(77)În consecinţă, chiar şi producătorii privaţi din sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt împiedicaţi să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de piaţă. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât şi cele private din sector, fac obiectul supravegherii şi al îndrumării în privinţa politicilor, astfel cum se arată şi în secţiunea 3.2.2.1.5 de mai jos.
3.2.2.1.4. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază: prezenţa statului în cadrul întreprinderilor, ceea ce face posibilă intervenţia acestuia în procesul de stabilire a preţurilor sau a costurilor
(78)Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deţinerii IDS şi al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile prin prezenţa statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi şi de a revoca personalul de conducere esenţial din cadrul IDS de către autorităţile de stat relevante, în conformitate cu legislaţia chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (35), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deţinute de stat şi private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, în cadrul fiecărei întreprinderi trebuie să se înfiinţeze câte o organizaţie PCC (care să cuprindă cel puţin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituţia PCC (36)), iar întreprinderea respectivă trebuie să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor organizaţiei de partid. În trecut, această cerinţă pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu stricteţe. Cu toate acestea, cel puţin din 2016, PCC şi-a consolidat intenţiile de a controla deciziile comerciale în cadrul întreprinderilor ca o chestiune de principiu politic (37), inclusiv exercitarea de presiuni asupra întreprinderilor private pentru a pune pe primul loc "patriotismul" şi pentru a respecta disciplina de partid (38). În 2017 s-a raportat că existau celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizaţiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (39). Aceste norme se aplică la scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, producătorilor produsului care face obiectul reexaminării şi furnizorilor de factori de producţie.
(35)Raport – capitolul 5, p. 100-101.
(36)Raport – capitolul 2, p. 26.
(37)A se vedea, de exemplu: Blanchette, J. – Xi’s Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster; Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.
(38)Raport – capitolul 2, p. 31-32.
(39)Se poate consulta la adresa: https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (consultare la 2 mai 2023).
(79)În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activităţii Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră ("orientările") (40), care a extins şi mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secţiunea II.4 din orientări prevede: "[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat şi să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu"; iar secţiunea III.6 prevede: "[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce priveşte construcţia partidului în cadrul întreprinderilor private şi să permitem celulelor de partid să îşi îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortăreţe, precum şi să le permitem membrilor de partid să acţioneze în calitate de avangardişti şi pionieri". Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul întreprinderilor comerciale şi al altor entităţi din sectorul privat şi încearcă să sporească acest rol (41).
(40)Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activităţii Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră. Se poate consulta la adresa: www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (consultare la 15 noiembrie 2022).
(41)Financial Times (2020). "Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise" (Partidul Comunist Chinez exercită un control sporit asupra întreprinderilor private), se poate consulta la adresa: https://on.ft.com/3mYxP4j (consultare la 2 mai 2023).
(80)Investigaţia a confirmat faptul că suprapunerile între funcţiile de conducere şi funcţiile de membru al PCC/de partid sunt frecvente în sectorul melaminei. Într-adevăr, preşedinţii consiliului de administraţie al Henan Zhongyuan Dahua Co., Ltd., Henan Haohua Junhua Co., Ltd., Sichuan Golden Elephant Sincerity Co., Ltd. şi Xinjiang Xin Lian Xin Chemical Energy Co., Ltd. sunt, în plus, secretari ai comitetelor de partid în întreprinderile respective.
(81)Prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare (a se vedea şi secţiunea 3.2.2.1.8 de mai jos), precum şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime şi factori de producţie, au un efect suplimentar de distorsionare a pieţei (42). Astfel, prezenţa statului în întreprinderile comerciale, din sectorul melaminei şi din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar şi cel al factorilor de producţie) permite GC să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile.
(42)Raport – capitolele 14.1 – 14.3.
3.2.2.1.5. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuţă din regulamentul de bază: existenţa unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă
(82)Direcţia economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabileşte priorităţile şi obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autorităţile centrale, regionale şi locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autorităţile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administraţiei. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcţionate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forţele pieţei (43).
(43)Raport – capitolul 4, p. 41 – 42 şi 83.
(83)Autorităţile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcţionarea sectorului produsului care face obiectul reexaminării.
(84)În primul rând, cel de al 14-lea plan cincinal privind materiile prime (44) subliniază că "dezvoltarea intensivă a parcurilor industriale chimice va fi îmbunătăţită în mod semnificativ, dând astfel naştere unui grup de baze industriale petrochimice" (45). Planul îndeamnă, de asemenea, industria să "controleze cu stricteţe noua capacitate de producţie a ureei", una dintre componentele principale ale melaminei, precum şi "să crească standardele pentru eliminarea capacităţii de producţie învechite şi să utilizeze standarde cuprinzătoare pentru a promova retragerea capacităţii de producţie învechite în conformitate cu legile şi reglementările" (46). În plus, "toate localităţile trebuie să se familiarizeze mai bine cu acest plan şi să includă conţinutul principal şi proiectele majore aferente în sarcinile lor locale primare. Sectorul petrochimic şi chimic, […] formulează avize specifice de punere în aplicare axându-se pe obiectivele şi sarcinile acestui plan şi ţinând seama de condiţiile reale predominante în sectoarele menţionate anterior" (47). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea ecologică a industriei (48) subliniază că "noile capacităţi ar trebui să facă obiectul unui control strict în sectoare precum ureea" (49). Acest aspect este în conformitate cu Catalogul de îndrumare privind ajustarea structurală a industriei din 2019 (50), care enumeră instalaţiile de producţie a ureei printre instalaţiile care "trebuie eliminate" şi, prin urmare, sunt ţinute sub control (51). La nivel de provincie, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice de înaltă performanţă al provinciei Jiangsu (52) subliniază intenţia autorităţilor locale de a "continua să controleze noile capacităţi de producţie în industriile excedentare, cum ar fi rafinarea petrolului, ureea, fosfatul de amoniu, soda caustică, clorura de polivinil, soda calcinată, carbura de calciu şi fosforul galben" (53). Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice al provinciei Shandong (54) prevede "îmbunătăţirea valorii adăugate şi a rafinării produselor şi accelerarea formării unui sistem al industriei chimice pe bază de cărbune cu trei categorii principale: substanţe chimice pe bază de cărbune cu conţinut de oxigen, produse chimice intermediare pe bază de cărbune şi materiale chimice noi pe bază de cărbune", precum şi "axarea pe dezvoltarea lanţului industrial al substanţelor chimice fine pe bază de cărbune." (55)
(44)Cel de al 14-lea plan cincinal privind materiile prime. Se poate consulta la adresa: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/tz/art/2021/art_2960538d19e34c66a5eb8d01b74cbb20.html (consultare la 2 mai 2023).
(45)Ibidem, secţiunea II.3.
(46)Ibidem, secţiunea IV.I.
(47)Ibidem, secţiunea VIII.1.
(48)Al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea ecologică a industriei. Se poate consulta la adresa: http://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2021-12/03/content_5655701.htm (miit.gov.cn) (consultare la 2 mai 2023).
(49)Ibidem, secţiunea III.2.
(50)A se vedea secţiunea I.1.39., precum şi secţiunea I.1.56. din anexa la Catalogul de îndrumare, disponibil la adresa: www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/5449193/files/26c9d25f713f4ed5b8dc51ae40ef37af.pdf (consultare la 2 mai 2023).
(51)- Secţiunea III din Catalogul de îndrumare.
(52)Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice de înaltă performanţă al provinciei Jiangsu. Se poate consulta la adresa: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20210906/1175114.shtml (consultare la 2 mai 2023).
(53)Ibidem, secţiunea 2.2.2.
(54)Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice al provinciei Shandong. Se poate consulta la adresa: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20211201/1191133.shtml (consultare la 2 mai 2023).
(55)Ibidem, secţiunea III.4.
(85)În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriilor petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal (56) cuantifică alţi parametri ai dezvoltării planificate a sectorului: "Până în 2025, industria petrochimică şi chimică va forma, în esenţă, un model de dezvoltare de înaltă calitate, cu capacităţi puternice de inovare autohtonă, o organizare structurală rezonabilă, o dezvoltare ecologică, sigură şi cu emisii puţine de dioxid de carbon. De asemenea, ele vor îmbunătăţi considerabil capacităţile de asigurare a unor produse de calitate superioară, vor spori în mod semnificativ competitivitatea de bază şi vor lua măsuri ferme în direcţia unei autonomii şi îmbunătăţiri la nivel înalt" (57), precum şi o serie de obiective pentru sectorul chimic: "[n]ivelul de concentrare a producţiei de substanţe chimice în vrac va creşte şi mai mult, iar rata de utilizare a capacităţii va ajunge la peste 80 % […] aproximativ 70 de parcuri industriale chimice cu avantaje competitive vor fi înfiinţate" (58). În plus, el subliniază necesitatea în ceea ce priveşte: "consolidarea coordonării politicilor fiscale, financiare, regionale, de investiţii, de import şi export, în domeniul energiei, mediului, al preţurilor şi a altor politici cu politicile industriale", precum şi "[a]dmiterea pe deplin a rolului platformei naţionale de cooperare comună între industrie şi sectorul finanţării şi promovarea legăturilor dintre bănci şi întreprinderi şi a cooperării dintre industrie şi sectorul finanţării" (59).
(56)Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriilor petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal. Se poate consulta la adresa: http://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-04/08/content_5683972.htm#msdynttrid=WRmyf07ph0z74SHmXoOLKjRWl09BdZ4lGdYp9fiI9xU (consultare la 2 mai 2023).
(57)Ibidem, secţiunea I.3.
(58)Ibidem.
(59)Ibidem, secţiunea VIII.
(86)Comunicarea Comisiei naţionale pentru dezvoltare şi reformă privind îndeplinirea atribuţiilor în ceea ce priveşte semnarea şi executarea contractelor pe termen mediu şi lung în domeniul cărbunelui în 2021 (60) prevede, de asemenea, obligaţia actorilor relevanţi de pe piaţă: "de a consolida dezvoltarea autodisciplinei în sectorul industrial. Toate asociaţiile industriale relevante ar trebui să ghideze întreprinderile în ceea ce priveşte consolidarea autodisciplinei, să pună în aplicare cerinţele prevăzute în contractele pe termen mediu şi lung şi nu pot semna contracte neloiale profitând de situaţia cererii şi a ofertei de pe piaţă şi de poziţia dominantă a industriei. Întreprinderile de mari dimensiuni ar trebui să joace un rol exemplar şi să îşi reglementeze în mod conştient deciziile de semnare a contractelor" (61). Prin acestea, dar şi prin alte mijloace, GC conduce şi controlează practic fiecare aspect al dezvoltării şi al funcţionării sectorului, precum şi factorii de producţie din amonte.
(60)Comunicare privind îndeplinirea atribuţiilor în ceea ce priveşte semnarea şi executarea contractelor pe termen mediu şi lung în domeniul cărbunelui în 2021. Se poate consulta la adresa: http://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2020-12/09/content_5568450.htm (consultare la 2 mai 2023).
(61)Ibidem.
(87)În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce priveşte sectorul melaminei. Astfel de măsuri împiedică forţele de pe piaţă să funcţioneze în mod liber.
3.2.2.1.6. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază: lipsa aplicării, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul, întreprinderile comerciale sau proprietatea
(88)Conform informaţiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanţele şi datoriile şi de a proteja drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deşi legislaţia chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislaţiile corespunzătoare din alte ţări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare sistematic insuficientă. Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei ţării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvenţă suferă de o serie de deficienţe, care acţionează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvenţă rămâne puternic şi activ, având adesea o influenţă directă asupra rezultatului procedurilor (62).
(62)Raport – capitolul 6, p. 138-149.
(89)În plus, deficienţele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra terenurilor şi drepturile de folosinţă asupra terenurilor în RPC (63). Toate terenurile sunt deţinute de stat (terenuri rurale deţinute în mod colectiv şi terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziţii legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent şi la preţul pieţei, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitaţie. Totuşi, cu regularitate, aceste dispoziţii nu sunt respectate, anumiţi cumpărători obţinându-şi terenurile gratuit sau sub preţul pieţei (64). În plus, atunci când alocă terenuri, autorităţile urmăresc deseori anumite obiective politice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice (65).
(63)Raport – capitolul 9, p. 216.
(64)Raport – capitolul 9, p. 213-215.
(65)Raport – capitolul 9, p. 209-211.
(90)La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului care face obiectul reexaminării se supun normelor obişnuite prevăzute de legislaţia chineză privind falimentul, întreprinderile comerciale şi proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că şi aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul şi proprietatea. Aceste consideraţii, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul melaminei. Prezenta investigaţie nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.
(91)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislaţiei în materie de faliment şi proprietate în sectorul produsului care face obiectul reexaminării.
3.2.2.1.7. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale
(92)Un sistem de salarizare bazată pe piaţă nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii şi angajatorii sunt împiedicaţi să îşi exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenţii de bază ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere şi negocierea colectivă (66). Conform legislaţiei naţionale, este activă o singură organizaţie sindicală. Această organizaţie nu este, totuşi, independentă de autorităţile statului, iar implicarea sa în negocierile colective şi în protecţia drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (67). În plus, mobilitatea forţei de muncă din China este restricţionată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale şi de alte beneficii pentru rezidenţii locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obişnuit, drept consecinţă faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situaţie vulnerabilă de muncă şi primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (68). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.
(66)Raport – capitolul 13, p. 332-337.
(67)Raport – capitolul 13, p. 336.
(68)Raport – capitolul 13, p. 337-341.
(93)Nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că sectorul melaminei nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producţia acestuia), cât şi indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producţie ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiaşi sistem de muncă în RPC).
3.2.2.1.8. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază: accesul la finanţare acordat de instituţiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acţionează independent de stat
(94)Accesul la capital al întreprinderilor din RPC este afectat de diverse distorsiuni.
(95)În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziţia puternică a băncilor deţinute de stat (69), care, atunci când acordă acces la finanţare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situaţia proprietăţii, ci şi prin relaţii personale (directorii executivi ai instituţiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanţă, numiţi de PCC) (70) şi, tot ca în cazul IDS-urilor nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligaţie legală explicită de a-şi desfăşura activitatea în conformitate cu necesităţile dezvoltării economice şi sociale naţionale şi sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (71). Această situaţie este amplificată de normele suplimentare existente, care direcţionează finanţele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (72).
(69)Raport – capitolul 6, p. 114-117.
(70)Raport – capitolul 6, p. 119.
(71)Raport – capitolul 6, p. 120.
(72)Raport – capitolul 6, p. 121-122, 126-128, 133-135.
(96)Deşi se recunoaşte faptul că diverse dispoziţii legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obişnuit şi normele prudenţiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleşitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul investigaţiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziţii joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.
(97)De exemplu, GC a clarificat faptul că chiar şi deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC şi să rămână în conformitate cu politicile naţionale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanţa bancară este în prezent consolidarea autorităţii partidului în sectorul bancar şi al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaţionale şi de gestionare (73). În plus, criteriile de evaluare a performanţei băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entităţile "deservesc obiectivele naţionale de dezvoltare şi economia reală" şi, în special, felul în care acestea "deservesc industriile strategice şi emergente (74)".
(73)A se vedea documentul oficial de politică al Comisiei de reglementare a sectorului bancar şi de asigurări din China ("CBIRC") din 28 august 2020: Plan de acţiune pe trei ani pentru îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor din sectorul bancar şi al asigurărilor (2020 – 2022), disponibil la adresa: http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (consultare la 2 mai 2023). Planul furnizează instrucţiuni de "a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul director al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanţei întreprinderilor din sectorul financiar". În plus, secţiunea II din plan îşi propune promovarea integrării organice a autorităţii partidului în guvernanţa întreprinderilor: "vom face ca integrarea rolului conducător al Partidului în guvernanţa întreprinderilor să fie mai sistematică, standardizată şi bazată pe proceduri […] Aspectele principale de ordin operaţional şi de gestionare trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul de administraţie sau personalul de conducere de nivel superior."
(74)A se vedea Notice on the Commercial banks performance evaluation method a CBIRC (Comunicarea CBIRC privind metoda de evaluare a performanţei băncilor comerciale), emisă la 15 decembrie 2020. Disponibilă la adresa: http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (consultare, cel mai recent, la 2 mai 2023).
(98)În plus, calificativele acordate obligaţiunilor şi creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influenţată de importanţa strategică a întreprinderii în cauză pentru GC şi de soliditatea oricărei garanţii implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaţionale inferioare (75).
(75)A se vedea Documentul de lucru al FMI "Resolving China’s Corporate Debt Problem" (Soluţionarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.
(99)Această situaţie este amplificată de normele suplimentare existente, care direcţionează finanţele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (76). În consecinţă, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relaţii la nivel înalt şi întreprinderilor din sectoare industriale esenţiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea şi costul capitalului nu sunt egale pentru toţi actorii de pe piaţă.
(76)Raport – capitolul 6, p. 121-122, 126-128, 133-135.
(100)În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menţinute în mod artificial la un nivel mic pentru a stimula creşterea investiţiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investiţiilor de capital cu un randament tot mai mic al investiţiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creştere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilităţii, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.
(101)În al treilea rând, deşi rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preţ continuă să nu fie rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, ci sunt influenţate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referinţă sau sub această rată continua să reprezinte cel puţin o treime din totalul creditării la sfârşitul anului 2018 (77). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat "orientarea ratei dobânzii pe piaţa de creditare în sens descendent" (78). Ratele dobânzilor menţinute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor preţuri prea mici şi, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.
(77)A se vedea OCDE (2019), "OECD Economic Surveys: China 2019" (Sondajele economice ale OCDE: China 2019), OECD Publishing, Paris, p. 29. Se poate consulta la adresa: https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en (consultare la 2 mai 2023).
(78)A se vedea: http://www.gov.cn/xinwen/2020-04/20/content_5504241.htm (consultare la 2 mai 2023).
(102)Creşterea generală a creditării în RPC indică o scădere a eficienţei alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condiţiilor de creditare care ar fi de aşteptat într-un mediu de piaţă nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel aşa-numitele întreprinderi "zombi", fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanţelor în acţiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.
(103)În esenţă, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieţei, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent şi continuu al statului pe pieţele de capital. Prin urmare, intervenţia substanţială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condiţiilor de piaţă la toate nivelurile.
(104)În cadrul prezentei investigaţii, nu a fost prezentată nicio dovadă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenţia statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenţia substanţială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condiţiilor de piaţă la toate nivelurile.
3.2.2.1.9. Natura sistemică a distorsiunilor menţionate
(105)Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele şi caracteristicile sistemului chinez, descrise în secţiunile 3.2.2.1.2-3.2.2.1.5 de mai sus, precum şi în partea I a raportului, se aplică în întreaga ţară şi în toate sectoarele economiei. Aceleaşi aspecte sunt valabile şi pentru descrierea factorilor de producţie menţionaţi în secţiunile 3.2.2.1.6-3.2.2.1.8 şi în partea II a raportului.
(106)Comisia reaminteşte că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari anumiţi factori de producţie. Atunci când producătorii de melamină cumpără/contractează aceşti factori de producţie, preţurile pe care le plătesc (şi care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, aceloraşi distorsiuni sistemice menţionate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producţie angajează o forţă de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative şi în toate sectoarele.
(107)În consecinţă, pe lângă faptul că preţurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piaţa internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producţie (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanţării, forţei de muncă etc.), deoarece formarea preţurilor acestora este afectată de intervenţii substanţiale ale statului, astfel cum se descrie în părţile I şi II ale raportului. Într-adevăr, intervenţiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forţă de muncă, energie şi materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producţie care a fost produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producţie, este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleaşi aspecte sunt valabile şi pentru factorii de producţie ai factorilor de producţie şi aşa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei investigaţii.
(108)Comisia a primit observaţii din partea CCCMC, reprezentând trei producători chinezi de melamină Sichuan Golden-Elephant Sincerity Chemicals Co., Ltd., Shandong Holitech Chemical Industry Co., Ltd. şi Henan Junhua Development Ltd (79).
(79)Henan Haohua Junhua deţine 81 % din Henan Junhua Development. A se vedea https://aiqicha.baidu.com/company_detail_31229783116721 (consultare, cel mai recent, la 5 iunie 2023).
(109)În primul rând, CCCME a susţinut că articolul 2.2 din Acordul antidumping al OMC ("Acordul privind PAD") nu recunoaşte conceptul de distorsiuni semnificative. În plus, chiar dacă conceptul de distorsiuni semnificative ar intra sub incidenţa articolului 2.2 din Acordul privind PAD, ceea ce nu este cazul în opinia CCCMC, calculul UE al valorii normale construite ar trebui să fie în conformitate şi cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD şi cu interpretarea acestuia de către organul de apel, furnizată în cauza UE – Biomotorină (Argentina) (DS473). În consecinţă, construirea valorii normale ar fi permisă, potrivit CCCMC, numai în situaţiile în care nu există vânzări ale produsului similar în cadrul "operaţiunilor comerciale normale" sau într-o "situaţie de piaţă specifică". Prin urmare, presupusele distorsiuni semnificative din ţara exportatoare ar trebui să se încadreze într-una dintre aceste categorii pentru a permite Comisiei să efectueze reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Acesta nu este cazul în opinia CCCMC, întrucât metodologia aplicabilă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază permite construirea valorii normale în baza constatării unor distorsiuni semnificative, mai degrabă decât în conformitate cu conceptele prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD. În plus, CCCMC a susţinut că nu există niciun articol în Acordul privind PAD care să permită utilizarea, în scopul stabilirii valorii normale, a datelor dintr-o ţară terţă care nu reflectă în mod adecvat preţurile sau nivelul costurilor din ţara de origine. Valoarea normală în investigaţiile antidumping trebuie să fie stabilită pe baza preţurilor de vânzare sau a costurilor întreprinderilor din ţara de origine sau cel puţin să se bazeze pe preţuri sau costuri care pot reflecta nivelul preţurilor sau al costurilor din ţara de origine. În acest sens, CCCMC a subliniat, în special, raportul grupului special al OMC în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (DS494) ca exemplu de contestare cu succes în justiţie a compatibilităţii cu normele OMC a metodologiei utilizate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În lumina celor de mai sus, CCCME a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este conform cu Acordul privind PAD şi nu ar trebui să fie aplicat în acest caz.
(110)În ceea ce priveşte argumentele CCCMC privind compatibilitatea cu normele OMC a metodologiei aplicabile în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia consideră că dispoziţiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligaţiile Uniunii Europene în baza normelor OMC şi cu jurisprudenţa citată de CCCMC. De la bun început, Comisia constată că existenţa unor distorsiuni semnificative face ca preţurile şi costurile din ţara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiţii, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producţie şi de vânzare pe baza unor preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o ţară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din ţara exportatoare. În plus, raportul OMC în cauza UE – Biomotorină nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei dispoziţii specifice de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În orice caz, legislaţia OMC, astfel cum a fost interpretată de organul de apel în cauza UE – Biomotorină, permite utilizarea datelor dintr-o ţară terţă, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară şi justificată. În plus, în ceea ce priveşte litigiul UE – Metodologii de ajustare a costurilor II, raportul grupului special a considerat în mod specific că dispoziţiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Totodată, Comisia reaminteşte că atât UE, cât şi Federaţia Rusă, au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive şi, în consecinţă, în conformitate cu jurisprudenţa consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate de Organul de soluţionare a litigiilor printr-o decizie a membrilor OMC. În consecinţă, argumentele CCCMC nu au putut fi acceptate.
(111)În al doilea rând, în ceea ce priveşte dovezile care demonstrează existenţa unor distorsiuni semnificative, CCCMC a susţinut că solicitanţii au furnizat dovezi inadecvate pentru a justifica orice constatare a unor "distorsiuni semnificative" în industria melaminei din China şi că analiza proprie a Comisiei în cursul investigaţiei ar necesita, prin urmare, o justificare sporită, nu în ultimul rând pentru a completa presupusele distorsiuni din partea industriei din Uniune care, potrivit CCCMC, nu au putut fi verificate din cauza naturii lor generale fără citarea inadecvată a surselor subiacente. De exemplu, CCCMC se referă la faptul că trimiterea industriei din Uniune la cel de al 14-lea plan cincinal afirmă doar că "are scopul de a crea campioni naţionali chinezi". În mod similar, CCCMC critică trimiterea industriei din Uniune la avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal. Potrivit CCCMC, avizele orientative reprezintă un document de orientare care nu stabileşte norme obligatorii, care, în plus, menţionează o serie de obiective care nu au fost menţionate de industria din Uniune, inclusiv obiectivele privind "admiterea pe deplin a rolului decisiv al pieţei în alocarea resurselor, îndeplinirea mai eficientă a rolului guvernului" şi "crearea unui mediu de afaceri orientat spre piaţă, legalizat şi internaţionalizat […], promovarea alocării eficiente la nivel mondial a resurselor de factori şi consolidarea coordonării în amonte şi în aval a lanţului industrial şi dezvoltarea cuplată între industriile conexe". În acest context, CCCMC a făcut o paralelă între avizele orientative şi iniţiativele actuale ale UE în materie de politică industrială.
(112)În acest sens, CCCMC a subliniat, în plus, că raportul nu mai este actualizat, în special având în vedere evoluţiile economice substanţiale, atât în UE, cât şi în China, de la publicarea sa. CCCMC a subliniat obligaţia Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază de a actualiza periodic raportul şi a susţinut că trimiterile fără sens şi repetate la raport – fie din partea industriei UE, fie din constatările Comisiei – nu ar fi adecvate. CCCME a făcut trimitere, în acest sens, la hotărârea organului de apel al OMC în cauza SUA – Măsuri compensatorii (DS437), susţinând că afirmaţia privind denaturarea preţurilor trebuie să se facă de la caz la caz şi trebuie să fie stabilită şi explicată în mod corespunzător în raportul autorităţii care efectuează investigaţia.
(113)În ceea ce priveşte argumentele CCCMC referitoare la analiza caracterului suficient al dovezilor, Comisia nu a fost de acord. În primul rând, în ceea ce priveşte presupusa inadecvare a dovezilor din observaţiile industriei din Uniune, în cursul prezentei investigaţii, Comisia a colectat, într-adevăr, informaţii suplimentare pentru a completa sursele disponibile, inclusiv cererea şi raportul, pentru a verifica afirmaţiile făcute la deschiderea investigaţiei şi, în cele din urmă, pentru a stabili dacă în sectorul melaminei sunt prezente distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Rezultatele investigaţiei Comisiei sunt prezentate în considerentele 67-104, iar părţile interesate au posibilitatea de a prezenta observaţii suplimentare cu privire la ele. În orice caz, în ceea ce priveşte dovezile suficiente în etapa de deschidere a investigaţiei, Comisia reaminteşte că punctul 4.1 din avizul de deschidere se referea la o serie de elemente de pe piaţa chineză a melaminei, pentru a demonstra că piaţa a fost afectată de distorsiuni. Comisia consideră că dovezile enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigaţii pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Într-adevăr, deşi constatarea existenţei efective a unor distorsiuni semnificative şi utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază se produce numai la momentul comunicării constatărilor finale, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază prevede obligaţia de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când investigaţia a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că dovezile prezentate în cerere sunt suficiente pentru a deschide investigaţia pe această bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare care să îi permită să aplice metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul în care existenţa unor distorsiuni semnificative ar fi confirmată în cursul investigaţiei.
(114)În al doilea rând, în ceea ce priveşte argumentul referitor la documentele de politică chineze, Comisia subliniază că economia chineză este vizată de o reţea complexă de planuri cincinale, determinând deciziile autorităţilor publice de la toate nivelurile. Contrar argumentului prezentat de CCCMC, Comisia consideră planurile cincinale ca fiind documente obligatorii, întrucât cel de al 14-lea plan cincinal naţional dedică, de exemplu, o întreagă secţiune "îmbunătăţirii mecanismului de punere în aplicare a planificării", în care se afirmă că: "În ceea ce priveşte indicatorii cu caracter obligatoriu, proiectele majore de inginerie şi sarcinile din domeniul serviciilor publice, al protecţiei mediului, al siguranţei şi al altor domenii prevăzute în prezentul plan, este necesară clarificarea responsabilităţilor părţilor şi a cerinţelor în materie de planificare, alocarea resurselor publice, orientarea şi controlul resurselor sociale, precum şi asigurarea finalizării acestora conform planificării. În ceea ce priveşte indicatorii şi sarcinile preconizate în domeniul dezvoltării industriale şi al ajustării structurale prevăzute în prezentul plan, este necesar să ne bazăm în principal pe rolul actorilor de pe piaţă pentru a le realiza. Administraţiile de la toate nivelurile trebuie să creeze un mediu politic, un mediu instituţional şi un mediu juridic cu caracter favorabil" (80). În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal indică, de asemenea, o intervenţie concretă a statului, ca urmare a argumentului prezentat în cerere, subliniind că întreprinderile chineze "trebuie să accelereze transformarea şi modernizarea industriilor tradiţionale şi să dezvolte cu fermitate noi materiale chimice şi substanţe chimice fine. Accelerarea transformării digitale a industriei, îmbunătăţirea nivelului de siguranţă intrinsecă şi de producţie curată, accelerarea procesului de transformare a industriei petrochimice în termeni de calitate, eficienţă şi putere, precum şi promovarea progresului Chinei de la o ţară petrochimică de mari dimensiuni la o ţară petrochimică puternică" (81).
(80)Al 14-lea plan cincinal de dezvoltare economică şi socială naţională şi obiective pe termen lung pentru 2035. Se poate consulta la adresa: http://www.gov.cn/xinwen/2021-03/13/content_5592681.htm (consultare la 2 mai 2023).
(81)Ibidem, secţiunea 1.1.
(115)În al treilea rând, în ceea ce priveşte presupusele asemănări ale politicilor industriale actuale ale UE cu politicile din China, Comisia nu a constatat relevanţa acestui punct în contextul evaluării existenţei unor distorsiuni semnificative în China în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(116)În al patrulea rând, în ceea ce priveşte afirmaţia privind caracterul caduc al dovezilor cuprinse în raport, Comisia a observat că raportul este un document cuprinzător bazat pe dovezi ample şi obiective, incluzând acte legislative, reglementări şi alte documente oficiale de politică publicate de autorităţile chineze, rapoarte ale unor părţi terţe din partea organizaţiilor internaţionale, studii academice şi articole elaborate de cercetători, precum şi alte surse independente fiabile. Dat fiind faptul că a fost pus la dispoziţia publicului încă din decembrie 2017, orice parte interesată a avut numeroase posibilităţi de a depune obiecţii, completări sau observaţii cu privire la raport şi la dovezile pe care se bazează acesta, şi nicio parte nu a prezentat argumente sau dovezi care să contrazică sursele şi informaţiile incluse în raport.
(117)În al cincilea rând, în ceea ce priveşte litigiul SUA – Măsuri compensatorii (China), Comisia reaminteşte că nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta investigaţie. Acest litigiu privea o situaţie de fapt diferită şi viza interpretarea Acordului OMC privind subvenţiile şi măsurile compensatorii.
(118)În cele din urmă, Comisia a reamintit că GC a avut posibilitatea de a prezenta observaţii cu privire la presupusele distorsiuni descrise în raport şi în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor şi de a furniza dovezi care să contracareze afirmaţiile. Astfel cum se explică în considerentul 47, GC nu a răspuns la chestionarul respectiv şi, prin urmare, Comisia şi-a întemeiat constatările privind existenţa unor distorsiuni semnificative pe piaţa chineză pe datele disponibile, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.
(119)În urma comunicării constatărilor, CCCMC şi-a reiterat argumentele, făcând trimitere explicită la observaţiile sale anterioare. În plus, Xinjiang XLX a prezentat argumente identice cu cele ale CCCMC.
(120)În primul rând, CCCMC şi Xinjiang XLX au insistat asupra faptului că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu legislaţia OMC şi în mod specific cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD şi au criticat Comisia pentru că nu explică modul în care practica sa de aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este conformă cu raţionamentul prezentat într-o serie de constatări coerente ale organului de apel al OMC, potrivit cărora practici similare ale UE şi ale altor membri în ceea ce priveşte construirea valorii normale sunt incompatibile cu obligaţiile prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD. În plus, CCCMC şi Xinjiang XLX au solicitat Comisiei nu doar să le respingă argumentul susţinând că OMC permite utilizarea datelor dintr-o ţară terţă, ci, în schimb, să explice modul în care Comisia a efectuat adaptarea prevăzută la articolul 2.2 din Acordul privind PAD pentru a ajunge la costul de producţie "în ţara de origine". CCCMC şi Xinjiang XLX au făcut trimitere, în acest sens, la constatările organului de apel în litigiile UE – Biomotorină (Argentina) (DS473) şi Ucraina – Măsuri antidumping privind nitratul de amoniu (DS493). În consecinţă, atât timp cât Comisia a construit valoarea normală pe baza costului de producţie din Turcia, fără nicio ajustare sau explicaţie a modului în care datele respective au fost în cele din urmă adaptate pentru a reflecta costul de producţie din ţara de origine – China, CCCMC şi Xinjiang XLX au susţinut că metodologia aplicată de Comisie în cadrul prezentei investigaţii este incompatibilă cu obligaţiile UE în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD. Potrivit CCCMC şi Xinjiang XLX, Comisiei îi revine, prin urmare, obligaţia de a-şi revizui în mod fundamental metodologia stabilirii valorii normale şi concluziile aferente.
(121)Aceste argumente nu pot fi acceptate. Astfel cum a reamintit deja Comisia în considerentul 110 de mai sus, jurisprudenţa organului de apel invocată de CCCMC şi Xinjiang XLX nu se referă la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În consecinţă, argumentul potrivit căruia metodologia Comisiei de a construi valoarea normală în temeiul articolului menţionat nu ar fi compatibilă cu dreptul OMC, având în vedere raţionamentul organului de apel, este, prin urmare, greşit. În această privinţă, Comisia nu se limitează să respingă argumentele părţilor, ci îşi exprimă şi poziţia juridică potrivit căreia dispoziţiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligaţiile Uniunii Europene în baza normelor OMC. În consecinţă, Comisia nu poate fi de acord cu cererea CCCMC şi Xinjiang XLX de revizuire a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(122)În al doilea rând, CCCMC şi Xinjiang XLX au considerat că raţionamentul Comisiei privind distorsiunile semnificative şi dovezile aferente menţionate de Comisie sunt inadecvate. Mai precis, CCCMC şi Xinjiang XLX şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia se bazează în continuare în mod substanţial pe raportul care a fost publicat în decembrie 2017 şi care, în consecinţă, este în prezent destul de învechit, în condiţiile în care economia mondială, incluzând în special atât economia UE, cât şi cea chineză, se confruntă cu tulburări economice substanţiale, punând deja în aplicare schimbări importante de natură politică şi structurală menite să se adapteze la noile circumstanţe interne şi globale. CCCMC şi Xinjiang XLX au subliniat, în acest sens, că strategia industrială a UE, adoptată în martie 2020, a trebuit să fie actualizată încă din mai 2021 pentru a ţine seama de noile circumstanţe de "criză". În consecinţă, CCCMC şi Xinjiang XLX au considerat că elementele descrise în raport ca fiind relevante pentru constatarea distorsiunilor semnificative trebuie să fie reexaminate şi actualizate cu noi concluzii specifice cu privire la măsura în care ele îşi menţin valabilitatea în prezent. CCCMC şi Xinjiang XLX au făcut trimitere, în acest context, şi la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, conform căruia Comisia este, printre altele, obligată să actualizeze periodic raportul.
(123)În plus, în ceea ce priveşte "Avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal", CCCMC şi Xinjiang XLX au susţinut că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta nu a ţinut seama de faptul că: (i) respectivul document este un document de orientare, nu un regulament cu caracter obligatoriu care stabileşte obligaţii sau norme detaliate pentru sectoarele în cauză; precum şi că (ii) el include scopuri sau obiective – obiective precum "admiterea pe deplin a rolului decisiv al pieţei în alocarea resurselor, îndeplinirea mai eficientă a rolului guvernului" sau "crearea unui mediu de afaceri orientat spre piaţă, legalizat şi internaţionalizat" – care sunt în contradicţie cu concluziile Comisiei privind distorsiunile. În mod similar, în ceea ce priveşte planurile cincinale citate de Comisie, CCCMC şi Xinjiang XLX au contestat interpretarea dată de Comisie sistemului de planuri din China, subliniind că respectivele planuri cincinale nu indică faptul că autorităţile publice ar urmări decizii cu caracter obligatoriu, ci mai degrabă că aceste planuri urmăresc să clarifice părţile responsabile respective, în timp ce rolul guvernului este specificat separat şi anume "crearea unui mediu politic, a unui mediu instituţional şi a unui mediu juridic cu caracter favorabil" – acesta fiind rolul ce revine guvernelor pretutindeni, inclusiv în UE. În aceeaşi ordine de idei, CCCMC şi Xinjiang au reiterat argumentul potrivit căruia avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal acordă întreprinderilor chineze dreptul de a lua măsurile adecvate pentru a transforma şi a moderniza sectorul, într-un mod similar cu politicile industriale ale UE. În plus, potrivit CCCMC şi Xinjiang XLX, Comisia nu a abordat argumentul invocat anterior, şi anume acela că, în conformitate cu constatarea organului de apel în cauza SUA – Măsuri compensatorii, existenţa denaturării preţurilor care rezultă din intervenţia statului trebuie să fie stabilită şi explicată în mod corespunzător de către autoritatea care efectuează investigaţia în raportul ei. CCCMC şi Xinjiang XLX înţeleg că aceasta este o cerinţă pentru Comisie de a prezenta date concrete actuale şi o analiză detaliată a presupusei intervenţii a guvernului chinez care are ca rezultat efecte asupra pieţei şi are un impact asupra comportamentului la nivel de producător. În cele din urmă, CCCMC şi Xinjiang XLX şi-au subliniat poziţia potrivit căreia Comisia este obligată să prezinte dovezi ale exercitării specifice de către guvern a oricăror presupuse competenţe de a interveni pe piaţa melaminei şi care a dus la denaturarea efectivă şi demonstrabilă a preţurilor producătorilor de melamină în cauză şi că trimiterile Comisiei la planurile guvernului chinez, la avizele orientative sau la alte iniţiative de politică ale guvernului chinez nu pot fi echivalate cu o intervenţie efectivă a statului.
(124)Aceste argumente nu au putut fi acceptate. În ceea ce priveşte invocarea de către Comisie a raportului şi faptul că acesta a fost publicat în 2017, Comisia îşi reiterează poziţia explicată în considerentul 116. În plus, Comisia reaminteşte că o determinare privind prezenţa unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este condiţionată de existenţa raportului, cu atât mai puţin de data publicării sale. Comisia observă, în plus, că axiomele de bază ale economiei chineze, cum ar fi paradigma economiei de piaţă socialiste, sistemul de planificare sau rolul de lider al PCC asupra economiei – coroborate cu prezenţa partidului în cadrul operatorilor individuali de pe piaţă care implică puterea de a interveni în deciziile de conducere – nu s-au schimbat de la publicarea raportului, altfel decât să fie, argumentabil, şi mai evidente. Deşi constatările raportului rămân, prin urmare, în mare măsură valabile, Comisia le-a completat, în orice caz, în cadrul prezentei investigaţii, cu dovezi suplimentare, astfel cum se descrie în detaliu, de exemplu, în considerentele 76, 77, 79, 80 şi 84-86 de mai sus. Ţinând seama de acestea, argumentul CCCMC şi Xinjiang XLX referitor la obligaţia Comisiei de a actualiza raportul în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază este, de asemenea, lipsit de temei, întrucât Comisia a examinat într-adevăr circumstanţele relevante privind prezenţa unor distorsiuni semnificative în mod specific în scopul acestei investigaţii, ţinând seama de cele mai recente dovezi disponibile (82).
(82)O astfel de abordare a fost confirmată de Tribunal în hotărârea sa din 21 iunie 2023, Guangdong Haomei New Materials şi Guangdong King Metal Light Alloy Technology/Comisia, T-326/21, EU:T:2023:347, punctul 104.
(125)În ceea ce priveşte paralelele pe care CCCMC şi Xinjiang XLX le-au trasat între documentele de politică chineze şi strategiile industriale ale UE, Comisia observă că părţile nu prezintă argumente suplimentare, în afară de a insista asupra presupusei relevanţe a politicilor industriale ale UE în contextul evaluării distorsiunilor semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în China. În consecinţă, Comisia îşi reiterează poziţia exprimată deja în considerentul 115.
(126)În ceea ce priveşte setul de argumente cu privire la măsura în care documentele de politică chineze la care face referire Comisia, cum ar fi cele citate în considerentele 84-86 de mai sus, sunt documente de orientare, în ce măsură natura sistemului chinez de planificare şi structura economică determină decizii obligatorii ale autorităţilor publice şi în ce măsură documentul de politică relevant acordă întreprinderilor individuale dreptul de a lua măsuri adecvate, Comisia observă că CCCMC şi Xinjiang XLX nu iau în considerare cerinţele fără echivoc cuprinse în documentele de politică chineze relevante care trebuie puse în aplicare de autorităţile destinatare, astfel cum se descrie, de exemplu, în considerentul 84 de mai sus. Coroborat cu existenţa unor obiective numerice specifice privind modul în care ar trebui să se dezvolte un sector (83), rămâne în mare parte irelevant dacă operatorii individuali de pe piaţă, pentru a atinge obiectivele de politică şi obiectivele de dezvoltare stabilite, pot alege metodele operaţionale şi, prin urmare, pot urmări aceste obiective de politică într-un mod eficient, "bazat pe piaţă". Comisia reaminteşte, în plus, structurile existente în China pentru un mediu atotcuprinzător de intervenţii guvernamentale în economie, descrise pe larg în secţiunile 3.2.2.1.1-3.2.2.1.9 de mai sus. În acest mediu, operatorii individuali de pe piaţă, cum ar fi Xinjiang XLX, precum şi asociaţiile industriale, se angajează să se supună PCC şi obiectivelor de dezvoltare stabilite de parte/stat (84) şi, în schimb, se pot aştepta la sprijin în activitatea lor comercială, inclusiv prin politici fiscale, financiare, de investiţii, de zonare şi de altă natură din partea autorităţilor guvernamentale, a băncilor controlate de stat etc. În consecinţă, autorităţile de stat îşi exercită puterea de a modela piaţa melaminei, inclusiv la nivelul operatorilor economici individuali. Această concluzie este valabilă indiferent de natura juridică specifică a documentelor de politică individuale, cum ar fi avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal.
(83)A se vedea, de exemplu, considerentul 85 de mai sus.
(84)A se vedea considerentele 75 şi 76 de mai sus.
(127)În ceea ce priveşte trimiterea CCCMC şi Xinjiang XLX la constatarea organului de apel în cauza SUA – Măsuri compensatorii, Comisia observă că acest argument a fost deja abordat în considerentul 117.
(128)Având în vedere cele de mai sus, argumentele CCCMC şi Xinjiang XLX au fost respinse.
3.2.2.1.10. Concluzie
(129)Analiza prezentată în secţiunile 3.2.2.1.2-3.2.2.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenţia RPC în economia sa în general, precum şi în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, a arătat că preţurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potenţial al unuia sau al mai multor elemente relevante menţionate. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile de pe piaţa internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.
(130)În consecinţă, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producţie şi de vânzare dintr-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secţiunea următoare.
3.2.2.2.Ţara reprezentativă
(131)Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
- un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC. În acest scop, Comisia a utilizat ţări cu un venit naţional brut pe cap de locuitor asemănător celui din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (85);
(85)World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare). Se poate consulta la adresa https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income (consultare, cel mai recent, la 3 iulie 2023).
- fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în ţara respectivă (86);
(86)În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio ţară cu un nivel asemănător de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeaşi categorie generală şi/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.
- disponibilitatea unor date publice relevante în ţara reprezentativă;
- în cazul în care există mai multe ţări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, dacă este cazul, ţării cu un nivel adecvat de protecţie socială şi a mediului.
(132)Astfel cum s-a explicat în considerentul 50, Comisia a publicat o notă privind sursele, în care se descriau faptele şi dovezile care stau la baza criteriilor relevante şi prin care se comunica părţilor interesate intenţia sa de a utiliza Turcia drept ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă, dacă se va confirma existenţa unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(133)În nota privind sursele, Comisia a explicat că, din cauza lipsei cooperării semnificative, este necesar să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe informaţiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informaţii considerate adecvate în conformitate cu criteriile relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, inclusiv statisticile privind importurile, statisticile naţionale ale ţării reprezentative, sursele de informaţii referitoare la piaţă, taxele percepute de furnizorii de utilităţi în ţara reprezentativă şi informaţiile financiare ale producătorilor din ţara reprezentativă.
(134)În ceea ce priveşte fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanţii au examinat şapte ţări (India, Iran, Japonia, Qatar, Rusia, Trinidad & Tobago şi Statele Unite ale Americii) în care a existat producţie de melamină (87).
(87)Punctele 59 şi 60 şi tabelul 1 din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(135)În ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare economică, numai Rusia s-a calificat drept ţară la un nivel de dezvoltare similar cu cel al RPC în cursul PIR. Cu toate acestea, având în vedere recentele evoluţii geopolitice şi economice din Rusia, împreună cu sancţiunile în vigoare, precum şi faptul că Rusia a decis să nu publice date detaliate privind importurile şi exporturile începând din aprilie 2022, Comisia a considerat că Rusia nu este o ţară reprezentativă adecvată.
(136)În acest sens, solicitanţii au identificat Turcia ca fiind o ţară la un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC, producţia încadrându-se în aceeaşi categorie generală de produse, şi anume produse din lanţul valoric al amoniacului, din care face parte şi melamina (88).
(88)- Secţiunea 5.2.3 din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(137)În ceea ce priveşte disponibilitatea datelor publice relevante în ţara reprezentativă, conform cererii, datele privind factorii de producţie importanţi au fost uşor accesibile în ceea ce priveşte Turcia. În plus, date relevante privind costurile VAG şi profitul au fost puse la dispoziţia publicului pentru aceeaşi categorie generală de produse. Solicitanţii au identificat un producător din aceeaşi categorie generală de produse, întreprinderea Ege Gübre Sanayii A.Ş. ("Ege Gübre"). În nota privind sursele, Comisia a identificat alţi doi producători din aceeaşi categorie generală de produse, şi anume întreprinderile Tekfen Holding A.Ş. ("Tekfen") şi Bagfaş Bandirma Gübre Fabrikalari A.Ş. ("Bagfaş"). Toate cele trei întreprinderi erau producători de îngrăşăminte pe bază de azot (89), dispuneau de informaţii financiare publice care vizează perioada investigaţiei de reexaminare şi erau profitabile în perioada respectivă.
(89)Materiile prime finale utilizate în producţia de melamină şi de îngrăşăminte pe bază de azot sunt gazele naturale sau cărbunele. Pentru producerea amoniacului se utilizează gaze naturale sau cărbune. Amoniacul poate fi prelucrat ulterior în uree sau acid azotic. Acidul azotic este utilizat pentru producerea nitratului de amoniu, care este un îngrăşământ pe bază de azot. El poate fi amestecat în continuare pentru a produce alte tipuri de îngrăşăminte pe bază de azot, de exemplu amestecul de azotat de amoniu şi uree ("UAN"; nitrat de amoniu amestecat cu uree) sau amestecul de azotat de amoniu şi calciu ("CAN"; nitrat de amoniu amestecat cu calciu din calcar). Ureea, cu adaos de amoniac, poate fi utilizată, în plus, pentru producerea melaminei. Îngrăşămintele pe bază de azot, ureea şi melamina sunt adesea produse de aceleaşi întreprinderi integrate pe verticală.
(138)În observaţiile sale cu privire la nota privind sursele, CCCMC a susţinut că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta ar trebui să ia în considerare diferitele procese de producţie şi materiile prime utilizate în producţia de melamină. În plus, potrivit CCCMC, Comisia ar trebui să utilizeze răspunsul la chestionar furnizat de Xinjiang XLX ca date disponibile.
(139)Comisia a observat că, în lipsa cooperării producătorilor chinezi de melamină care utilizează diferite procese de producţie şi materii prime menţionate de CCCMC, ea şi-a bazat constatările pe datele disponibile. Astfel cum se explică în considerentul 60, în speţa de faţă, Comisia a considerat că este mai adecvat să îşi bazeze constatările pe informaţiile din cerere, mai degrabă decât pe datele unei singure întreprinderi chineze. În plus, Comisia a utilizat, într-adevăr, anumite elemente din răspunsul la chestionar al producătorului chinez ca date disponibile. Afirmaţiile au fost, prin urmare, respinse.
3.2.2.3.Costurile şi valorile de referinţă nedistorsionate şi sursele utilizate pentru stabilirea lor
(140)Având în vedere toate informaţiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor şi după analizarea observaţiilor părţilor interesate, au fost identificaţi următorii factori de producţie, sursele şi valorile nedistorsionate ale acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
Tabelul 1 Factorii de producţie ai melaminei

Factor de producţie

Codul mărfurilor în Turcia

Valoare nedistorsionată (CNY)

Unitate de măsură

Sursa informaţiilor

Materii prime

Uree

310210

4,41

kg

Global Trade Atlas ("GTA") (90)

Amoniac

281410

5,91

kg

GTA

Energie/utilităţi

Electricitate

nu se aplică

0,56

kWh

Institutul de Statistică din Turcia

Gaze naturale

nu se aplică

53,58

GJ

Institutul de Statistică din Turcia

Abur

nu se aplică

199,04

tone

Cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

Apă

nu se aplică

9,78

m3

Direcţia generală apă şi canalizare a provinciei Kocaeli

Forţa de muncă

Forţă de muncă calificată şi necalificată

nu se aplică

35,53

oră

Institutul de Statistică din Turcia

Produs secundar

Amoniac

281410

5,89

kg

GTA

(90) Se poate consulta la adresa https://connect.ihsmarkit.com/gta/home (consultare, cel mai recent, la 6 februarie 2023).

3.2.2.3.1. Materii prime
(141)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în ţara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import (91) şi costurile de transport (92). Un preţ de import în ţara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia RPC şi a ţărilor care nu sunt membre ale OMC ("ţări care nu sunt membre ale OMC"), menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (93).
(91)Centrul de comerţ internaţional, harta accesului pe piaţă. Se poate consulta la adresa https://www.macmap.org/en/query/customs-duties (consultare, cel mai recent, la 5 aprilie 2023).
(92)Doing Business 2020. Profilul economic al Turciei, p. 51. Se poate consulta la adresa https://archive.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/t/turkey/TUR.pdf (consultare, cel mai recent, la 9 februarie 2023). Metodologia privind comerţul transfrontalier. Se poate consulta la adresa https://archive.doingbusiness.org/en/methodology/trading-across-borders (consultare, cel mai recent, la 9 februarie 2023).
(93)Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite ţări terţe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, preţurile de pe piaţa internă din ţările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(142)Comisia a decis să excludă importurile din RPC în ţara reprezentativă deoarece a concluzionat în secţiunea 3.2.2.1 de mai sus că nu era adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile interne din RPC din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export. După excluderea importurilor din RPC şi din ţările care nu sunt membre ale OMC în ţara reprezentativă, volumul importurilor din alte ţări terţe a rămas reprezentativ.
(143)Comisia a examinat dacă factorii de producţie pentru care statisticile privind importurile au fost utilizate ca sursă de costuri nedistorsionate au făcut în Turcia obiectul unor restricţii la export care ar putea denatura preţurile interne şi, prin urmare, şi preţurile importurilor (94). Comisia a constatat că Turcia nu a aplicat nicio restricţie la exporturile de uree şi amoniac în cursul PIR.
(94)Global Trade Alert. Se poate consulta la adresa https://www.globaltradealert.org/data_extraction (consultare, cel mai recent, la 6 februarie 2023).
(144)Comisia a analizat în continuare dacă preţurile importurilor ar fi putut fi distorsionate de importurile din RPC şi din ţări care nu sunt membre ale OMC (95). Comisia a constatat că mai puţin de 14,5 % din importurile de uree proveneau din RPC şi din ţări care nu sunt membre ale OMC în cursul PIR. În ceea ce priveşte amoniacul, cota importurilor originare din RPC şi din ţări care nu sunt membre ale OMC nu a depăşit 0,01 % în cursul PIR. Prin urmare, Comisia a concluzionat că este posibil ca preţurile de import să nu fie afectate de importurile din RPC şi din ţări care nu sunt membre ale OMC.
(95)Azerbaidjan, Belarus, Coreea de Nord, Turkmenistan, Uzbekistan.
(145)În observaţiile sale cu privire la nota privind sursele, CCCMC a susţinut că Comisia nu ar trebui să utilizeze preţurile de import pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime din Turcia, dat fiind că aceste preţuri au fost afectate de diverşi factori, de exemplu cantitatea importată, distanţa faţă de ţara de origine şi, prin urmare, nu reflectau preţurile interne ale materiilor prime din Turcia.
(146)Comisia nu a fost de acord. Materiile prime importate se află în concurenţă din perspectiva preţurilor cu materiile prime interne pe piaţa turcă. Prin urmare, Comisia a considerat că preţul de import mediu ponderat reflecta suficient preţul intern al materiilor prime din Turcia.
(147)În plus, în observaţiile sale cu privire la nota privind sursele, CCCMC a susţinut că, în cazul în care Comisia utilizează în continuare preţurile de import ca indicator al preţurilor interne ale materiilor prime din ţara reprezentativă, ea ar trebui să le reducă valoarea cu contravaloarea navlului şi a costului asigurării incluse în statisticile privind importurile înregistrate la nivel CIF.
(148)Comisia nu a fost de acord. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 146, preţurile de import reflectă nivelul preţurilor predominante pe piaţa internă a ţării reprezentative. Cu toate acestea, costul total al unei materii prime suportat de un producător din ţara reprezentativă include toate costurile suportate pentru achiziţionarea materiei prime şi transportul acesteia la poarta fabricii. Acesta este şi punctul în care preţurile materiilor prime importate şi ale celor interne concurează. Prin urmare, preţul de import al materiei prime la nivel CIF a fost majorat cu taxa la import aplicabilă şi cu costul de transport în ţara reprezentativă, astfel cum se menţionează în considerentul 141.
(149)În cele din urmă, în observaţiile sale cu privire la nota privind sursele, CCCMC a susţinut că preţul mediu ponderat de import al ureei nu este o valoare de referinţă adecvată şi, prin urmare, ar trebui ajustat din următoarele trei motive:
- preţul mediu ponderat de import al ureei în Turcia a crescut de peste două ori în cursul perioadei examinate, ca urmare a războiului de agresiune, neprovocat şi nejustificat, declanşat de Rusia împotriva Ucrainei (de la 264 USD/tonă în 2019 la 568 USD/tonă în cursul PIR (96));
(96)CCCMC a utilizat baza de date Comtrade a ONU.
- importurile din Statele Unite ale Americii ("SUA") au denaturat preţul mediu de import cu un preţ unitar extrem de mare, de aproximativ 1 500 CNY/kg Prin urmare, importurile din SUA ar trebui excluse (97);
(97)A se vedea anexa III la nota privind sursele.
- importurile din Qatar au denaturat preţul mediu de import, deoarece au făcut obiectul măsurilor antidumping instituite de India. În mod similar cu punctul anterior, importurile din Qatar ar trebui excluse (98).
(98)A se vedea https://www.dgtr.gov.in/anti-dumping-cases/anti-dumping-investigation-concerning-imports-melamine-originating-or-exported (consultare, cel mai recent, la 5 aprilie 2023).
(150)În ceea ce priveşte evoluţia preţului de import al ureei în Turcia, Comisia a constatat că ea a urmat perfect evoluţia preţului de import al ureei pe cele mai importante cinci pieţe care importă uree (India, Brazilia, SUA, UE, Australia), reprezentând 60 % din importurile mondiale de uree (99). Preţul de import al ureei pe aceste cinci pieţe a scăzut uşor mai întâi în 2020, apoi a crescut constant în 2021 şi în cursul PIR. În cursul PIR, el a depăşit dublul valorii din 2019.
(99)Statisticile privind importurile extrase din GTA sunt disponibile la adresa https://connect.ihsmarkit.com/gta/home (consultare, cel mai recent, la 4 aprilie 2023).
(151)Prin urmare, Comisia a concluzionat că preţul de import al ureei în Turcia nu a fost distorsionat. El a urmat mai degrabă evoluţia preţurilor la nivel mondial în ceea ce priveşte ureea.
(152)Referitor la preţul de import al ureei originare din SUA, Comisia a observat că preţul unitar excesiv de mare a vizat doar 8 kg din aproape 2 milioane de tone de uree importate în Turcia în cursul PIR. Prin urmare, el nu a avut niciun efect asupra preţului de import mediu ponderat utilizat ca valoare de referinţă pentru valoarea nedistorsionată a ureei.
(153)În ceea ce priveşte importurile originare din Qatar care fac obiectul unor taxe antidumping în India, Comisia a observat că, în primul rând, CCCMC nu a furnizat nicio dovadă care să demonstreze necesitatea extinderii constatărilor privind dumpingul realizate de autorităţile indiene la exporturile din Qatar către Turcia. În al doilea rând, măsurile instituite de India priveau melamina şi nu ureea, materia primă în cauză.
(154)În urma consideraţiilor expuse în considerentele 150-153, Comisia a respins afirmaţiile CCCMC descrise în considerentul 149.
(155)În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a reiterat faptul că importurile din Qatar ar trebui excluse din calculul costului nedistorsionat al ureei, dat fiind că ex\porturile din Qatar au făcut obiectul unor măsuri antidumping în India. Partea a făcut referire la reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping privind importurile de anumite accesorii de ţevărie pentru sudat cap la cap, din oţel inoxidabil, originare din RPC, în cadrul căreia Comisia a respins Malaysia ca potenţială ţară reprezentativă pe motiv că SUA dispunea de măsuri antidumping privind importurile de astfel de accesorii originare din Malaysia (100).
(100)Considerentul 103 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/809 al Comisiei din 13 aprilie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de ţevărie pentru sudat cap la cap, din oţel inoxidabil, chiar finisate, originare din Republica Populară Chineză şi Taiwan în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 101, 14.4.2023, p. 22).
(156)În primul rând, Comisia a observat că fiecare investigaţie trebuie să fie evaluată independent şi că o decizie luată în cadrul unei investigaţii nu creează un precedent universal valabil pentru nicio altă investigaţie ulterioară. În al doilea rând, în cauza la care CCCMC a făcut trimitere, Malaysia a fost considerată drept una dintre potenţialele ţări reprezentative. Constatările privind dumpingul efectuate de o altă jurisdicţie au fost relevante, deoarece deciziile de stabilire a preţurilor de către producătorii de accesorii din Malaysia, influenţate de comportamentul lor de dumping, ar fi putut denatura costurile VAG şi nivelurile de profitabilitate ale acestora. În speţă, Qatar nu a fost utilizat ca sursă de informaţii financiare, şi anume costurile VAG şi profitul nedistorsionat. Ea a fost doar una dintre ţările de origine ale ureei importate în Turcia şi, ca atare, a contribuit la valoarea costului nedistorsionat al ureei. Rezultă că cele două situaţii nu erau deloc analoage. Nu a existat nicio indicaţie (şi niciun argument prezentat de reclamanţi în acest sens) că presupusul comportament de dumping pe o piaţă terţă ar avea un efect de denaturare asupra preţurilor exporturilor de uree din Qatar către Turcia. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.
(157)În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a reiterat, de asemenea, necesitatea deducerii de către Comisie a navlului şi a costului asigurării din preţul de import al materiilor prime. Potrivit CCCMC, Comisia nu a clarificat motivul pentru care preţurile de import reflectau nivelul preţurilor predominante pe piaţa internă a ţării reprezentative. Potrivit celor susţinute de CCCMC în acest sens, costul unei întreprinderi din ţara reprezentativă a inclus doar costul materiilor prime şi al transportului intern.
(158)Comisia nu a fost de acord. Atunci când un producător al produsului care face obiectul reexaminării din ţara reprezentativă examinează dacă ar trebui să se aprovizioneze cu o materie primă de la un furnizor intern sau extern, el compară costul total al materiei prime la poarta fabricii sale. În cazul unei materii prime furnizate de un furnizor intern în ţara reprezentativă, costul total respectiv include, în mod normal, preţul materiei prime şi al transportului intern. În cazul în care materia primă este furnizată de un furnizor străin, costul total include, în mod normal, preţul materiei prime, transportul intern în ţara exportatoare, manipularea şi încărcarea (şi anume preţul la nivelul FOB), navlul şi costul asigurării (şi anume preţul la nivelul CIF disponibil în statisticile privind importurile), taxa la import (adică preţul după vămuire) şi transportul intern. Un producător din ţara reprezentativă va decide, în general, să se aprovizioneze din străinătate numai atunci când preţul de import la poarta fabricii sale este competitiv cu preţul unui furnizor intern. Prin urmare, Comisia a considerat că preţurile de import la nivel CIF, şi anume inclusiv navlul şi costul asigurării, ale materiilor prime au fost un indicator adecvat pentru preţurile interne (la nivel franco fabrică) ale materiilor prime respective în ţara reprezentativă. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia.
3.2.2.3.2. Energie/utilităţi
(159)Comisia intenţiona să utilizeze preţurile medii ale energiei electrice aplicabile utilizatorilor industriali în a doua jumătate a anului 2021 şi în prima jumătate a anului 2022, astfel cum au fost publicate de Institutul de Statistică al Turciei (101). Comisia a utilizat tarifele aplicabile tranşei de consum 70 000-150 000 MWh. Pentru a determina tranşa de consum aplicabilă, Comisia a utilizat consumul de energie electrică raportat de Xinjiang XLX ca date disponibile.
(101)Elektrik ve Dogal Gaz Fiyatlarn, I. Dönem: Ocak-Haziran 2022 (Preţurile la energie electrică şi gaze naturale, primul semestru: ianuarie-iunie 2022), tabelul 1. Se poate consulta la adresa https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Elektrik-ve-Dogal-Gaz-Fiyatlari-I.-Donem:-Ocak-Haziran-2022-45567 (consultare, cel mai recent, la 20 ianuarie 2023).
(160)Preţurile energiei electrice raportate de Institutul de Statistică al Turciei au inclus toate impozitele. Prin urmare, Comisia a dedus TVA-ul de 18 % din preţul energiei electrice raportat în statisticile naţionale.
(161)Comisia intenţiona să utilizeze preţurile medii ale gazelor naturale aplicabile utilizatorilor industriali în a doua jumătate a anului 2021 şi în prima jumătate a anului 2022, astfel cum au fost publicate de Institutul de Statistică al Turciei (102). Comisia a utilizat tarifele aplicabile tranşei de consum 26 100 000-104 000 000 m3. Pentru a determina tranşa de consum aplicabilă, Comisia a utilizat consumul de gaze naturale raportat de Xinjiang XLX ca date disponibile.
(102)Elektrik ve Dogal Gaz Fiyatlarn, I. Dönem: Ocak-Haziran 2022 (Preţurile la energie electrică şi gaze naturale, primul semestru: ianuarie-iunie 2022), tabelul 3. Se poate consulta la adresa https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Elektrik-ve-Dogal-Gaz-Fiyatlari-I.-Donem:-Ocak-Haziran-2022-45567 (consultare, cel mai recent, la 20 ianuarie 2023).
(162)Unitatea de măsură utilizată în statisticile din Turcia a fost metrul cub. Cu toate acestea, consumul raportat în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a fost măsurat în gigajouli (GJ). Comisia a utilizat factorul de conversie de 0,0373 GJ/m3 pentru a ajunge la costul nedistorsionat al unui gigajoule în Turcia.
(163)Preţurile gazelor naturale raportate de Institutul de Statistică al Turciei au inclus toate impozitele. Prin urmare, Comisia a dedus TVA-ul de 18 % din preţul gazelor naturale raportat în statisticile naţionale.
(164)Pentru a stabili costul nedistorsionat al aburului, Comisia a aplicat abordarea utilizată în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Solicitanţii au stabilit costul nedistorsionat al aburului prin înmulţirea costului nedistorsionat al gazelor naturale cu un factor bazat pe raportul empiric dintre costul gazelor naturale şi costul aburului observat de solicitanţi.
(165)Comisia a utilizat preţurile apei aplicabile în Turcia, astfel cum sunt practicate de Direcţia generală apă şi canalizare a provinciei Kocaeli (103), care este responsabilă de aprovizionarea cu apă, colectarea şi tratarea apelor uzate în provincia Kocaeli, pentru utilizatorii industriali. Preţurile aplicabile au fost uşor accesibile pe site-ul de internet al autorităţii turce.
(103)Se poate consulta la adresa https://www.isu.gov.tr/sufiyatlari/ (consultare, cel mai recent, la 30 ianuarie 2023).
(166)În observaţiile sale cu privire la nota privind sursele, CCCMC a susţinut că respectivele costuri ale energiei electrice şi ale gazelor naturale din Turcia au fost denaturate, deoarece ele crescuseră considerabil pe parcursul perioadei investigaţiei de reexaminare. CCCMC a susţinut că respectivele creşteri ale preţurilor la energie au fost cauzate de presiunea exercitată asupra preţurilor gazelor naturale în urma războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, citând raportul privind melamina (Europa) publicat de Serviciile independente de informaţii privind mărfurile ("ICIS") (104) la 23 martie 2022.
(104)A se vedea https://www.icis.com/explore/commodities/chemicals/melamine/ (consultare, cel mai recent, la 11 aprilie 2023).
(167)De la bun început, Comisia a observat că raportul citat de CCCMC nu a furnizat nicio analiză cuprinzătoare a evoluţiei preţurilor la energie în Europa, în special în comparaţie cu RPC. Ea a menţionat doar creşterea preţurilor gazelor naturale în contextul negocierilor privind preţul melaminei pentru al doilea trimestru al anului 2022, şi anume ultimul trimestru al PIR.
(168)În plus, războiul de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat pieţele energiei din întreaga lume (105). Prin urmare, tendinţa de creştere a preţurilor la energie în Turcia nu ar putea fi considerată ca atare un eveniment izolat aplicabil exclusiv pieţei turce.
(105)A se vedea, de exemplu, https://www.weforum.org/agenda/2022/11/russia-ukraine-invasion-global-energy-crisis/ (consultare, cel mai recent, la 9 iunie 2023); https://blogs.worldbank.org/developmenttalk/energy-shock-could-sap-global-growth-years (consultare, cel mai recent, la 9 iunie 2023); https://www.reuters.com/business/energy/year-russia-turbocharged-global-energy-crisis-2022-12-13/ (consultare, cel mai recent, la 9 iunie 2023).
(169)Deşi costul nedistorsionat al energiei electrice şi al gazelor naturale stabilit iniţial a reprezentat doar 5 % din valoarea normală construită, costul nedistorsionat al aburului a fost legat de costul gazelor naturale şi s-a ridicat la 15 % din valoarea normală construită.
(170)Prin urmare, Comisia a examinat în continuare evoluţia preţurilor la energie plătite de utilizatorii industriali în Turcia. Costul nedistorsionat al energiei electrice a fost stabilit iniţial la nivelul de 0,65 CNY/kWh şi al gazelor naturale la nivelul de 80,91 CNY/GJ.
(171)Comisia a constatat că, în perioada investigaţiei de reexaminare, preţurile energiei electrice şi ale gazelor naturale au crescut într-un ritm care a depăşit cu mult rata deja mare a inflaţiei (78,6 % (106)) în Turcia. Preţurile energiei au crescut în special în prima jumătate a anului 2022, energia electrică de 3,5 ori, iar gazul de şase ori mai mult decât în prima jumătate a anului 2021.
(106)Indicele preţurilor de consum, martie 2023, tabelul 2. Se poate consulta la adresa https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Consumer-Price-Index-March-2023-49652&dil=2 (consultare, cel mai recent, la 11 aprilie 2023).
(172)Prin urmare, ţinând seama de ponderea semnificativă a energiei electrice, a gazelor naturale şi a aburului din valoarea normală construită, Comisia a considerat adecvat să ajusteze costul nedistorsionat al energiei electrice şi al gazelor naturale stabilit iniţial. Comisia a utilizat ca punct de plecare preţul energiei electrice şi al gazelor naturale aplicabil utilizatorilor industriali turci în a doua jumătate a anului 2021 şi a majorat aceste tarife în conformitate cu creşterea preţurilor la energie constatată la nivelul Xinjiang XLX (107) pentru a stabili valoarea de referinţă pentru prima jumătate a anului 2022. Ulterior, Comisia a calculat costul mediu nedistorsionat al energiei electrice, al gazelor şi al aburului utilizând preţurile reale aplicabile în Turcia în a doua jumătate a anului 2021 şi valorile ajustate pentru prima jumătate a anului 2022. În urma acestor ajustări, cota energiei electrice, a gazelor naturale şi a aburului din valoarea normală construită a scăzut la 15 %.
(107)Comisia recunoaşte că evoluţia preţurilor la energie observată la nivelul Xinjiang XLX s-a bazat pe costuri şi preţuri distorsionate. Întrucât scopul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu este de a calcula o marjă de dumping precisă, ci de a stabili dacă dumpingul a continuat, Comisia a considerat că este acceptabilă utilizarea creşterii preţurilor la energie înregistrată de Xinjiang XLX ca indicator prudent pentru ajustarea costului nedistorsionat al energiei electrice şi al gazelor naturale.
3.2.2.3.3. Forţa de muncă
(173)În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanţii au utilizat informaţii privind salariile personalului calificat (inginer în sectorul industrial) şi ale personalului necalificat (lucrător în fabrică) din Turcia, publicate de Institutul de Cercetare Economică (108). Cu toate acestea, informaţiile disponibile fie în versiunea deschisă a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, fie pe site-ul de internet respectiv, nu au permis confirmarea perioadei vizate de date. În plus, criteriul de referinţă utilizat de solicitanţi conţinea doar salarii, dar nu şi costuri suplimentare cu forţa de muncă, de exemplu, contribuţii sociale.
(108)Se poate consulta la adresa https://www.erieri.com/salary (consultare, cel mai recent, la 6 februarie 2023).
(174)Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze informaţiile privind costul cu forţa de muncă în sectorul industrial relevant puse la dispoziţie de Institutul de Statistică al Turciei (109). Comisia a utilizat cele mai recente costuri orare cu forţa de muncă (110) înregistrate în diviziunea 20 – Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice din Nomenclatorul statistic al activităţilor economice din Comunitatea Europeană (NACE Rev. 2) (111). Întrucât cele mai recente date au vizat doar anul 2020, Comisia a ajustat costul cu forţa de muncă utilizând indicele costului cu forţa de muncă aplicabil industriei prelucrătoare în al treilea şi al patrulea trimestru al anului 2021 şi în primul şi al doilea trimestru din 2022 (112), astfel cum au fost publicate de Institutul de Statistică al Turciei.
(109)Se poate consulta la adresa https://data.tuik.gov.tr/Kategori/GetKategori?p=istihdam-issizlik-ve-ucret-108&dil=2 (consultare, cel mai recent, la 6 februarie 2023).
(110)Tabelul Costul mediu lunar cu forţa de muncă şi componentele sale în funcţie de activitatea economică, 2020, disponibil la adresa https://data.tuik.gov.tr/Kategori/GetKategori?p=istihdam-issizlik-ve-ucret-108&dil=2 (consultare, cel mai recent, la 6 februarie 2023).
(111)Clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană este disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5902521/KS-RA-07-015-EN.PDF (consultată, cel mai recent, la 6 februarie 2023).
(112)Tabelul Indici ai costului cu forţa de muncă (2015 = 100) disponibil la adresa https://data.tuik.gov.tr/Kategori/GetKategori?p=istihdam-issizlik-ve-ucret-108&dil=2 (consultat, cel mai recent, la 6 februarie 2023).
3.2.2.3.4. Produse secundare
(175)Conform informaţiilor din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în producţia de melamină se obţine un singur produs secundar, şi anume amoniacul. Pentru a stabili preţul său nedistorsionat, Comisia a adăugat şi taxele de import şi costurile de transport intern la preţul mediu de import în Turcia, urmând aceeaşi metodologie ca pentru materiile prime.
(176)Amoniacul obţinut ca produs secundar este reintrodus în procesul de producţie în instalaţia de uree. În conformitate cu cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, eficienţa acestui amoniac în instalaţia de uree este mai mică decât eficienţa amoniacului produs iniţial pentru a fi utilizat în instalaţia de uree. Prin urmare, solicitanţii au redus valoarea nedistorsionată a produsului secundar cu un procent bazat pe experienţa lor anterioară. Comisia a aplicat acelaşi coeficient de ajustare.
3.2.2.3.5. Cheltuielile generale de producţie, costurile VAG şi profiturile
(177)În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "valoarea normală construită include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri". În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producţie care să acopere costurile neincluse în factorii de producţie menţionaţi mai sus.
(178)În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanţii au estimat costul fix pe baza costului fix suportat de unul dintre solicitanţi pentru producţia unei tone de melamină. Costul fix estimat a fost ajustat în sens descrescător pentru a reflecta diferenţa de dezvoltare economică dintre Turcia şi statul membru în care se află solicitantul.
(179)Comisia a inclus costurile fixe respective în calculul costului de producţie nedistorsionat drept cheltuieli generale de producţie, urmând metodologia aplicată de solicitanţi. Valoarea reală a costurilor fixe a fost actualizată pe baza răspunsului verificat la chestionar transmis de solicitantul menţionat în considerentul 178 şi ajustată pentru a ţine seama de diferenţa de dezvoltare economică.
(180)Astfel cum se explică în considerentul 137, nu au existat producători de melamină în Turcia. Prin urmare, costurile VAG şi profitul au fost stabilite pe baza informaţiilor financiare ale trei producători turci din aceeaşi categorie generală de produse. În cadrul prezentei investigaţii, ea cuprinde producătorii de produse din lanţul valoric al amoniacului, din care şi melamina face parte, şi anume îngrăşămintele pe bază de azot.
(181)Comisia a utilizat informaţiile financiare care vizează PIR publicate de întreprinderile Ege Gübre (113), Tekfen (114) şi Bagfaş (115) pe site-urile lor de internet sau prin intermediul unei platforme online de publicare a informaţiilor. În cazul în care au fost disponibile, Comisia s-a bazat pe datele raportate pentru segmentul cel mai apropiat de produsul care face obiectul reexaminării. Veniturile şi cheltuielile din activităţile de investiţii nu au fost luate în considerare.
(113)Disponibile la adresa http://www.egegubre.com.tr/mali.html (consultare, cel mai recent, la 7 februarie 2023).
(114)Disponibile la adresa https://www.tekfen.com.tr/en/financial-statements-4-22 (consultare, cel mai recent, la 7 februarie 2023).
(115)Disponibile la adresa https://www.kap.org.tr/en/sirket-finansal-bilgileri/4028e4a240f2ef4701410810f53601c4 (consultare, cel mai recent, la 7 februarie 2023).
(182)Toate cele trei întreprinderi dispuneau de informaţii financiare pentru perioadele care vizează PIR. În plus, toate cele trei întreprinderi au fost profitabile în cursul PIR. Prin urmare, Comisia a calculat o medie ponderată a costurilor VAG şi a profitului pentru a stabili costurile VAG şi profitul, nedistorsionate, din ţara reprezentativă.
(183)Media ponderată aplicabilă a costurilor VAG şi a profitului a fost stabilită, ca procent din costul bunurilor vândute, la 16,5 % şi, respectiv, 21,6 %.
(184)În observaţiile sale cu privire la nota privind sursele, CCCMC a susţinut că îngrăşămintele pe bază de azot reprezintă un produs cu caracteristici fizice şi chimice diferite de melamină, cu utilizări finale diferite şi cu clienţi vizaţi în mod specific. Prin urmare, ar trebui utilizate datele financiare ale producătorilor de melamină din Turcia. În cazul în care astfel de date nu sunt disponibile, Comisia ar trebui să revină la costurile VAG şi la profitul solicitanţilor în calitate de producători efectivi de melamină. În cele din urmă, în cazul în care Comisia insistă asupra utilizării informaţiilor financiare ale întreprinderilor turce, ar trebui luate în considerare numai costurile VAG şi profitul Tekfen, întrucât celelalte două întreprinderi nu dispuneau de informaţii financiare auditate.
(185)Comisia a observat că îngrăşămintele pe bază de azot, produse în lanţul valoric al amoniacului, ar putea fi luate în considerare în mod justificat ca făcând parte din aceeaşi categorie generală de produse. Costurile VAG şi profitul producătorilor din Uniune nu au putut fi utilizate în cazul de faţă având în vedere nivelul diferit de dezvoltare economică dintre RPC şi Uniune. În cele din urmă, nici Comisia, nici CCCMC. nu au putut stabili dacă informaţiile financiare ale Ege Gübre şi Bagfaş au fost sau nu auditate. Întrucât, în cadrul prezentei investigaţii, Comisia s-a bazat pe informaţii financiare ale întreprinderilor care nu au fabricat efectiv produsul care face obiectul reexaminării, o medie ponderată a tuturor celor trei producători a fost considerată mai adecvată şi mai reprezentativă.
(186)În consecinţă, Comisia a respins afirmaţiile CCCMC privind costurile VAG şi profitul, nedistorsionate.
(187)În urma comunicării constatărilor finale, Xinjiang XLX şi CCCMC au reiterat faptul că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta ar trebui să excludă Ege Gübre şi Bagfaş de la stabilirea costurilor VAG şi a profitului, nefiind clar dacă situaţiile financiare ale celor două întreprinderi au fost auditate.
(188)În acest sens, Comisia a efectuat cercetări suplimentare şi a putut confirma că informaţiile financiare ale ambelor întreprinderi, Ege Gübre (116) şi Bagfaş (117), au fost auditate în perioadele utilizate pentru stabilirea costurilor VAG şi a profitului. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.
(116)A se vedea rapoartele de audit pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021 şi 1 ianuarie-30 iunie 2022, disponibile la adresa https://www.kap.org.tr/Bildirim/1004178 şi https://www.kap.org.tr/tr/Bildirim/1056023 (consultate, cel mai recent, la 28 iunie 2023).
(117)A se vedea rapoartele de audit pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021 şi 1 ianuarie-30 iunie 2022, disponibile la adresa https://www.kap.org.tr/tr/Bildirim/1007098 şi https://www.kap.org.tr/tr/Bildirim/1057306 (consultate, cel mai recent, la 28 iunie 2023).
3.2.2.4.Calcularea valorii normale
(189)Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(190)Întrucât melamina este un produs de bază fără alte tipuri de produse, valoarea normală a fost construită pentru un singur (tip de) produs.
(191)Comisia a stabilit costurile de fabricaţie nedistorsionate. În lipsa unei cooperări semnificative din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informaţiile furnizate de solicitanţi în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor referitoare la utilizarea fiecărui factor de producţie utilizat la fabricarea melaminei cu tehnologia Eurotecnica.
(192)Costul de producţie nedistorsionat a fost redus cu valoarea nedistorsionată a produsului secundar, ajustată în sens descrescător pentru pierderea eficienţei (a se vedea considerentele 175 şi 176).
(193)Comisia a adăugat apoi cheltuielile generale de producţie la costurile de producţie nedistorsionate pentru a ajunge la costul de producţie nedistorsionat. Solicitanţii au raportat cheltuielile generale de producţie drept costuri fixe în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Valoarea costurilor fixe a fost actualizată în conformitate cu răspunsul solicitantului respectiv la chestionarul privind prejudiciul şi ajustată în sens descrescător pentru a ţine seama de diferenţa de dezvoltare economică.
(194)În plus, Comisia a adăugat costurile VAG şi profitul, nedistorsionate, la un nivel de 16,5 % şi, respectiv, 21,6 %, la costul de producţie nedistorsionat (a se vedea considerentele 180-183).
(195)În cele din urmă, Comisia a constatat că, în RPC, taxa pe valoarea adăugată ("TVA") aplicată exporturilor de melamină (13 %) a fost rambursată doar parţial (10 %). Diferenţa dintre TVA-ul plătit sau de plătit şi valoarea rambursată a crescut costul producătorilor din RPC în contextul fabricării melaminei pentru export. Prin urmare, Comisia a adăugat încă 3 % la valoarea nedistorsionată a melaminei, stabilită în conformitate cu considerentele 191-194.
(196)În acest mod, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
3.2.3.Preţul de export
(197)În lipsa unei cooperări semnificative din partea producătorilor-exportatori din RPC, preţul de export pentru toate importurile de melamină a fost stabilit pe baza datelor de import furnizate de Eurostat, care au fost înregistrate la nivel CIF, ajustate la nivel franco fabrică prin deducerea navlului şi a costurilor de asigurare şi de transport intern în RPC.
(198)Costul mediu de asigurare şi navlu s-a bazat pe analiza statisticilor privind importurile, disponibile în GTA (118). Comisia a stabilit valoarea asigurării şi a navlului ca diferenţa dintre preţul unitar de import în Uniune al melaminei originare din RPC (înregistrat la nivelul CIF) şi preţul unitar de export al melaminei exportate din RPC către Uniune (înregistrat la nivelul FOB) în perioada investigaţiei de reexaminare.
(118)Se poate consulta la adresa https://connect.ihsmarkit.com/gta/home (consultare, cel mai recent, la 22 februarie 2023).
(199)Costul transportului intern din RPC s-a bazat pe raportul de ţară privind RPC din studiul "Doing Business" (119).
(119)Profilul economic al Chinei. Doing Business 2020, p. 84, 88. Se poate consulta la adresa https://archive.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/c/china/CHN.pdf (consultare, cel mai recent, la 22 februarie 2023).
3.2.4.Comparaţie şi marje de dumping
(200)Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu preţul de export pe o bază franco fabrică, astfel cum a fost stabilit mai sus. Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din preţul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 40 %.
(201)În consecinţă, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
3.3.Probabilitatea continuării dumpingului
(202)Ca urmare a constatărilor existenţei dumpingului în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din RPC şi atractivitatea pieţei Uniunii.
3.3.1.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din RPC
(203)În lipsa cooperării, Comisia a stabilit capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din RPC pe baza informaţiilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (120). Capacitatea de producţie anuală a fost estimată pe baza capacităţii de producţie din 2020 şi a proiectelor de extindere a capacităţii aflate în curs în 2021, astfel cum au fost raportate de solicitanţi (121). În plus, Comisia a identificat noi proiecte de extindere a capacităţii (neincluse în raportul CEH) pe baza informaţiilor publicate de Eurotecnica (122). În consecinţă, capacitatea de producţie anuală deja disponibilă în perioada investigaţiei de reexaminare, de [2 600 000-2 800 000] de tone, va creşte probabil la [3 000 000-3 200 000] de tone în anii următori.
(120)- Secţiunea 5.3.1, anexele 8.1 şi 8.2 la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Anexele 8.1 şi 8.2 includ Chemicals Economics Handbook – Melamine 2020 ("raportul CEH") şi registrul de date corespunzător. Întrucât raportul CEH este vizat de drepturi de autor ale terţilor, informaţiile cuprinse în raport şi în registrul de date sunt furnizate sub formă de intervale.
(121)- Anexa 8.2 la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. A se vedea tabelele China-Producători şi China-Capacitate suplimentară.
(122)Lista de referinţe 2023. Disponibilă la adresa https://www.eurotecnica.it/images/PDF/reflist.pdf (consultare, cel mai recent, la 12 aprilie 2023).
(204)Gradul de utilizare a capacităţii a fost estimat la nivelul de [40-45] % în cursul PIR şi se preconizează că va creşte la [45-55] % până în 2025 (123). În consecinţă, volumul producţiei s-a ridicat la [1 040 000-1 260 000] de tone în cursul PIR şi este probabil să crească la [1 350 000-1 760 000] de tone până în 2025.
(123)- Anexa 8.2 la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. A se vedea tabelul China-Cerere şi ofertă.
(205)Astfel, capacitatea neutilizată din RPC s-a ridicat la peste 1 500 000 de tone în cursul PIR şi ar putea fluctua între 1 400 000 şi 1 600 000 de tone în viitorul apropiat. Ea este de aproape patru ori mai mare decât consumul din Uniune în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(206)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, care ar putea fi mobilizată în vederea efectuării de exporturi în Uniune, ceea ce ar face foarte probabilă creşterea exporturilor la preţuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.
3.3.2.Atractivitatea pieţei Uniunii
(207)Pentru a determina atractivitatea pieţei Uniunii, Comisia a examinat preţurile de export din China către Uniune în comparaţie cu preţurile de export către pieţele ţărilor terţe, dimensiunea pieţei Uniunii şi măsurile existente instituite de ţările terţe care îşi închid pieţele pentru melamina din China.
(208)În lipsa unei cooperări semnificative, Comisia a utilizat GTA (124) pentru exporturile din China de la subpoziţia SA 2933 61 (melamină) pentru a compara preţurile de export din China către Uniune cu cele către pieţele terţe, precum şi cu preţul mediu de vânzare al producătorilor din Uniune pe piaţa Uniunii.
(124)Se poate consulta la adresa https://connect.ihsmarkit.com/gta/home (consultare, cel mai recent, la 12 aprilie 2023).
(209)În cursul PIR, producătorii chinezi au exportat 588 de mii de tone de melamină, adică aproximativ jumătate din producţia lor estimată. Cele mai importante pieţe de export din ţări terţe au fost India (14 %), Turcia (12 %), Rusia (8 %), Brazilia (8 %), Vietnam (6 %) şi Thailanda (6 %).
(210)Preţul mediu ponderat de export din China (la nivel FOB) către Uniune în perioada investigaţiei de reexaminare a fost cu 10 % mai mare decât preţul mediu ponderat de export către cele mai importante şase destinaţii de export menţionate în considerentul 209. În plus, preţul de export către Uniune a fost cu până la 12 % mai mare decât preţul de export către India, a doua piaţă de export ca importanţă (după Uniune, care are o cotă de 15 %).
(211)Comisia a ajustat în continuare preţurile de export din China către pieţele terţe enumerate în considerentul 209 (la nivel FOB) la nivelul CIF la frontiera Uniunii prin adăugarea costului mediu al navlului şi al asigurării din RPC în Uniune (a se vedea considerentul 198). Aceste preţuri de export către ţări terţe au fost cu 27 % mai mici decât preţul mediu de vânzare practicat de producătorii din Uniune pe piaţa Uniunii. În cazul abrogării măsurilor, producătorul-exportator chinez ar fi stimulat să exporte către Uniune la preţuri mai mari decât cele percepute clienţilor din ţări terţe, dar mai mici decât preţul de vânzare al producătorilor din Uniune, exercitând astfel o presiune suplimentară asupra preţului din Uniune.
(212)În plus, consumul din Uniune în perioada investigaţiei de reexaminare s-a ridicat la aproximativ 430 de mii de tone şi, prin urmare, a reprezentat [35-40] % din producţia estimată de melamină din RPC.
(213)Importurile originare din RPC au deţinut o cotă de piaţă semnificativă pe piaţa Uniunii în a doua jumătate a perioadei examinate. Cota de piaţă a crescut în 2021 (6,4 %) şi în special în perioada investigaţiei de reexaminare (14,9 %). Această evoluţie a fost corelată cu creşterea bruscă a preţului melaminei pe piaţa Uniunii, care arată că dimensiunea pieţei Uniunii în combinaţie cu preţurile atrage un aflux de melamină din China, despre care s-a constatat că a fost exportată la preţuri de dumping în perioada investigaţiei de reexaminare.
(214)În cele din urmă, două pieţe terţe – SUA şi Uniunea Economică Eurasiatică ("UEE") – au menţinut măsuri de apărare comercială, închizându-şi parţial sau integral pieţele pentru importurile din RPC. SUA a instituit măsuri antidumping şi compensatorii vizând importurile de melamină originară din RPC în 2015 şi a prelungit aplicarea acestora cu încă cinci ani în 2021 (125). Exporturile chineze de melamină către SUA fac obiectul unei taxe antidumping la nivel naţional de 363,31 % şi al unei taxe compensatorii reziduale de 154,58 %. În aprilie 2022, UEE a instituit taxe antidumping definitive asupra melaminei din RPC, cuprinse între 15,22 % şi 19,08 % (126).
(125)Melamină din Republica Populară Chineză: Ordonanţe privind taxele antidumping şi compensatorii. Disponibile la adresa: https://www.federalregister.gov/documents/2015/12/28/2015-32632/melamine-from-the-peoples-republic-of-china-antidumping-duty-and-countervailing-duty-orders (consultare, cel mai recent, la 10 mai 2023).
(126)Avizul Departamentului pentru apărarea pieţei interne al Comisiei Economice Eurasiatice "privind aplicarea măsurilor antidumping împotriva melaminei originare din Republica Populară Chineză şi importate pe teritoriul vamal al Uniunii Economice Eurasiatice". Se poate consulta la adresa: http://www.eurasiancommission.org/ru/act/trade/podm/investigations/PublicDocuments/AD34_notice_dated05042022.pdf (consultare, cel mai recent, la 10 mai 2023).
(215)SUA şi Rusia (cel mai mare membru ca dimensiuni al UEE) au reprezentat fiecare [3-5] % din consumul mondial de melamină în 2020 (127). Având în vedere nivelul mare al măsurilor, producătorii chinezi de melamină au încetat aproape complet exporturile în SUA; exporturile s-au ridicat la doar 80 de tone în cursul PIR şi chiar la mai puţin de 50 de tone în anii care au precedat perioada examinată. În urma instituirii măsurilor de către UEE, volumul mediu lunar al exporturilor de melamină din China către regiune a scăzut de la 3 900 de tone în cursul PIR (3 360 de tone în 2021, 2 200 de tone în 2020, 2 950 de tone în 2019) la aproximativ 230 de tone în a doua jumătate a anului 2022.
(127)- Anexa 8.2 la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. A se vedea tabelele Consumul mondial de melamină la nivel de regiune şi Consumul de melamină în Europa Centrală şi de Est la nivel de ţară.
(216)Astfel cum s-a demonstrat în considerentele 214 şi 215, măsurile comerciale au avut un efect inhibitor asupra exporturilor chineze de melamină către SUA şi Rusia. Este probabil ca producătorii chinezi să încerce să compenseze pierderea celor două pieţe de export prin căutarea de noi oportunităţi de export în Uniune în cazul în care măsurile care fac în prezent obiectul reexaminării ar fi abrogate.
(217)În consecinţă, Comisia a concluzionat că piaţa Uniunii ar putea atrage volume mai mari de importuri de melamină originară din RPC care fac obiectul unui dumping, din următoarele motive:
- preţul de export din China către Uniune a fost mai mare decât preţul de export către ţări terţe în cursul PIR;
- în cazul în care exporturile către ţări terţe ar fi redirecţionate către Uniune, producătorii-exportatori chinezi ar fi în măsură să perceapă preţuri de export mai mari, menţinându-le, în acelaşi timp, sub preţurile de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piaţa Uniunii, creând astfel o presiune suplimentară asupra preţurilor;
- piaţa Uniunii este atractivă în ceea ce priveşte dimensiunea sa, reprezentând aproximativ [35-40] % din producţia chineză de melamină, precum şi principala destinaţie de export în cursul PIR;
- producătorii chinezi caută oportunităţi alternative de export în urma închiderii a două pieţe de export după ce SUA şi UEE au introdus măsuri comerciale împotriva importurilor de melamină din RPC.
(218)În urma comunicării constatărilor finale, potrivit celor subliniate de Xinjiang XLX şi CCCMC, constatarea practicării de către China a unui preţ de export mai mare către Uniune în comparaţie cu cel pentru ţări terţe era corectă factual, dar nespecifică exporturilor de melamină. Ei au susţinut că preţurile de export mai mari către Uniune reflectă preţurile de vânzare în general mai mari din Uniune determinate de costurile de producţie mai mari legate de costurile cu forţa de muncă, în materie de energie şi mediu. În plus, un nivel mai mic de dezvoltare economică a unei ţări terţe nu ar permite un preţ de export mare.
(219)Comisia a observat că, indiferent de justificările unui preţ de export mai mare către Uniune, nu s-a schimbat faptul că producătorii chinezi de melamină au fost în măsură să perceapă preţuri mai mari pe piaţa Uniunii în comparaţie cu celelalte pieţe majore de export şi, prin urmare, să obţină o profitabilitate sporită a vânzărilor. Comisia a concluzionat că părţile nu au prezentat niciun argument care să infirme constatările sale potrivit cărora preţul mai mare al exporturilor provenite în Uniune din China a fost un indicator al atractivităţii pieţei Uniunii. În fapt, observaţiile părţilor au confirmat constatările Comisiei în această privinţă.
(220)În urma comunicării constatărilor finale, Xinjiang XLX şi CCCMC au susţinut, în plus, că producătorii chinezi de melamină nu erau interesaţi să îşi redirecţioneze exporturile din ţări terţe către Uniune. Potrivit părţilor, de-a lungul anilor, producătorii chinezi au dezvoltat pieţe de export solide într-o serie de ţări terţe şi nu ar abandona clienţii existenţi de pe aceste pieţe, printre altele, în scopul diversificării riscurilor. Chiar dacă unele dintre exporturi ar fi redirecţionate către Uniune, producătorii nu ar fi motivaţi să îşi reducă preţurile de export către Uniune.
(221)Comisia a observat că părţile nu au furnizat nicio dovadă în sprijinul argumentelor lor. Ea a considerat că vizarea unei pieţe cu preţuri mai mari ar fi o decizie comercială raţională. Producătorii chinezi ar putea, în fapt, să îşi crească preţurile de export (în comparaţie cu preţurile de export către ţări terţe), menţinându-le în acelaşi timp sub preţurile din Uniune, ceea ce le-ar oferi un avantaj competitiv. Comisia a respins afirmaţia.
(222)În plus, în urma comunicării constatărilor finale, Xinjiang XLX şi CCCMC au confirmat că piaţa Uniunii a fost atractivă pentru producătorii chinezi de melamină în ceea ce priveşte dimensiunea sa.
(223)În cele din urmă, părţile nu au fost de acord cu faptul că închiderea pieţelor din SUA şi UEE/Rusia în urma instituirii măsurilor antidumping de către jurisdicţiile respective ar conduce la creşterea exporturilor către Uniune. Ele au făcut referire la faptul că, după adoptarea măsurilor din SUA în 2015, volumul exporturilor din China către Uniune s-a menţinut la un nivel destul de mic.
(224)Comisia a observat că, atunci când au fost introduse măsurile din SUA, piaţa Uniunii era deja protejată de preţul minim de import şi/sau de taxa reziduală fixă. În plus, preţurile melaminei practicate la nivel internaţional în perioada respectivă (128) nu au creat o oportunitate pentru producătorii chinezi de a pătrunde pe piaţa Uniunii pentru a compensa pierderea pieţei americane. De îndată ce preţul melaminei a crescut la nivel internaţional cu mult peste nivelul preţului minim de import (2021 şi PIR), exporturile chineze de melamină către Uniune au crescut. Perioada 2021 şi PIR simulează în mod efectiv o situaţie în care nu există măsuri antidumping aplicate importurilor de melamină originară din RPC pentru cei trei producători-exportatori principali care fac obiectul preţului minim de import.
(128)De exemplu, preţurile de export din China către cele şase pieţe majore de export s-au situat aproximativ în intervalul 750-850 EUR/tonă în 2015 şi 2016. Sursa: Global Trade Atlas. Se poate consulta la adresa https://my.ihs.com/ (consultare, cel mai recent, la 28 iunie 2023).
(225)În consecinţă, Comisia a concluzionat că instituirea măsurilor din SUA nu a determinat creşterea imediată a exporturilor către Uniune din cauza preţului mic al melaminei la nivel internaţional în perioada respectivă, ceea ce a permis protejarea pieţei Uniunii prin preţul minim de import şi/sau prin taxa reziduală fixă. Prin urmare, Comisia şi-a confirmat constatările cu privire la atractivitatea pieţei Uniunii în urma închiderii pieţelor din SUA şi UEE/Rusia.
3.3.3.Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului
(226)Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, astfel cum au fost stabilite în considerentul 201, şi privind evoluţia probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum s-a explicat în considerentele 202-217, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping vizând importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.
4.PREJUDICIUL
4.1.Definiţia industriei din Uniune şi a producţiei din Uniune
(227)Pe baza informaţiilor disponibile în cerere, produsul similar a fost fabricat, în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, de către cei trei solicitanţi şi de alţi doi producători. Ei constituie "industria din Uniune" în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Ceilalţi doi producători din Uniune, BASF AG, Ludwigshafen/Germania şi S.C. Azomureş S.A., Târgu Mureş/România, nu s-au manifestat.
(228)Producţia totală din Uniune în perioada investigaţiei de reexaminare a fost stabilită la 382 186 de tone. Cifra a fost calculată pe baza răspunsurilor la chestionar primite de la cei trei producători din Uniune incluşi în eşantion şi a răspunsului la chestionarul privind indicatorii macroeconomici transmis de solicitanţi.
(229)După cum se menţionează în considerentul 24, a fost utilizată eşantionarea pentru examinarea eventualei continuări a prejudiciului suferit de industria din Uniune. Producătorii din Uniune care au fost selectaţi în eşantion au reprezentat aproximativ 82 % din producţia totală estimată de produs similar în Uniune. Cei trei producători incluşi în eşantion sunt solicitanţii.
4.2.Consumul la nivelul Uniunii
(230)Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (a) datele solicitanţilor privind vânzările de produs similar realizate de industria din Uniune, verificate parţial în raport cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion; şi (b) importurile în Uniune de produs care face obiectul investigaţiei din toate ţările terţe, astfel cum au fost raportate în baza de date Comext (Eurostat).
(231)Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:
Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)

2019

2020

2021

PIR

Consumul total la nivelul Uniunii

390 729

364 168

427 309

432 773

Indice (2019 = 100)

100

93

109

111

Sursa: Eurostat, solicitantul.

(232)Potrivit reexaminării, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate. Consumul la nivelul Uniunii a fost afectat în mod negativ de pandemia de COVID-19 în 2020, dar a crescut puternic în 2021 şi în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
4.3.Importurile provenite din ţara în cauză
4.3.1.Volumul şi cota de piaţă a importurilor provenite din ţara în cauză
(233)Comisia a stabilit volumul importurilor provenite din ţara în cauză pe baza statisticilor Eurostat, astfel cum se explică în mod corespunzător în considerentul 229. Cota de piaţă a Chinei a fost stabilită prin compararea importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum este indicat în tabelul 2.
(234)Importurile din RPC au evoluat după cum urmează:
Tabelul 3 Volumul importurilor şi cota de piaţă

2019

2020

2021

PIR

Volumul importurilor din RPC (tone)

6 704

1 222

27 270

64 673

Indice (2019 = 100)

100

18

407

965

Cota de piaţă a importurilor din RPC (%)

1,7

0,3

6,4

14,9

Indice (2019 = 100)

100

20

372

871

Sursa: Eurostat.

(235)Volumele importurilor provenite din China au scăzut semnificativ cu 82 % între 2019 şi 2020, ceea ce poate fi explicat prin întreruperea producţiei în China în urma izbucnirii pandemiei de COVID-19 şi prin scăderea bruscă a consumului la nivelul Uniunii. Volumul importurilor provenite din China a crescut exponenţial în 2021 la o cantitate de peste patru ori mai mare decât cantitatea importată în 2019. Volumul importurilor a crescut din nou semnificativ în perioada investigaţiei de reexaminare, ajungând la o cantitate de peste două ori mai mare decât cantitatea importată în 2021.
(236)În observaţiile lor cu privire la comunicarea constatărilor finale, Xinjiang XLX şi CCCMC au susţinut că, în ceea ce priveşte creşterea importurilor provenite din China în Uniune, ea a fost cauzată de deficite de aprovizionare la nivelul industriei din Uniune, coroborate cu o cerere importantă din partea utilizatorilor în urma pandemiei de COVID-19, şi anume în 2021 şi în perioada investigaţiei de reexaminare. Prin urmare, industria din Uniune nu a fost în măsură să satisfacă cererea respectivă, iar utilizatorii au fost nevoiţi să se orienteze către importurile provenite din China. Xinjiang XLX a adăugat că, în plus, industria din Uniune a crescut substanţial preţurile în perioada respectivă şi că, prin urmare, utilizatorii au fost nevoiţi să caute surse alternative de aprovizionare.
(237)Comisia a observat că, în fiecare an al perioadei examinate, capacităţile neutilizate ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion s-au ridicat la cel puţin 80 000 de tone (a se vedea tabelul 6), depăşind în mod clar volumul total al importurilor provenite din China în Uniune (a se vedea tabelul 3). Rezultă că industria din Uniune a fost cu siguranţă în măsură să înlocuiască importurile totale provenite din China constatate şi, ulterior, să satisfacă cererea de pe piaţa Uniunii la nivelul respectiv în cursul perioadei examinate. În ceea ce priveşte preţurile practicate de industria din Uniune, Comisia a observat că aceste creşteri ale preţurilor, astfel cum au fost aplicate de industria din Uniune, au fost în perfectă concordanţă cu semnalele pieţei în contextul unei cereri importante şi al unor creşteri semnificative ale costurilor, astfel cum au fost observate în 2021 şi în perioada investigaţiei de reexaminare. Prin urmare, afirmaţiile au fost respinse.
4.3.2.Preţurile importurilor provenite din China şi subcotarea preţurilor de vânzare
4.3.2.1.Preţurile
(238)Comisia a stabilit preţurile medii ale importurilor provenite din China pe baza statisticilor Eurostat.
(239)Preţul mediu ponderat al importurilor provenite din China a evoluat după cum urmează:
Tabelul 4 Preţuri de import (EUR/tonă)

2019

2020

2021

PIR

China

1 155

958

1 627

2 224

Indice (2019 = 100)

100

83

141

193

Sursă: Eurostat.

(240)Preţurile medii ale importurilor de melamină provenite din China au crescut cu 93 % în cursul perioadei examinate, ceea ce arată că producătorii chinezi au urmat parţial tendinţa, în general pozitivă, a preţurilor de pe piaţa Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 8.
4.3.2.2.Subcotarea preţurilor
(241)Întrucât preţurile de export ale singurului producător-exportator cooperant nu au putut fi considerate reprezentative, având în vedere că respectivele cantităţi de export au reprezentat mai puţin de 3 % din totalul exporturilor din China către Uniune în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare (a se vedea considerentul 27), Comisia a stabilit subcotarea preţurilor comparând: (a) preţurile statistice medii ponderate ale importurilor provenite din RPC în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, astfel cum se explică în considerentul 196, stabilite pe o bază CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru nivelul convenţional al taxelor vamale, al taxei antidumping (129) şi al costurilor ulterioare importului; şi (b) preţurile de vânzare medii ponderate ale celor trei producători din Uniune percepute de la clienţii neafiliaţi de pe piaţa Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică. Marja de subcotare astfel calculată s-a ridicat la 12,6 %.
(129)În ceea ce priveşte taxa antidumping adăugată, măsurile constau în preţuri minime de import pentru trei producători-exportatori şi o taxă specifică fixă pentru toţi ceilalţi producători-exportatori. Importurile efectuate de cele trei părţi cu preţuri minime de import au fost, în cazul depăşirii preţului minim, scutite de taxe antidumping, în timp ce taxele antidumping aplicabile importurilor provenite de la aceste părţi sub preţurile minime de import au variat în funcţie de valoarea netă a facturii înaintea importului. Au existat, în plus, importuri provenite de la alţi producători-exportatori cărora li s-a aplicat taxa specifică reziduală de 415 EUR pe tonă. Având în vedere această imagine de ansamblu, valoarea taxelor antidumping adăugate a fost stabilită pe baza datelor privind importurile de melamină raportate de statele membre în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, întrucât setul de date respectiv includea sumele plătite.
4.4.Volumele şi preţurile importurilor provenite din ţări terţe
(242)Comisia a stabilit volumele şi preţurile importurilor provenite din ţări terţe aplicând aceeaşi metodologie ca în cazul RPC (a se vedea secţiunea 4.3.1).
(243)Volumul importurilor provenite din ţări terţe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 5 Importuri provenite din ţări terţe

Ţara

2019

2020

2021

PIR

Qatar

Volumul importurilor (tone)

33 941

26 256

35 622

31 725

Indice (2019 = 100)

100

77

105

93

Cota de piaţă (%)

8,7

7,2

8,3

7,3

Indice (2019 = 100)

100

83

96

84

Preţ mediu (EUR/tonă)

1 011

824

1 548

2 479

Indice (2019 = 100)

100

81

153

245

Trinidad şi Tobago

Volumul importurilor (tone)

13 719

8 370

14 112

12 507

Indice (2019 = 100)

100

61

103

91

Cota de piaţă (%)

3,5

2,3

3,3

3,0

Indice (2019 = 100)

100

65

94

84

Preţ mediu (EUR/tonă)

1 091

850

1 572

2 485

Indice (2019 = 100)

100

78

144

227

Japonia

Volumul importurilor (tone)

13 699

9 195

9 499

7 576

Indice (2019 = 100)

100

67

69

55

Cota de piaţă (%)

3,5

2,5

2,2

1,8

Indice (2019 = 100)

100

72

63

50

Preţ mediu (EUR/tonă)

1 076

912

1 295

2 046

Indice (2019 = 100)

100

85

120

190

Alte ţări terţe

Volumul importurilor (tone)

37 825

28 238

22 673

21 480

Indice (2019 = 100)

100

75

60

57

Cota de piaţă (%)

9,7

7,8

5,3

5,0

Indice (2019 = 100)

100

80

55

51

Preţ mediu (EUR/tonă)

940

816

1 671

2 447

Indice (2019 = 100)

100

87

178

260

Totalul importurilor, cu excepţia Chinei

Volumul importurilor (tone)

99 183

72 059

81 907

73 288

Indice (2019 = 100)

100

73

83

74

Cota de piaţă (%)

25,4

19,8

19,2

17,0

Indice (2019 = 100)

100

78

76

67

Preţ mediu (EUR/tonă)

1 004

835

1 557

2 427

Indice (2019 = 100)

100

83

155

242

Sursa: Eurostat.

(244)Printre cele mai importante surse de importuri din afara Chinei s-au numărat Qatar, Trinidad şi Tobago şi Japonia. Importurile din fiecare dintre aceste ţări au scăzut în cursul perioadei examinate cu cel puţin 7 % şi până la 45 %, în timp ce importurile totale din ţări terţe, cu excepţia Chinei, au scăzut cu 26 %.
(245)În perioada investigaţiei de reexaminare, preţurile medii ale importurilor provenite din cele două ţări, altele decât China, cu o cotă de piaţă individuală de peste 2 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, Qatar (7,3 %) şi Trinidad şi Tobago (3 %), au fost cu peste 200 EUR per tonă peste preţurile medii ale importurilor provenite din RPC.
(246)Xinjiang XLX şi CCCMC au susţinut că, potrivit tabelului de mai sus, Comisia nu a evaluat rolul importurilor de melamină provenite din Rusia în Uniune. Importurile provenite din Rusia au fost semnificative până la momentul războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei şi, ulterior, Xinjiang XLX şi CCCMC au susţinut că importurile provenite din Rusia au fost înlocuite cu importuri provenite din China, un factor care ar explica, în plus, creşterea importurilor provenite din China de la momentul respectiv.
(247)Comisia nu a fost de acord. Cu siguranţă, ea a evaluat în mod individual importurile provenite Rusia în contextul importurilor provenite din "alte ţări terţe" (a se vedea tabelul 5). Cu toate acestea, importurile provenite din Rusia nu sunt raportate în mod individual în tabelul de mai sus, deoarece Qatar, Trinidad şi Tobago şi Japonia au fost cele trei ţări exportatoare care au înregistrat cele mai mari volume de exporturi către Uniune în afara ţării în cauză în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Cota de piaţă a Rusiei a fost, în perioada investigaţiei de reexaminare, de 1,4 %, iar cel mai mare nivel din perioada examinată a fost înregistrat în 2020, când a atins o cotă de piaţă de 4,3 %. Pierderea cotei de piaţă a Rusiei începând cu anul de vârf respectiv (minus 2,9 puncte procentuale) este, prin urmare, eclipsată de creşterea cotei de piaţă a Chinei (plus 14,6 puncte procentuale). Afirmaţia potrivit căreia pierderea cotei de piaţă a importurilor provenite din Rusia a contribuit în mod semnificativ la creşterea cotei de piaţă a importurilor provenite din China a fost, prin urmare, respinsă.
(248)În urma comunicării constatărilor finale, Xinjiang XLX şi CCCMC au observat că preţurile medii ale importurilor provenite din China în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare s-au situat la niveluri superioare preţurilor corespunzătoare din Japonia şi Rusia şi că toate ţările exportatoare au urmat, în mare măsură, tendinţa de creştere a preţurilor în 2021 şi în perioada investigaţiei de reexaminare.
(249)Comisia a fost de acord că preţurile medii ale importurilor provenite din Japonia şi Rusia s-au situat, într-adevăr, sub preţurile medii ale importurilor provenite din China în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, cota lor de piaţă cumulată de 3,2 % a fost mult mai mică decât cea a importurilor provenite din China. În plus, Comisia a observat că părţile în cauză nu au făcut nicio afirmaţie care să decurgă din aceste fapte. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.
(250)Pe baza celor de mai sus, şi anume evoluţia volumelor importurilor provenite din ţări terţe şi preţurile importurilor provenite din cele mai importante surse, altele decât China, Comisia a concluzionat că importurile provenite din ţări terţe nu au avut un efect de prejudiciere a industriei din Uniune.
4.5.Situaţia economică a industriei din Uniune
4.5.1.Observaţii generale
(251)În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influenţat situaţia industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.
(252)În scopul evaluării prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor şi a informaţiilor cuprinse în răspunsul solicitanţilor la chestionar, verificate în mod corespunzător în raport cu informaţiile din cerere şi cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, precum şi cu statisticile Eurostat. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.
(253)Indicatorii macroeconomici sunt: producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumul vânzărilor, cota de piaţă, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.
(254)Indicatorii microeconomici sunt: preţurile de vânzare unitare medii, costul unitar, costul cu forţa de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a procura capital.
4.5.2.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
(255)Producţia totală din Uniune, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 6 Producţia, capacitatea de producţie şi utilizarea capacităţii

2019

2020

2021

PIR

Volumul producţiei (tone)

403 513

401 780

396 575

382 187

Indice (2019 = 100)

100

100

98

95

Capacitatea de producţie (tone)

480 383

480 578

477 621

472 494

Indice (2019 = 100)

100

100

99

98

Utilizarea capacităţii (%)

84,0

83,6

83,0

80,9

Indice (2019 = 100)

100

100

99

96

Sursa: Solicitanţi.

(256)Producţia industriei din Uniune a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producţie a industriei din Uniune a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate, cu o uşoară scădere de 2 %. În consecinţă, utilizarea capacităţii a scăzut cu 4 %.
4.5.3.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă
(257)Volumul vânzărilor şi cota de piaţă ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 7 Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

2019

2020

2021

PIR

Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii – clienţi neafiliaţi

284 842

290 888

318 133

294 513

Indice (2019 = 100)

100

102

112

103

Cota de piaţă (%)

72,9

79,9

74,5

68,1

Indice (2019 = 100)

100

110

102

93

Sursa: Eurostat, solicitanţii.

(258)Volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienţi neafiliaţi a crescut cu 12 % în perioada 2019-2021, dar a scăzut cu 9 puncte procentuale între 2021 şi perioada investigaţiei de reexaminare la un nivel cu 3 % peste nivelul din 2019.
(259)În perioada 2019 – 2020, industria din Uniune şi-a putut creşte cota de piaţă cu 10 %, eliminând decalajul rezultat pe fondul cantităţilor mai mici importate din China ca urmare a pandemiei de COVID-19 (a se vedea considerentul 234 şi tabelul 3). Între 2020 şi perioada investigaţiei de reexaminare, industria din Uniune a pierdut cote de piaţă semnificative, aproape 12 puncte procentuale, şi, comparativ cu 2019, industria din Uniune a pierdut 4,8 puncte procentuale din cota de piaţă în perioada investigaţiei de reexaminare.
4.5.4.Creştere
(260)În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 11 % (a se vedea tabelul 2), în timp ce volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienţii neafiliaţi din Uniune a crescut cu 8 % (a se vedea tabelul 7). În consecinţă, industria din Uniune a crescut în termeni absoluţi, dar a scăzut în termeni relativi. Cu alte cuvinte, industria din Uniune nu a putut beneficia de creşterea pieţei în aceeaşi măsură ca importurile provenite din China.
4.5.5.Preţurile şi factorii care afectează preţurile
(261)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune clienţilor neafiliaţi din Uniune şi costul unitar de producţie au evoluat după cum urmează:
Tabelul 8 Preţurile de vânzare din Uniune şi costul de producţie

2019

2020

2021

PIR

Preţul de vânzare unitar mediu ponderat în Uniune

1 149

928

1 863

2 811

Preţul de vânzare unitar mediu ponderat în Uniune (Indice, 2019 = 100)

100

81

162

245

Costul de producţie unitar

980

906

1 611

2 250

Costul unitar de producţie (Indice, 2019 = 100)

100

92

164

230

Sursa: producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(262)După o scădere de 8 % între 2019 şi 2020, costul unitar de producţie a crescut exponenţial până la un nivel care a fost cu 130 % mai mare în perioada investigaţiei de reexaminare decât în 2019. Această creştere bruscă a costului de producţie a fost cauzată de creşterea foarte puternică a preţurilor gazelor începând din 2021.
(263)Preţurile de vânzare au urmat o tendinţă similară. În perioada 2019-2020, preţurile unitare de vânzare au scăzut cu 19 % în urma încetinirii creşterii economice în contextul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, din 2020 până în perioada investigaţiei de reexaminare, preţurile de vânzare unitare au crescut de trei ori.
4.5.6.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(264)Ocuparea forţei de muncă, productivitatea şi costurile medii cu forţa de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 9 Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

2019

2020

2021

PIR

Numărul de angajaţi

647

632

642

641

Indice (2019 = 100)

100

98

99

99

Productivitatea muncii (tone/angajat)

515

524

508

498

Indice (2019 = 100)

100

102

99

97

Costurile medii cu forţa de muncă per angajat

71 772

73 491

77 431

76 913

Costuri medii cu forţa de muncă, per angajat (Indice 2019 = 100)

100

102

108

107

Sursa: Solicitanţii, producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(265)Costurile medii cu forţa de muncă au crescut cu 7 % în timpul perioadei examinate. Numărul de angajaţi şi productivitatea muncii au rămas stabile în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune a avut aproape 650 de angajaţi pe parcursul perioadei examinate, cu o producţie de aproximativ 500 de tone per angajat.
4.5.7.Stocuri
(266)Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 10 Stocurile

2019

2020

2021

PIR

Stocuri finale

20 615

12 151

5 372

24 530

Indice (2019 = 100)

100

59

26

119

Stocurile finale, exprimate ca procent din producţie

5,2 %

3,1 %

1,4 %

6,3 %

Indice (2019 = 100)

100

59

26

121

Sursa: producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(267)Nivelurile stocurilor au variat semnificativ în cursul perioadei examinate. În perioada investigaţiei de reexaminare, nivelul a fost cu 19 % mai mare decât nivelul din 2019. Acesta este un indiciu suplimentar că industria din Uniune a întâmpinat dificultăţi din ce în ce mai mari spre sfârşitul perioadei examinate în ceea ce priveşte vânzarea producţiei sale în contextul creşterii dramatice a importurilor provenite din China.
4.5.8.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a procura capital
(268)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor

2019

2020

2021

PIR

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (%)

8,0

–4,1

12,3

17,3

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (Indice, 2019 = 100)

100

–51

154

216

Fluxul de lichidităţi

46 403 891

12 158 042

95 868 270

118 352 455

Fluxul de lichidităţi (Indice, 2019 = 100)

100

26

207

255

Investiţii

42 800 119

25 704 881

32 880 347

33 110 890

Investiţii (Indice, 2019 = 100)

100

60

77

77

Randamentul investiţiilor (%)

14,5

–10,2

46,2

88,4

Randamentul investiţiilor (Indice, 2019 = 100)

100

–70

319

610

Sursa: producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(269)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările de melamină către clienţi neafiliaţi din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările subiacente. Profitabilitatea astfel stabilită a crescut de la 8 % în 2019 la 17,3 % în perioada investigaţiei de reexaminare. În 2020, din cauza încetinirii creşterii economice cauzate de pandemia de COVID-19, industria din Uniune a înregistrat pierderi semnificative, dar ulterior s-a redresat rapid şi puternic.
(270)Fluxul net de lichidităţi reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-şi autofinanţa activităţile. Evoluţia fluxului de lichidităţi în cursul perioadei examinate a fost pozitivă, fluxul de lichidităţi generat de operaţiunile lor fiind cu 155 % mai mare în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare în comparaţie cu 2019.
(271)Nivelul investiţiilor industriei din Uniune a înregistrat o tendinţă descrescătoare în cursul perioadei examinate (– 13 % între 2019 şi perioada investigaţiei de reexaminare). Astfel cum s-a arătat mai sus în ceea ce priveşte gradul de utilizare a capacităţii (tabelul 6), industria din Uniune nu are nevoie imediată de a investi în noi capacităţi de producţie.
(272)Randamentul investiţiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investiţiilor, iar tendinţa a urmat-o pe cea a ratelor de profitabilitate analizate.
(273)Niciunul dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion nu a raportat dificultăţi în ceea ce priveşte capacitatea lor de a procura capital. Astfel cum se arată în tabelul 11, fluxul de lichidităţi disponibil a depăşit cu mult investiţiile realizate, anul 2020 fiind singura excepţie.
4.5.9.Concluzie privind situaţia industriei din Uniune
(274)În contextul creşterii consumului, industria din Uniune a crescut volumul vânzărilor ei în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria din Uniune a pierdut cote de piaţă semnificative în raport cu importurile provenite din RPC în 2021 şi în perioada investigaţiei de reexaminare, astfel încât cota sa de piaţă, la sfârşitul perioadei examinate, a fost cu aproape 5 puncte procentuale sub nivelul ei de la începutul perioadei examinate. Într-adevăr, având în vedere condiţiile de piaţă extraordinar de favorabile din Uniune, cauzate de un efect de recuperare după cererea scăzută din 2020 pe fondul pandemiei de COVID-19, preţurile din Uniune au fost semnificativ mai mari decât preţurile minime de import suportate de producătorii-exportatori care au cooperat la investigaţia iniţială. Acest fapt a dus imediat la o revenire a unor volume mari de importuri provenite de la producătorii-exportatori respectivi. Aceste importuri au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei din Uniune.
(275)În timp ce, în acest mod, industria din Uniune a pierdut cote de piaţă semnificative în raport cu importurile provenite din China, indicatorii ei financiari nu au fost afectaţi de această creştere bruscă a importurilor provenite din China, deoarece a putut obţine preţuri excepţional de bune în 2021 şi în prima jumătate a anului 2022. Profiturile industriei din Uniune s-au menţinut la niveluri solide şi au atins un nivel maxim în perioada investigaţiei de reexaminare, ceea ce arată că producătorii din Uniune au fost în măsură să transfere creşterile costurilor în preţurile lor de vânzare. În aceste condiţii, măsurile în vigoare au prevăzut o limită inferioară atunci când preţurile erau încă mai mici (în 2019 şi 2020) şi, prin urmare, au asigurat condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa melaminei din Uniune. Atunci când preţurile au atins, ulterior, niveluri foarte de mari, care nu au fost observate de la investigaţia iniţială, industria din Uniune a pierdut cote de piaţă semnificative, dar a continuat să se bucure de profituri solide. În fapt, măsurile nu i-au exclus pe producătorii chinezi de pe piaţa Uniunii, în special atunci când preţurile erau în creştere, ei fiind, prin urmare, în continuare prezenţi şi beneficiind de un consum în creştere.
(276)În ansamblu, majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producţia, vânzările, ocuparea forţei de muncă, profitabilitatea şi fluxul de lichidităţi, au avut o evoluţie pozitivă şi/sau s-au situat la niveluri satisfăcătoare. Cu toate acestea, unii indicatori indică o situaţie mai puţin favorabilă a industriei din Uniune. În special, industria din Uniune a pierdut cote de piaţă în beneficiul importurilor provenite din China. În mod similar, producţia totală şi gradele de utilizare a capacităţii au scăzut în cursul perioadei examinate, iar nivelurile stocurilor au crescut.
(277)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în ansamblu, industria din Uniune nu a suferit prejudicii importante în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada examinată.
5.PROBABILITATEA REAPARIŢIEI PREJUDICIULUI ÎN CAZUL ABROGĂRII MĂSURILOR
(278)Întrucât Comisia a concluzionat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare (a se vedea considerentul 276), Comisia a evaluat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă ar exista probabilitatea reapariţiei prejudiciului cauzat iniţial de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.
(279)În această privinţă, Comisia s-a bazat pe informaţiile puse la dispoziţie de părţile cooperante şi pe orice alte informaţii din dosar privind capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China pentru a examina atractivitatea pieţei Uniunii şi impactul probabil al importurilor provenite din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.
(280)Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 204 şi 205, capacităţile neutilizate din China sunt semnificative şi reprezintă aproximativ de patru ori consumul anual la nivelul Uniunii. În plus, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 216, piaţa Uniunii este o piaţă atractivă pentru producătorii chinezi, având în vedere preţurile de pe piaţa Uniunii şi dimensiunea ei. Pe această bază, este foarte probabil ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creştere a exporturilor din China către Uniune.
(281)În observaţiile lor privind comunicarea constatărilor finale, Xinjiang XLX şi CCCMC au susţinut că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta nu a efectuat nicio analiză a amplorii probabile a oricărei creşteri a vânzărilor chineze la export către Uniune şi nici a intervalului de timp probabil în care această creştere urmează să se realizeze, deşi ambii factori ar avea un impact direct asupra amplorii oricărui prejudiciu rezultat.
(282)Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2), nu este necesară stabilirea amplorii prejudiciului continuu sau recurent. Este suficient să se stabilească faptul că, pe baza unui astfel de prejudiciu, este probabil ca acesta să continue sau să reapară.
(283)În continuare, potrivit CCCMC, Comisia nu a abordat observaţiile prezentate anterior de CCCMC care se refereau în mod direct la lipsa probabilităţii ca producătorii chinezi cu o capacitate nouă sau crescută să poată exploata rapid sau uşor capacitatea respectivă şi să iniţieze exporturile către piaţa Uniunii. CCCMC a făcut trimitere, în plus, la observaţiile sale privind probabilitatea reapariţiei dumpingului, care, potrivit CCCMC, ar infirma preocupările cu privire la sosirea unor noi importuri din China ca urmare a redirecţionării Chinei de pe alte pieţe de export existente sau a închiderii altor pieţe ca urmare a instituirii de măsuri antidumping.
(284)Comisia a clarificat faptul că a abordat toate observaţiile formulate. În cazul în care observaţiile se refereau atât la probabilitatea continuării dumpingului, cât şi a reapariţiei prejudiciului, acestea au fost abordate în secţiunea 3.3 de mai sus şi au fost valabile mutatis mutandis în ceea ce priveşte reapariţia prejudiciului. Referitor la observaţiile formulate de CCCMC în urma deschiderii investigaţiei, Comisia face trimitere la obiecţiile de la considerentul 22 de mai sus.
(285)Cu toate acestea, Comisia a confirmat că totalul capacităţilor neutilizate din China, astfel cum se specifică în considerentele 202-204, este de o asemenea amploare încât reapariţia prejudiciului ar fi probabilă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.
(286)În ceea ce priveşte afirmaţia CCCMC de infirmare a preocupărilor legate de sosirea de noi importuri din China, Comisia a făcut trimitere la obiecţia sa în temeiul secţiunii 3.3, considerentul 220.
(287)Comisia a analizat efectele probabile ale unei astfel de creşteri a importurilor prin examinarea nivelurilor probabile ale preţurilor lor în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În această privinţă, Comisia a considerat, în ceea ce priveşte China, că nivelurile preţurilor de import din perioada investigaţiei de reexaminare reprezintă o bază rezonabilă, deoarece importurile provenite din China deţineau o cotă de piaţă semnificativă de 14,9 % în perioada investigaţiei de reexaminare. Pe această bază şi astfel cum se explică în considerentul 240, Comisia a stabilit o subcotare semnificativă a preţurilor industriei din Uniune cu 12,6 %. Această subcotare ar fi chiar mai mare, şi anume 15,6 %, în cazul în care taxa antidumping aplicabilă nu este adăugată la preţul de export.
(288)În observaţiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Xinjiang XLX a susţinut că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta nu ar fi trebuit să se bazeze pe nivelul subcotării calculat pentru perioada examinată pentru a justifica probabilitatea reapariţiei prejudiciului, deoarece preţurile industriei din Uniune au fost extraordinar de mari începând din 2021, ceea ce, la rândul lor, au determinat un nivel de subcotare mai mare decât în absenţa unui nivel atât de mare al preţurilor.
(289)Comisia a reamintit noţiunea de subcotare, deoarece este utilizată în mod constant în investigaţiile antidumping în temeiul regulamentului de bază, este obiectivă şi constă într-o simplă comparaţie între preţurile efective ale industriei din Uniune şi preţurile de export din ţara în cauză, ajustate în mod corespunzător, dacă este necesar. În plus, afirmaţia Xinjiang XLX nu a fost nici justificată, nici cuantificată şi, prin urmare, a fost respinsă.
(290)În ceea ce priveşte volumul şi preţurile importurilor provenite din China, Comisia a observat în continuare că, în conformitate cu cele mai recente date statistice disponibile la Eurostat, volumele importurilor provenite din China au continuat să crească puternic, în timp ce preţurile acestor importuri au început să scadă semnificativ (130). În cele nouă luni care au urmat perioadei investigaţiei de reexaminare, şi anume 1 iulie 2022-31 martie 2023, volumele exporturilor chineze către Uniune au atins un nivel de 93 345 de tone, ceea ce, extrapolat la 12 luni, înseamnă cu 92,4 % mai mare decât în perioada investigaţiei de reexaminare (131), la un preţ mediu de 1 585 EUR, ceea ce reprezintă cu 28,8 % mai puţin decât în perioada investigaţiei de reexaminare.
(130)Extrasul complet este disponibil în TRON t23.002667.
(131)93 345/(9/12) = 124 459. 124 459/64 673 = 192,4 %.
(291)În plus, Comisia a analizat, pentru aceleaşi perioade, evoluţia importurilor provenite din ţări terţe, altele decât China. Importurile provenite din alte ţări decât China s-au ridicat la 61 668 de tone în cele nouă luni care au urmat perioadei investigaţiei de reexaminare, ceea ce, extrapolat la 12 luni, reprezintă o creştere de 12,2 % în comparaţie cu perioada investigaţiei de reexaminare (132). Preţurile medii ale importurilor provenite din ţări terţe au scăzut cu 20,4 %, ajungând la 1 931 EUR/tonă în comparaţie cu perioada investigaţiei de reexaminare, care este în continuare semnificativ mai mare decât preţul mediu din China.
(132)61 668/(9/12) = 82 223. 82 223/73 288 = 112,2 %.
(292)În consecinţă, în cele nouă luni care au urmat perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile provenite din RPC au crescut dramatic, iar preţurile lor au scăzut semnificativ, într-o măsură mult mai mare decât importurile provenite din ţări terţe.
(293)În urma comunicării constatărilor finale, Xinjiang XLX a susţinut că analiza Comisiei privind factorii surveniţi după perioada examinată a fost deficitară, deoarece nu a luat în considerare impactul unei crize energetice continue în Uniune şi efectele asupra pieţei ale războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei.
(294)Comisia a reamintit că, în primul rând, nu are obligaţia de a efectua nicio analiză a factorilor de prejudiciu care survin după perioada examinată. În cadrul prezentei investigaţii, Comisia a ales să acţioneze în acest sens în ceea ce priveşte volumele şi preţurile importurilor provenite din ţara în cauză pentru a completa concluziile adoptate cu privire la o analiză a tuturor factorilor de prejudiciu relevanţi în cursul perioadei examinate. În orice caz, Comisia a observat că sursele de energie sunt mărfuri comercializate la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială. Prin urmare, în măsura în care producătorii de melamină ar plăti preţuri nedenaturate pe piaţa mondială, preţurile energiei ar afecta în egală măsură aceşti producători din întreaga lume.
(295)La 23 mai 2023, solicitanţii au prezentat detalii privind evoluţia indicatorilor de prejudiciu după perioada investigaţiei de reexaminare (133). Datele furnizate au relevat impactul negativ semnificativ imediat pe care creşterea puternică ulterioară a importurilor provenite din RPC şi cota lor de piaţă, la preţuri în scădere rapidă, l-au avut asupra situaţiei industriei din Uniune. În special, datele au arătat că acest fapt a dus la o diminuare foarte accentuată a volumului vânzărilor şi la o scădere puternică a preţurilor, ceea ce a dus la pierderea cotei de piaţă şi a profitabilităţii de către industria din Uniune.
(133)Referinţa TRON: t23.002400 din 23 mai 2023.
(296)În baza acestui fapt, Comisia concluzionează că absenţa măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creştere ulterioară semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din China la preţuri care generează prejudicii şi la o posibilă reapariţie a unui prejudiciu important.
6.INTERESUL UNIUNII
6.1.Introducere
(297)În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menţinerea măsurilor ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblul ei. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, şi anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor şi ale utilizatorilor.
(298)Toate părţile interesate au avut posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.
(299)În acest context, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului şi probabilitatea reapariţiei prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menţinerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.
6.2.Interesul industriei din Uniune
(300)Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 276, industria din Uniune nu mai suferă un prejudiciu important. Cu toate acestea, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 295, industria din Uniune nu ar fi în măsură să facă faţă unei eliminări a măsurilor, deoarece este probabil ca această eliminare să conducă la o creştere puternică a importurilor provenite din China care subcotează preţurile industriei din Uniune. Prin urmare, abrogarea măsurilor ar pune în pericol viabilitatea financiară pe termen lung a industriei. Astfel, continuarea măsurilor este în interesul industriei din Uniune.
6.3.Interesul importatorilor neafiliaţi şi al utilizatorilor
(301)Toţi importatorii neafiliaţi şi utilizatorii cunoscuţi au fost informaţi cu privire la deschiderea reexaminării.
(302)Un importator neafiliat din Italia a furnizat un răspuns la formularul de eşantionare, dar nu a furnizat un răspuns complet la chestionar.
(303)Trei utilizatori au furnizat răspunsuri la chestionar. Achiziţiile totale agregate ale acestor utilizatori, inclusiv achiziţiile de la producătorii din Uniune, importurile provenite din China şi importurile din alte ţări, au reprezentat doar aproximativ 3 % din consumul total. Doar unul dintre utilizatorii în cauză a achiziţionat melamină din China, iar în perioada investigaţiei de reexaminare aceste importuri au reprezentat doar 1 %-4 % (se indică intervalul în vederea păstrării confidenţialităţii) din totalul importurilor în Uniune din RPC. Pe baza acestor volume de achiziţii, cooperarea din partea utilizatorilor nu a putut fi considerată reprezentativă pentru toţi utilizatorii.
(304)Cu toate acestea, răspunsurile acestora au fost analizate. Răspunsul utilizatorului care a achiziţionat, de asemenea, volume mici din China nu a furnizat datele esenţiale necesare, cum ar fi preţurile de achiziţie din China, preţurile de vânzare ale produselor cu conţinut de melamină şi numele clienţilor. Pe această bază, nu s-a putut extrage nicio altă concluzie semnificativă în afară de faptul că întreprinderea beneficia de un nivel foarte sănătos de profitabilitate şi că achiziţiile sale de melamină, atât din Uniune (vrac), cât şi din alte ţări, au reprezentat doar o mică parte din costurile sale cu materiile prime (< 5 %). Răspunsurile la chestionar ale celorlalţi doi utilizatori nu au putut fi analizate în mod semnificativ, deoarece aceştia au transmis doar tabelele solicitate şi nu au răspuns la celelalte întrebări.
(305)Unul dintre aceşti utilizatori a solicitat să nu se extindă măsurile antidumping, deoarece capacităţile de producţie din Uniune erau limitate, nivelurile în vigoare ale preţurilor melaminei periclitau industria plăcilor aglomerate şi, prin urmare, importurile puteau stabiliza situaţia preţurilor şi asigura aprovizionarea. Comisia a respins afirmaţia. Măsurile în vigoare nu sunt de natură să blocheze importurile provenite din China, fapt demonstrat de cota de piaţă a Chinei în 2021 şi în perioada investigaţiei de reexaminare.
(306)Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există elemente care să indice că menţinerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra utilizatorilor şi/sau asupra importatorilor care să depăşească impactul pozitiv al măsurilor.
6.4.Concluzie privind interesul Uniunii
(307)Pe baza informaţiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să menţină măsuri asupra importurilor de melamină originare din China.
7.MĂSURILE ANTIDUMPING
(308)Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea continuării dumpingului, la probabilitatea reapariţiei prejudiciului şi la interesul Uniunii, este necesar ca măsurile antidumping care vizează melamina originară din Republica Populară Chineză să fie menţinute.
(309)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării preţurilor minime individuale de import. Întreprinderile cărora li se aplică preţuri minime de import trebuie să prezinte autorităţilor vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoţite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile "tuturor celorlalte întreprinderi".
(310)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice preţurile minime de import, acesta nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările obişnuite şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a preţurilor minime de import este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.
(311)În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de preţurile minime de import cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere în volum constituie ea însăşi o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina preţurile minime de import şi, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel naţional.
(312)Preţurile minime de import specificate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs care fac obiectul reexaminării, fabricat de orice altă întreprindere care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate întreprinderilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile "tuturor celorlalte întreprinderi".
(313)O întreprindere care îşi modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (134). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care demonstrează că modificarea nu afectează dreptul întreprinderii de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii întreprinderii nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.
(134)Comisia Europeană, Direcţia Generală Comerţ, Direcţia G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.
(314)Toate părţile interesate au fost informate cu privire la faptele şi la consideraţiile esenţiale pe baza cărora se intenţionează să se recomande menţinerea măsurilor existente. Tuturor părţilor li s-a acordat un termen pentru a prezenta observaţii ulterior acestei comunicări şi pentru a solicita o audiere de către Comisie şi/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comunicările şi observaţiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.
(315)Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (135), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, este necesar ca dobânda care trebuie plătită să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.
(135)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(316)Comitetul instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 a emis un aviz favorabil,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1
(1)Se instituie o taxă antidumping definitivă vizând importurile de melamină, încadrată în prezent la codul NC 2933 61 00, originară din Republica Populară Chineză.
(2)Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile preţului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) şi fabricat de întreprinderile menţionate mai jos, se stabilesc după cum urmează:

Societate

Preţul minim de import (EUR/tonă de greutate netă de produs)

Taxă (EUR/tonă de greutate netă de produs)

Cod adiţional TARIC

Sichuan Golden-Elephant Sincerity Chemical Co., Ltd

1 153

A 986

Shandong Holitech Chemical Industry Co., Ltd

1 153

A 987

Henan Junhua Development Company Ltd

1 153

A 988

Xinjiang Xinlianxin Energy Chemical Co., Ltd.

1 346

8 99B

Toate celelalte societăţi

-

415

A 999

(3)Pentru producătorii desemnaţi individual, valoarea taxei antidumping definitive aplicabile produsului descris la alineatul (1) este egală cu diferenţa dintre preţul minim de import şi preţul net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, în toate cazurile în care cel din urmă este mai mic decât preţul minim de import. Pentru aceşti producători desemnaţi individual, nu se percepe nicio taxă în cazul în care preţul net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este egal cu sau mai mare decât preţul minim de import corespunzător.
(4)Aplicarea preţului minim de import specificat pentru întreprinderile menţionate la alineatul (2) este condiţionată de prezentarea la autorităţile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declaraţie datată şi semnată de un reprezentant oficial al entităţii care emite respectiva factură, identificat prin numele şi funcţia acestuia, redactată după cum urmează: "Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că melamina (volumul de melamină) vândută la export către Uniunea Europeană care face obiectul prezentei facturi a fost fabricată de către (denumirea şi adresa întreprinderii) (cod adiţional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informaţiile furnizate în prezenta factură sunt complete şi corecte". În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru "toate celelalte întreprinderi".
(5)Pentru producătorii desemnaţi individual şi în cazurile în care bunurile s-au deteriorat înainte de punerea lor în liberă circulaţie şi, prin urmare, preţul efectiv plătit sau de plătit este calculat proporţional pentru stabilirea valorii în vamă în conformitate cu articolul 131 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (136), preţul minim de import stabilit anterior se reduce cu un procent proporţional cu preţul efectiv plătit sau de plătit. Prin urmare, taxa care trebuie percepută va fi egală cu diferenţa dintre preţul minim de import redus şi preţul net redus franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire.
(136)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
(6)Pentru toate celelalte întreprinderi şi în cazurile în care bunurile s-au deteriorat înainte de punerea lor în liberă circulaţie şi, prin urmare, preţul efectiv plătit sau de plătit este calculat proporţional pentru stabilirea valorii în vamă în conformitate cu articolul 131 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, valoarea taxei antidumping, calculată pe baza alineatului (2) de mai sus, se reduce cu un procent proporţional cu preţul efectiv plătit sau de plătit.
Art. 2
În lipsa unor dispoziţii contrare, se aplică dispoziţiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Art. 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2023.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 228L din data de 15 septembrie 2023