Art. 17a. - Art. 17 a - Directiva 2006/112/CE/28-nov-2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0
În vigoare Versiune de la: 14 August 2025 până la: 31 Decembrie 2026
Art. 17a
(1)Transferul de către o persoană impozabilă de bunuri care fac parte din activele activităţii sale economice către un alt stat membru în cadrul regimului de stocuri la dispoziţia clientului nu este tratat ca o livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros.
(2)În sensul prezentului articol, se consideră că regimul de stocuri la dispoziţia clientului există atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)bunurile sunt expediate sau transportate de o persoană impozabilă sau de o parte terţă în numele său către un alt stat membru, în vederea livrării bunurilor respective în acel stat membru, într-un stadiu ulterior şi după sosire, către altă persoană impozabilă care are dreptul să intre în posesia respectivelor bunuri în conformitate cu un acord existent între ambele persoane impozabile;
b)persoana impozabilă care expediază sau transportă bunurile nu şi-a stabilit activitatea economică şi nici nu are un sediu fix în statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile;
c)persoana impozabilă căreia îi sunt destinate a fi livrate bunurile este identificată în scopuri de TVA în statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile şi atât identitatea sa, cât şi numărul de identificare în scopuri de TVA care i-a fost atribuit de statul membru respectiv sunt cunoscute de persoana impozabilă menţionată la litera (b) în momentul în care începe expedierea sau transportul bunurilor;
d)persoana impozabilă care expediază sau transportă bunurile înregistrează transferul bunurilor în registrul prevăzut la articolul 243 alineatul (3) şi include identitatea persoanei impozabile care achiziţionează bunurile, precum şi numărul de identificare în scopuri de TVA atribuit acesteia de statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile în declaraţia recapitulativă prevăzută la articolul 262 alineatul (2).
(3)În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alineatul (2), se aplică următoarele norme în momentul transferului dreptului de a dispune de bunuri ca proprietar către persoana impozabilă menţionată la litera (c) de la alineatul (2), cu condiţia ca transferul să aibă loc în termenul menţionat la alineatul (4):
a)se consideră că a fost realizată o livrare de bunuri în conformitate cu articolul 138 alineatul (1) de către persoana impozabilă care a expediat sau a transportat bunurile, fie ea însăşi, fie prin intermediul unei terţe părţi, în statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile;
b)se consideră că a fost realizată o achiziţie intracomunitară de bunuri de către persoana impozabilă căreia îi sunt livrate bunurile respective în statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile.
(4)În cazul în care în termen de 12 luni de la sosirea bunurilor în statul membru către care au fost expediate sau transportate, bunurile nu au fost livrate persoanei impozabile căreia i-au fost destinate menţionate la alineatul (2) litera (c) şi la alineatul (6) şi nu a survenit niciuna dintre circumstanţele prevăzute la alineatul (7), un transfer în înţelesul articolului 17 este considerat a avea loc în ziua următoare expirării perioadei de 12 luni.
(5)Nu se consideră că are loc un transfer în înţelesul articolului 17 în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiţii:
a)dreptul de a dispune de bunuri nu a fost transferat, iar bunurile respective sunt returnate în statul membru din care au fost expediate sau transportate, în termenul menţionat la alineatul (4); şi
b)persoana impozabilă care a expediat sau transportat bunurile înregistrează returul acestora în registrul prevăzut la articolul 243 alineatul (3).
(6)În cazul în care în termenul menţionat la alineatul (4), persoana impozabilă menţionată la alineatul (2) litera (c) este înlocuită cu o altă persoană impozabilă, nu se consideră că are loc un transfer în înţelesul articolului 17 în momentul înlocuirii, cu următoarele condiţii:
a)sunt îndeplinite toate celelalte condiţii aplicabile de la alineatul (2); şi
b)înlocuirea se înregistrează de către persoana impozabilă prevăzută la alineatul (2) litera (b) în registrul prevăzut la articolul 243 alineatul (3).
(7)În cazul în care în termenul prevăzut la alineatul (4) nu mai este îndeplinită oricare dintre condiţiile stabilite la alineatele (2) şi (6), în conformitate cu articolul 17 se consideră a avea loc un transfer de bunuri în momentul în care condiţia relevantă nu mai este îndeplinită.
În cazul în care bunurile sunt livrate unei alte persoane decât persoana impozabilă menţionată la alineatul (2) litera (c) sau la alineatul (6), condiţiile stabilite la alineatele (2) şi (6) se consideră că încetează să mai fie îndeplinite imediat înainte de o astfel de livrare.
În cazul în care bunurile sunt expediate sau transportate în altă ţară decât statul membru din care au fost transferate iniţial, condiţiile stabilite la alineatele (2) şi (6) se consideră că încetează să mai fie îndeplinite imediat înainte de începerea unei astfel de expedieri sau a unui astfel de transport în altă ţară.
În caz de distrugere, pierdere sau furt al bunurilor, condiţiile stabilite la alineatele (2) şi (6) se consideră că încetează să mai fie îndeplinite la data la care bunurile au fost efectiv pierdute, furate sau distruse sau, dacă este imposibil să se determine respectiva dată, de la data în care s-a descoperit lipsa sau distrugerea bunurilor.