Sechestru asigurător şi poprire asigurătorie. Necesitatea corelării între cuantumul creanţei deţinute de creditor şi nivelul măsurilor asigurătorii obţinute

noul Cod de procedură civilă, art. 952

Sechestrul asigurător este definit ca o măsură de conservare, respectiv de asigurare a acţiunii principale, prin intermediul căreia se atinge scopul de a fi valorificat un anumit bun al debitorului, la momentul obţinerii unui titlu executoriu, reclamantul fiind protejat astfel de eventuala insolvabilitate a debitorului său.

Totodată, nu trebuie uitat însă că scopul ei principal nu trebuie să fie legat, în niciun fel, de prejudicierea activităţii debitoarei, în plan economic şi social, instanţele fiind chemate să vegheze la respectarea cerinţei unui just echilibru între interesele contrare ale părţilor. Cu alte cuvinte, trebuie respectat principiul proporţionalităţii, din perspectiva faptului că măsura instituită nu trebuie să fie excesivă, din punctul de vedere al debitorului şi trebuie dispusă...