Capitolul 1 - Originea şi sfera de aplicare a dreptului de deducere - Directiva 2006/112/CE/28-nov-2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

În vigoare
Versiune de la: 14 August 2025 până la: 31 Decembrie 2026
CAPITOLUL 1:Originea şi sfera de aplicare a dreptului de deducere
Art. 167
Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa deductibilă devine exigibilă.
Art. 167a
Statele membre pot prevedea, în cadrul unui sistem opţional, ca dreptul de deducere al unei persoane impozabile a cărei TVA devine exigibilă numai în conformitate cu articolul 66 litera (b) să fie amânat până în momentul în care TVA pentru bunurile sau serviciile care i-au fost livrate/ prestate a fost plătită furnizorului său.
Statele membre care aplică sistemul opţional menţionat la primul paragraf stabilesc un plafon pentru persoanele impozabile care utilizează sistemul respectiv pe teritoriul lor, plafon care se bazează pe cifra de afaceri anuală a persoanei impozabile calculată în conformitate cu articolul 288. Acest plafon nu poate depăşi 2 000 000 EUR sau echivalentul în monedă naţională.

[textul din Art. 167^A din titlul X, capitolul 1 a fost abrogat la 22-mar-2020 de Art. 1, punctul 3., alin. (B) din Directiva 285/18-feb-2020]
Art. 168
În măsura în care bunurile şi serviciile sunt utilizate în scopul operaţiunilor taxabile ale unei persoane impozabile, persoana impozabilă are dreptul, în statul membru în care efectuează operaţiunile respective, de a deduce din valoarea TVA, pe care are obligaţia de a o plăti, următoarele sume:
a)TVA datorată sau achitată în statul membru în cauză pentru bunurile care îi sunt sau care urmează a-i fi livrate sau pentru serviciile care îi sunt sau urmează a-i fi prestate de o altă persoană impozabilă;
b)TVA datorată pentru operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii în temeiul articolului 18 litera (a) şi articolului 27;
c)TVA datorată pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (b) punctul (i);
d)TVA datorată pentru operaţiunile asimilate achiziţiilor intracomunitare în conformitate cu articolele 21 şi 22;
e)TVA datorată sau achitată pentru importul de bunuri în statul membru în cauză.
Art.168a
(1)În cazul unui bun imobil care face parte din activele persoanei impozabile şi care este folosit de către persoana impozabilă atât în scopul activităţii economice, cât şi pentru folosinţa sa personală sau cea a personalului său sau, mai general, în alte scopuri decât cele aferente activităţii sale economice, TVA-ul pentru cheltuielile aferente respectivului bun imobil este deductibil în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 167, 168, 169 şi 173, numai în proporţia care corespunde utilizării sale în scopuri aferente activităţii economice a persoanei impozabile.
Prin derogare de la articolul 26, modificările în ceea ce priveşte proporţia de utilizare a unui bun imobil menţionată la primul paragraf sunt luate în considerare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 184-192, astfel cum sunt aplicate în statul membru respectiv.
(2)Statele membre pot, de asemenea, aplica alineatul (1) în ceea ce priveşte TVA-ul pentru cheltuielile aferente altor bunuri care fac parte din activele întreprinderii, pe care le vor preciza.

Art. 169
Pe lângă deducerea prevăzută la articolul 168, persoana impozabilă are dreptul să deducă TVA prevăzută la articolul respectiv în măsura în care bunurile şi serviciile sunt utilizate în scopul următoarelor operaţiuni:
a)operaţiuni, altele decât cele scutite în temeiul articolului 284, legate de activităţile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf, efectuate în afara statului membru în care taxa este datorată sau achitată, pentru care TVA este deductibilă în cazul în care operaţiunile sunt efectuate în statul membru respectiv;

b)operaţiuni scutite în temeiul articolelor 136a, 138, 142 sau 144, articolelor 146-149, articolelor 151, 152, 153 sau 156, articolului 157 alineatul (1) litera (b), articolelor 158-161 sau articolului 164;

c)operaţiuni scutite în temeiul articolului 135 alineatul (1) literele (a)-(f), atunci când clientul este stabilit în afara Comunităţii sau atunci când operaţiunile respective sunt în legătură directă cu bunuri care urmează a fi exportate din Comunitate.
Art. 170
Toate persoanele impozabile care, în sensul articolului 1 din Directiva 86/560/CEE (*), al articolului 2 punctul 1 şi al articolului 3 din Directiva 2008/9/CE (**) şi al articolului 171 din prezenta directivă, nu sunt stabilite în statul membru în care cumpără bunuri şi servicii sau importă bunuri supuse TVA au dreptul de a obţine o rambursare a TVA în cauză, în măsura în care bunurile şi serviciile sunt utilizate în următoarele scopuri:
(*)A treisprezecea directivă 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Proceduri privind rambursarea taxei pe valoare adăugată către persoanele impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii JO L 326, 21.11.1986, p. 40).
(**)Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru în care se face rambursarea JO L 44, 20.2.2008, p. 23).
a)operaţiunile prevăzute la articolul 169;
b)operaţiunile pentru care taxa este datorată doar de către client în conformitate cu articolele 194-197 sau cu articolul 199.

Art. 171
(1)TVA este rambursată persoanelor impozabile care sunt stabilite într-un alt stat membru decât statul membru în care cumpără bunuri şi servicii sau importă bunuri supuse TVA, în conformitate cu normele detaliate stabilite în Directiva 2008/9/CE.

(2)TVA este rambursată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii în conformitate cu normele de aplicare stabilite de Directiva 86/560/CEE.
Persoanele impozabile prevăzute la articolul 1 din Directiva 86/560/CEE sunt considerate, de asemenea, în sensul aplicării directivei menţionate anterior, persoane impozabile care nu sunt stabilite în Comunitate atunci când, în statul membru în care ele cumpără bunuri şi servicii sau importă bunuri supuse TVA, au efectuat doar livrarea de bunuri sau prestarea de servicii unui destinatar desemnat ca persoană obligată la plata TVA în conformitate cu articolele 194-197 sau cu articolul 199.
(3)Directiva 86/560/CEE nu se aplică:
a)cuantumurilor TVA care, conform legislaţiei statului membru în care se face rambursarea, au fost facturate incorect;
b)cuantumurilor TVA facturate pentru livrări de bunuri care sunt sau pot fi scutite de TVA în temeiul articolului 138 sau al articolului 146 alineatul (1) litera (b).

Art. 171a
În loc să acorde o rambursare, în temeiul Directivelor 86/560/CEE sau 2008/9/CE, pentru acele livrări de bunuri sau prestări de servicii către o persoană impozabilă, pentru care respectiva persoană este obligată să plătească TVA conform articolelor 194-197 sau 199, statele membre pot să autorizeze deducerea taxei respective în temeiul procedurii stabilite la articolul 168. Pot fi menţinute restricţiile care sunt deja în vigoare în temeiul articolului 2 alineatul (2) şi al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 86/560/CEE.
În acest scop, statele membre pot să excludă persoana impozabilă care are obligaţia de a plăti TVA de la procedura de rambursare, în temeiul Directivelor 86/560/CEE sau 2008/9/CE.

Art. 172
(1)Orice persoană care este considerată persoană impozabilă prin faptul că livrează, în mod ocazional, un mijloc de transport nou în condiţiile stabilite la articolul 138 alineatul (1) şi articolul 138 alineatul (2) litera (a) are dreptul de a deduce, în statul membru în care are loc livrarea, TVA inclusă în preţul de cumpărare sau achitată pentru importul sau achiziţia intracomunitară a mijlocului de transport respectiv, până la o valoare care nu depăşeşte valoarea TVA pe care este necesar să o plătească în cazul în care livrarea nu este scutită.
Dreptul de deducere apare şi poate fi exercitat doar în momentul livrării mijlocului de transport nou.
(2)Statele membre stabilesc normele de aplicare a alineatului (1).