Titlul vii - BAZĂ DE IMPOZITARE - Directiva 2006/112/CE/28-nov-2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0
În vigoare Versiune de la: 14 August 2025 până la: 31 Decembrie 2026
TITLUL VII:BAZĂ DE IMPOZITARE
Art. 72
În sensul prezentei directive, "valoare de piaţă" înseamnă suma totală pe care, pentru obţinerea bunurilor sau serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeaşi etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii este necesar să o plătească în condiţii de concurenţă loială, unui furnizor sau prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei.
Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, "valoarea de piaţă" înseamnă:
(1)pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la momentul livrării;
(2)pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului.
Art. 73
Pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la articolele 74-77, baza de impozitare include toate elementele care reprezintă contrapartida obţinută sau care urmează să fie obţinută de către furnizor sau prestator, în schimbul livrării sau al prestării, de la client sau de la un terţ, inclusiv subvenţii direct legate de preţul livrării sau al prestării.
Art. 73a
Fără a aduce atingere articolului 73, baza de impozitare aferentă livrării de bunuri sau prestării de servicii în legătură cu un cupon valoric cu utilizări multiple este egală cu contravaloarea plătită pentru cuponul valoric sau, în lipsa informaţiilor privind contravaloarea respectivă, cu valoarea monetară indicată pe cuponul valoric cu utilizări multiple sau în documentaţia aferentă, din care se scade cuantumul TVA aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate.
Art. 74
Atunci când o persoană impozabilă utilizează sau dispune de bunuri care fac parte din activele activităţii economice sau atunci când bunurile sunt deţinute de o persoană impozabilă sau de către succesorii acesteia după ce activitatea sa economică impozabilă încetează, în conformitate cu articolele 16 şi 18, baza de impozitare este preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilite la momentul la care are loc utilizarea, dispunerea sau păstrarea.
Art. 75
Pentru prestarea de servicii, prevăzută la articolul 26, atunci când bunurile care fac parte din activele unei activităţi economice sunt utilizate în scopuri personale sau serviciile sunt efectuate cu titlu gratuit, baza de impozitare este reprezentată de costul complet al persoanei impozabile pentru prestarea serviciilor.
Art. 76
Pentru livrarea de bunuri constând într-un transfer în alt stat membru, baza de impozitare este preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilite la momentul efectuării transferului.
Art. 77
Pentru prestarea de către o persoană impozabilă a unui serviciu în scopul desfăşurării activităţii sale economice, în conformitate cu articolul 2 7, baza de impozitare este reprezentată de valoarea de piaţă a serviciului prestat.
Art. 78
Baza de impozitare include următoarele elemente:
a)impozite, drepturi, prelevări şi taxe, cu excepţia TVA în sine;
b)cheltuieli accesorii cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.
În sensul primului paragraf litera (b), statele membre pot considera drept cheltuieli accesorii cheltuielile care fac obiectul unei înţelegeri separate.
Art. 79
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele elemente:
a)reduceri de preţ cu titlu de sconturi pentru plată anticipată;
b)reduceri de preţ şi rabaturi acordate clientului şi obţinute de acesta la momentul livrării;
c)sume primite de o persoană impozabilă de la client, reprezentând decontarea cheltuielilor efectuate în numele şi în contul clientului şi înregistrate în contabilitate într-un cont tranzitoriu.
Este necesar ca persoana impozabilă să facă dovada sumei efective a cheltuielilor prevăzute la primul paragraf litera (c) şi nu poate deduce TVA care poate fi eventual aplicată acestora.
Art. 80
(1)Pentru a preveni evaziunea fiscală sau frauda, statele membre pot adopta măsuri în oricare dintre următoarele cazuri pentru a se asigura că, pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii care implică familia sau legături personale apropiate, legături organizaţionale, de proprietate, de afiliere, financiare sau juridice, astfel cum sunt definite de statul membru, baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă:
a)atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă liberă, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept complet de deducere în temeiul articolelor 167-171 şi articolelor 173-177;
b)atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet de deducere în temeiul articolelor 167-171 şi articolelor 173-177, iar livrarea sau prestarea este supusă unei scutiri în temeiul articolelor 132, 135, 136, 371, 375, 376, 377, articolului 378 alineatul (2), articolului 379 alineatul (2) sau articolelor 380-390c;
c)atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere în temeiul articolelor 16 7-171 şi articolelor 173-177.
În sensul primului paragraf, legăturile juridice pot include relaţia dintre un angajator şi un angajat sau familia angajatului sau orice alte persoane care îi sunt apropiate.
(2)Atunci când statele membre îşi exercită opţiunea prevăzută la alineatul (1), ele pot restricţiona categoriile de furnizori/prestatori sau beneficiari cărora li se aplică măsurile.
(3)Statele membre informează comitetul TVA cu privire la măsurile legislative naţionale adoptate în temeiul alineatului (1), în măsura în care nu sunt măsuri autorizate de Consiliu înainte de 13 august 2006 în conformitate cu articolul 27 alineatele (1)-(4) din Directiva 77/388/CEE şi care sunt menţinute în temeiul alineatului (1) din prezentul articol.
Art. 81
Statele membre care, la 1 ianuarie 1993, nu îşi exercitau opţiunea în temeiul articolului 98 de a aplica o cotă redusă pot prevedea, în cazul în care îşi exercită opţiunea în temeiul articolului 89, că, pentru livrarea de obiecte de artă, astfel cum se prevede în anexa III punctul 26, este necesar ca baza de impozitare să fie egală cu o fracţiune din suma stabilită în conformitate cu articolele 73, 74, 76, 78 şi 79.
Fracţiunea prevăzută la primul paragraf este stabilită astfel încât TVA astfel datorată să fie egală cu cel puţin 5 % din suma stabilită în conformitate cu articolele 73, 74, 76, 78 şi 79.
Art. 82
Statele membre pot prevedea că, pentru livrarea de bunuri şi prestarea de servicii, este necesar ca baza de impozitare să includă valoarea aurului de investiţii scutit în sensul articolului 346, care a fost furnizat de client pentru a fi utilizat ca bază de prelucrare şi care, drept urmare, îşi pierde calitatea de aur de investiţii scutit atunci când bunurile sunt livrate şi serviciile sunt prestate. Valoarea care se utilizează este valoarea de piaţă a aurului de investiţii la momentul la care bunurile sunt livrate şi serviciile sunt prestate.
Art. 83
Pentru achiziţia intracomunitară de bunuri, baza de impozitare se stabileşte în funcţie de aceleaşi elemente utilizate în conformitate cu capitolul 1 în scopul determinării bazei de impozitare pentru livrarea aceloraşi bunuri pe teritoriul statului membru în cauză. În cazul operaţiunilor considerate achiziţii intracomunitare de bunuri, prevăzute la articolele 21 şi 22, baza de impozitare este reprezentată de preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilite la momentul livrării.
Art. 84
(1)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că accizele datorate sau achitate de persoana care efectuează achiziţia intracomunitară a unui produs supus accizelor sunt incluse în baza de impozitare în conformitate cu articolul 78 primul paragraf litera (a).
(2)Atunci când, după efectuarea achiziţiei intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziţionat bunurile obţine o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare este redusă în mod corespunzător în statul membru pe al cărui teritoriu s-a efectuat achiziţia.
Art. 85
Pentru importurile de bunuri, baza de impozitare este valoarea în vamă, stabilită în conformitate cu dispoziţiile comunitare în vigoare.
Art. 86
(1)Baza de impozitare include următoarele elemente, în măsura în care acestea nu sunt deja incluse:
a)impozite, drepturi, prelevări şi alte taxe datorate în afara statului membru de import şi cele datorate ca urmare a importului, exceptând TVA care este percepută;
b)cheltuieli accesorii, precum comisioane, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie pe teritoriul statului membru de import, precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de destinaţie din Comunitate, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul apariţiei faptului generator.
(2)În sensul alineatului (1) litera (b), "primul loc de destinaţie" înseamnă locul menţionat pe scrisoarea de trăsură sau pe orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate în statul membru de import. În cazul în care nu există o asemenea menţiune, primul loc de destinaţie este considerat a fi locul primului transfer al încărcăturii în statul membru de import.
Art. 87
Baza de impozitare nu include următoarele elemente:
a)reduceri de preţ cu titlu de sconturi pentru plată anticipată;
b)reduceri de preţ şi rabaturi acordate clientului şi obţinute de către acesta la momentul importului.
Art. 88
Atunci când bunurile exportate temporar din Comunitate sunt reimportate după ce au suferit, în afara Comunităţii, procese de reparaţie, prelucrare, adaptare, confecţionare sau reprelucrare, statele membre iau măsuri pentru a se asigura că regimul fiscal al bunurilor în scopuri de TVA este acelaşi cu cel aplicabil în cazul în care procesele de reparaţie, prelucrare, adaptare, confecţionare sau reprelucrare au fost efectuate pe teritoriul lor.
Art. 89
Statele membre care, la 1 ianuarie 1993, nu îşi exercitau opţiunea în temeiul articolului 98 de a aplica o cotă redusă pot prevedea că, pentru importul de obiecte de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, astfel cum sunt definite la articolul 311 alineatul (1) punctele 2, 3 şi 4, este necesar ca baza de impozitare să fie egală cu o fracţiune din suma stabilită în conformitate cu articolele 85, 86 şi 87.
Fracţiunea prevăzută la primul paragraf este stabilită în aşa fel încât TVA astfel datorată să fie egală cu cel puţin 5 % din suma stabilită în conformitate cu articolele 85, 86 şi 87.
Art. 90
(1)În cazul anulării, al refuzului sau al neplăţii totale sau parţiale sau în cazul în care preţul este redus după livrare, baza de impozitare se reduce, în consecinţă, în condiţiile stabilite de statele membre.
(2)În cazul neplăţii totale sau parţiale, statele membre pot deroga de la alineatul (1).
Art. 91
(1)Atunci când elementele utilizate pentru stabilirea bazei de impozitare la import sunt exprimate într-o altă monedă decât cea a statului membru în care este efectuată evaluarea, cursul de schimb se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile comunitare care reglementează calcularea valorii în vamă.
(2)Atunci când elementele utilizate pentru stabilirea bazei de impozitare a unei alte operaţiuni decât importul de bunuri sunt exprimate într-o altă monedă decât cea a statului membru în care este efectuată evaluarea, cursul de schimb aplicabil este ultimul curs de vânzare înregistrat, la momentul la care TVA devine exigibilă, pe piaţa valutară sau pe pieţele valutare cele mai reprezentative ale statului membru în cauză sau un curs stabilit în raport cu cel de pe piaţa sau pieţele respective, în conformitate cu normele stabilite de statul membru în cauză.
Statele membre acceptă, ca alternativă, utilizarea ultimului curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la momentul la care taxa devine exigibilă. Conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. Statele membre pot solicita să li se comunice exercitarea acestei opţiuni de către persoana impozabilă.
Cu toate acestea, pentru unele tranzacţii menţionate la primul paragraf sau pentru anumite categorii de persoane impozabile, statele membre pot utiliza cursul de schimb stabilit în conformitate cu dispoziţiile comunitare în vigoare care reglementează calcularea valorii în vamă.
Art. 92
În ceea ce priveşte costurile ambalajelor returnabile, statele membre pot adopta una dintre următoarele măsuri:
a)excluderea lor din baza de impozitare şi adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că suma respectivă este regularizată în cazul în care ambalajul nu este returnat;
b)includerea lor în baza de impozitare şi adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că suma respectivă este regularizat în cazul în care ambalajul este efectiv returnat.