Wolters Kluwer, Cautiunea judiciara

Cauţiunea judiciară este o garanţie pentru creditorul unei obligaţii decurgând dintr-un titlu executoriu.

Funcţia esenţială a cauţiunii este una de garanţie, valoarea materială care îi corespunde având scopul de a servi la acoperirea eventualelor pagube în situaţiile în care luarea unor măsuri procesuale, şi care sunt condiţionate de plata cauţiunii, la cererea uneia dintre părţi i-ar putea cauza celeilalte, în mod injust, anumite prejudicii.

În noul Cod de procedură civilă, cauţiune se depune:

– în cazul suspendării executării provizorii (art. 450 C. pr. civ.);

– pentru suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs [art. 484 alin. (2) C. pr. civ.];

– pentru suspendarea executării hotărârii a cărei anulare se cere (art. 507 C. pr. civ.);

– pentru suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se cere (art. 512 C. pr. civ.);

– pentru suspendarea executării hotărârii până la soluţionarea cererii de recuzare a executorului judecătoresc (art. 653 C. pr. civ.);

– pentru suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei la executare (art. 719 C. pr. civ.);

– pentru înfiinţarea sechestrului asigurător (art. 953 C. pr. civ.);

– pentru apelul împotriva ordonanţei preşedinţiale [art. 1000 alin. (2) C. pr. civ.].

– în cazul cererii în anulare împotriva ordonanţei de plată [art. 1024 alin. (5) C. pr. civ.];

Când legea prevede darea unei cauţiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabileşte de către instanţă în condiţiile legii şi se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit care efectuează astfel de operaţiuni (a se vedea comentariul la art. 1057 C. pr. civ.).

În condiţiile art. 1057 alin. (2) C. pr. civ., cauţiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăşi suma de 10.000 lei.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, instanţa va cita părţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va stabili de urgenţă cauţiunea.

Instanţa se pronunţă printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauţiunii [art. 1062 alin. (2) C. pr. civ.].

Când există urgenţă, instanţa va putea stabili cauţiunea şi fără citarea părţilor. În acest caz, cauţiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanţă. Debitorului cauţiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauţiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauţiunii (a se vedea comentariul la art. 1062 C. pr. civ.).

În situaţia în care cauţiunea a fost depusă în numerar, art. 1062 C. pr. civ. îi recunoaşte aceluia care a depus-o dreptul de a solicita ca, în condiţiile stabilite de lege pentru depunerea cauţiunii sub forma altor bunuri sau prin aducerea unui garant, aceasta să fie înlocuită cu alte bunuri ori prin aducerea garantului (a se vedea comentariul la art. 1063 C. pr. civ.).