Art. 17. - Transferul de către o persoană impozabilă a unor bunuri care fac parte din activele activităţii sale economice către un alt stat membru este considerat livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros. - Directiva 2006/112/CE/28-nov-2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0
În vigoare Versiune de la: 14 August 2025 până la: 31 Decembrie 2026
Art. 17
(1)Transferul de către o persoană impozabilă a unor bunuri care fac parte din activele activităţii sale economice către un alt stat membru este considerat livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros.
"Transfer către alt stat membru" înseamnă expedierea sau transportul de bunuri mobile corporale de către persoana impozabilă sau în numele acesteia, în scopul desfăşurării activităţii sale, către o destinaţie din afara teritoriului statului membru în care se află bunurile, dar în interiorul Comunităţii.
(2)Expedierile sau transporturile în scopul oricăreia dintre următoarele tranzacţii nu sunt considerate transfer către alt stat membru:
a)livrarea de bunuri de către persoana impozabilă pe teritoriul statului membru în care se încheie expedierea sau transportul, în condiţiile stabilite la articolul 33;
b)livrarea de bunuri, în vederea instalării sau montării de către furnizor sau în numele acestuia, realizată de către persoana impozabilă pe teritoriul statului membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, în condiţiile stabilite la articolul 36;
c)livrarea de bunuri de către persoana impozabilă la bordul unei nave, al unei aeronave sau al unui tren în cursul unei operaţiuni de transport de călători, în condiţiile stabilite la articolul 37;
d)livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate sau de energie destinată încălzirii sau răcirii prin intermediul reţelelor de încălzire sau de răcire, în conformitate cu condiţiile prevăzute de articolele 38 şi 39;
e)livrarea de bunuri de către persoana impozabilă pe teritoriul statului membru, în condiţiile stabilite la articolele 138, 146, 147, 148, 151 sau 152;
f)prestarea unui serviciu realizată pentru persoana impozabilă şi constând în determinarea valorii sau în prelucrarea fizică a bunurilor în cauză efectuate pe teritoriul statului membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, cu condiţia ca bunurile, după efectuarea evaluării sau după prelucrare, să fie returnate persoanei impozabile respective în statul membru din care au fost expediate sau transportate iniţial;
g)utilizarea temporară a bunurilor pe teritoriul statului membru în care se încheie expedierea sau transportul acestora, în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă stabilită în statul membru in care a început expedierea sau transportul bunurilor;
h)utilizarea temporară a bunurilor, pe o perioadă care nu depăşeşte douăzeci şi patru de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în care importul aceloraşi bunuri dintr-o ţară terţă în vederea utilizării lor temporare este reglementată de regimuri de admitere temporară cu scutire completă de drepturi de import.
(3)În cazul în care una dintre condiţiile care reglementează eligibilitatea în temeiul alineatului (2) nu mai este îndeplinită, se consideră că bunurile au fost transferate în alt stat membru. În asemenea cazuri, se consideră că transferul are loc în momentul în care condiţia încetează să mai fie îndeplinită.