Wolters Kluwer, Reprezentarea conventionala

Părț ile procesului civil pot să-ș i exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. De regulă, reprezentarea este posibilă, cu excepț ia cazului în care se impune prezenț a personală în faț a instanț ei.

Reprezentarea poate fi legală, convenţională şi judiciară.

Reprezentarea este convenț ională atunci când mandatarul este ales de parte.

Reprezentantul persoanei fizice poate fi un avocat sau un mandatar neavocat.

În cazul persoanelor juridice, reprezentarea poate fi asigurată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiț iile legii (art. 84 alin. 1 C. pr. civ.).

Sunt situaţii în care este interzis exerciţiul drepturilor procedurale prin mandatar: este cazul procesului de divorţ în care, în faţa instanţelor de fond, părţile se vor înfăţişa în persoană, afară numai dacă unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicţie judecătorească, are reşedinţa în străinătate sau se află într-o altă asemenea situaţie, care îl împiedică să se prezinte personal; în astfel de cazuri, cel în cauză se va putea înfăţişa prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator (art. 920 C. pr. civ.).

De asemenea, interogatoriul, cu titlu de excepţie, poate fi luat reprezentantului legal al unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau care asistă persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă în legătură cu actele încheiate şi faptele săvârşite în această calitate (art. 353 C. pr. civ.).

În cadrul reprezentării convenț ionale, trebuie făcută distincț ia între reprezentarea pentru exercitarea actelor procedurale în faț a instanț ei ș i reprezentarea la introducerea cererii de chemare în judecată, aceste calităț i putându-se întruni în aceeaș i persoană.

Pentru acest ultim caz, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă menț iunile precizate la art. 194 lit. b) C. pr. civ.